X 
Transnistria stiri: 1406
Eurovision stiri: 504

«Jaful secolului»: Ce rol a avut Banca națională?

6 oct. 2022,, 08:29 (reactualizat 6 oct. 2022,, 20:34)   Analitică
12218 0

Zilele trecute Procuratura Anticorupție a trimis în instanță materialele unui nou episod al dosarului penal întitulat «escrocheria bancară», anchetarea căruia a fost finalizată .

Pe post de figuranți se află ex-conducătorii Băncii naționale a Moldovei (BNM). Oamenii legii cred că președintele BNM și adjuncții săi au acționat în interesul fostului lider PDM Vladimir Plahotniuc și a grupului criminal condus de el. Prin eforturi comune, ei au elaborat și implementat un plan masiv de delapidare a mijloacelor bănești din sistemul bancar național.

În același timp, experții amintesc despre necesitatea de a fi trași la răspundere actorii politici care au luat deciziile, ce au dus la formarea condițiilor pentru escrocheria bancară. Ancheta trebuie să stabilească cine a stat în spatele implementării nu numai a acestor decizii, ci și a foii de parcurs, să depisteze nu doar executorii, ci și scenariștii, organizatorii celei mai mari crime financiare din istoria Moldovei.

Episod cu episod

Sistemul bancar al RM a fost jefuit în a. 2014, atunci s-a aflat despre scoaterea din țară a unui miliard de dolari SUA. În acțiunile frauduloase au fost implicate trei bănci: Unibank, Banca Socială și Вanca de Еconomii, controlate de afaceristul cu reputație dubioasă, iar în anii din urmă și politicianul Ilan Șor, care în a. 2017 a fost condamnat la 7,5 ani privațiune de libertate pentru spălarea miliardelor de lei primite drept împrumuturi de la ВЕМ. În opinia tuturor persoanelor implicate în acțiunile de anchetă, el este unul dintre cei mai direcți participanți și beneficiari la«jaful secolului», precum și acuzat de mărturii mincinoase, delapidare de bunuri străine, abuz de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu, crearea și conducerea unui grup criminal organizat.


Înainte de emiterea verdictului final, prima instanță l-a eliberat pe Ilan Șor sub control judiciar, iar în iunie, 2019 el a părăsit ilegal Moldova și se află în Israel, a cărui cetățenie o deține împreună cu cea moldovenească. Verdictul se mai află și azi pe ordinea de zi a Curții de Apel: dosarul în care principalul figurant este Șor deja de mai mulți ani patinează pe loc, iar ședințele au fost transferate mai bine de 50 de ori. În prezent Șor este anunțat în căutare internațională.

Dosarul privind «furtul miliardului» este cea mai mare înșelătorie bancară din istoria Moldovei. Escrocheria la scară largă a fost rezultatul eforturilor coordonate ale celor trei bănci, pentru a scoate un număr mai mare de credite fără careva temeiuri evidente de afaceri. A fost aplicată «schema-carusel»: creditele unei bănci erau achitate cu împrumuturi din alte bănci, dar nu în întregime, au mai rămas ”surplusuri” pe care, cum se vede, nimeni nu intenționa să le ramburseze. Mijloacele în sumă de 1 mlrd. de dolari SUA, pentru a ascunde proprietarii lor reali, au fost trecute pe conturile bancare din străinătate sub numele diverșilor străini.

Ancheta privind unii acuzați încă mai continuă, iar materialele unor episoade au fost transmise spre examinare instanțelor de judecată. Printre acestea - și dosarul fostului președinte interimar al BEM Viorel Bîrcă, reținut în decembrie, 2020 ca parte a anchetei «jaful secolului». Concomitent, au fost reținuți foștii conducători ai celorlalte două bănci falimentate, Unibank și Banca Socială, precum și reprezentanții holdingului lui Șor

Oamenii legii cred că Bîrcă a avut un rol substanțial în delapidarea activelor bancare. Din datele procuraturii, în perioada iulie,2013 - septembrie, 2014 Bîrcă a acționat în interesul grupului criminal și a preluat conducerea și luarea deciziilor administrative, juridice, financiar-economice la nivelul organelor de conducere a băncii, fapt care a dus la delapidarea sumei de 100 mln. de dolari SUA.

Conform versiunii procurorilor, pentru a tăinui aceste circumstanțe, Bîrcă nu a fixat în evidența contabilă transferurile ilegale de bani într-o bancă de peste hotare, ele fiind reflectate doar peste un timp. Pentru repararea prejudiciului procuratura a pus sechestru pe trei imobile ale lui Bîrcă, cu o posibilă confiscare specială în folosul statului. Fostul președinte interimar al BEM nu-și recunoaște vina, procesul judiciar continuă.

Recent, în instanță a mai fost transmis un dosar penal privind episodul scoaterii banilor din BEM, în care figurează doi angajați ai holdingului lui Ilan Șor – Valerii Romanov și Vladimir Zaraischii. Anchetatorii îi cred vinovați de organizarea acordării băncilor controlate a 27 de credite în a.2014 în sumă de 10 mlrd. de lei. Din datele procuraturii, ei racolau oameni care aveau probleme financiare și erau de acord să devină fondatorii unor companii. De tot, au fost angajate patru persoane.

Pe conturile companiilor scrise pe numele acestor persoane erau transferate credite-țintă de la Banca de Economii. Ulterior banii au fost transferați unor companii-nerezidente, care au deschis conturi bancare peste hotare, pe motiv că ar fi achitate diverse servicii și mărfuri achiziționate. La etapa finală, banii au fost furați de membrii organizației criminale. Unul dintre figuranții în dosar este acuzat și de mită.

În interesele organizației criminale

Figuranții altei anchete au devenit fostul guvernator al Băncii Naționale Dorin Drăguțanu, care a condus BNM între anii 2009-2016, și doi adjuncți ai președintelui BNM Ion Sturzu și Emma Tăbîrță. Procuratura spune că tustrei au fost acuzați de complicitate la fraudă folosind funcția lor oficială, și în mărime deosebit de mare. Alte puncte ale acuzării – spălare de bani și legalizarea veniturilor obținute pe căi frauduloase, comise de un grup de persoane folosind funcția lor oficială și în mărime deosebit de mare.

Ex-conducătorul BNM a fost arestat de anticorupție la 5 martie, 2020 după ce procurorul general Alexandr Stoianoglo a semnat ordinul privind interogarea și reținerea lui. În scurt timp, pe numele lui Drăguțanu a fost eliberat ordinul de arest pentru 30 de zile. După care el a fost transferat în arest la domiciliu.

Oamenii legii cred că conducerea BNM a acționat în interesul fostului lider PDM V.Plahotniuc și a grupului criminal condus de acesta. Cu eforturi comune, ei au elaborat și implementat un plan bine pus la punct de delapidare a mijloacelor bănești din sistemul bancar național. Procurorii au stabilit, că organizația criminală a lui Plahotniuc consta din mai multe grupări organizate, membrii cărora controlau, prin persoane interpuse, Unibank, Banca Socială și Banca de Economii.

Acuzații au numit în organele de conducere a acestor bănci persoane legate cu grupul criminal organizat, condus de Ilan Șor. Conform datelor anchetei, figuranții în dosar «înlăturau obstacolele și asigurau instrumentele necesare pentru realizarea schemei de delapidare a mijloacelor bănești » din bănci. În rezultat, organizația criminală a furat din sistemul bancar mijloace bănești în sumă de cca 2,55 mlrd. de lei, pe care le-a pus în circulație legală în Moldova și alte țări.

«În procesul judiciar, Ministerul finanțelor a fost recunoscut victimă, reieșind din suma prejudiciului în mărime de 13 583 717 000 de lei, cauzat de infracțiune. La fel, Ministerul finanțelor a devenit reclamant civil în procesul civil intentat pentru suma de 22 929 882 634,52 de lei», - menționează procuratura.

La etapa dată, oamenii legii au decis să separe materialele referitoare la Drăguțanu și Sturzu într-o procedură aparte, anchetarea cărei s-a încheiat. Procurorii au pus sechestru pe bunurile ex-guvernatorului BNM și a adjunctului său, în sumă totală de 4,1 mln. de lei. Activele sechestrate ale lui Drăguțanu au fost evaluate la suma de 1,7 mln.de lei, și 2,4 mln. de lei – cele ale lui Ion Sturzu.

«Șor a provocat prăbușirea celor trei bănci »

În jurul bunurilor arestate s-au desfășurat bătălii judiciare. La finele lunii februarie, 2020 Otilia Drăguțanu, soția fostului guvernator a BNM, a acționat Procuratura anticorupție în judecată cu cererea anulării măsurilor luate. Ea s-a plîns, că sechestrul îi încalcă grav dreptul de proprietate, dat fiind că activele îi aparțin în totalitate. Este vorba despre apartament, o casă de locuit și un teren. În urma procesului, instanța a concluzionat, că reclamanta nu a putut dovedi originea banilor pe care au fost achiziționate bunurile imobile, inclusiv terenul pentru construcție. Instanța menționează, că sechestrul a fost pus pe « ½ din proprietatea lui Dorin Drăguțanu, pe care acesta o deține și ca beneficiar efectiv ». În opinia instanței, există bănuieli rezonabile că bunurile imobile declarate au fost achiziționate în rezultatul activității criminale a soțului reclamantei.

Încă un proces judiciar ține de încercările lui Dorin Drăguțanu să pună în sarcina BNM cheltuielile pentru asistența juridică, suportate de el în acest dosar penal. Anul trecut el a cerut BNM să-i aloce 250 mii de lei pentru acoperirea acestor cheltuieli. Este vorba despre achitarea serviciilor avocaților pentru perioada decembrie, 2019 – mai, 2020. Administrația BNM a respins cererea lui Drăguțanu, după care el a inițiat un proces judiciar. În rezultat, instanța a respins cererea de chemare în judecată, găsind că este neîntemeiată.

Zilele acestea dosarul penal pe numele lui Drăguțanu și Sturzu a ajuns în primă instanță pentru examinare pe fond. Procuratura menționează, că nu poate finaliza ancheta privind unul dintre adjuncții șefului BNM, dat fiind că Emma Tăbîrță se află peste hotare. Avocatul ei a prezentat acte medicale, ce confirmă că ea se află în tratament de mai mult timp. Acuzația împotriva ea a fost expediară țării-gazdă.

Dorin Drăguțanu și fostul său adjunct nu-și recunosc vina. «Eu nu înțeleg esența acuzațiilor incriminate, ancheta nu reflectă situația reală. Dacă veți urmări declarațiile mele publice din întreaga perioadă de activitate la BNM, veți vedea că eu în mod repetat am declarat despre înrăutățirea situației în sistemul bancar. Cu regularitate, am informat președintele țării, primul ministru, președintele parlamentului etc. BNM nu avea instrumentele necesare pentru a influența situația», - a comentat Drăguțanu în sala de judecată.

El susține, că Ilan Șor a provocat prăbușirea celor trei bănci. Șor însă declară că fosta conducere a BNM se face vinovată de alocarea banilor pentru băncile falimentate. «Dl Șor vorbește ficțiuni bancare și juridice. Băncile controlate de dl Șor erau bănci falimentare, de aceea ca acționar principal și președinte, el le-a falimentat. După ce BNM a luat la control aceste bănci, ea a înlăturat bancherii, inclusiv pe dl Șor. Numai după aceasta au fost oferite împrumuturi la termen pentru rambursarea depozitelor persoanelor fizice și juridice. Ele au arătat, că unicul lucru care putea fi făcut cu banca , era falimentarea ei », - spune Drăguțanu.

«Ce face procuratura?»

În același timp, mulți experți și politicieni cred că oamenii legii diminuează suma scoasă în mod criminal din sistemul bancar. Ex-premierul Ion Sturza susține că prejudiciul cauzat în rezultatul escrocheriei bancare ajunge la două miliarde de dolari. El amintește, că în conformitate cu datele publicate, la începutul a. 2014 cele trăi bănci aveau în proprietate active în mărime de 1,7 mlrd. de dolari. Ulterior BNM a alocat 1.060 mlrd de dolari cu garanția statului.

«Cea mai mare parte a banilor a fost scoasă (furată) în ajunul alegerilor din a. 2014. După ce BNM a alocat generos din rezerva sa un miliard de dolari, nimeni nu a introdus la aceste bănci supravegherea specială, și banii din nou tiu-tiu ! Dincolo de hotarele țării au plecat banii din rezervele BNM, nu leii «tipăriți» de Drăguțanu și compania. Suma ajunge la două miliarde de dolari ! Evident, nu Șor a furat totul. El a «ciordit» «doar» un miliard», - a scris Strurza pe pagina sa de pe o rețea socială.

Marita Tauber, deputata partidului «Șor» aflată în arest la domiciliu sub acuzația de acceptare a finanțării din partea unui grup criminal organizat și falsificarea raportului de partid, crede că oamenii legii nu-s obiectivi în ancheta lor. «Potrivit ei, «există multe dovezi că anume oamenii din PLDM, care s-a transformat în PAS, au fost implicați în furtul miliardului». Tauber îndeamnă procurorii să atragă atenție și lui Iurie Leancă, care a condus guvernul ce a oferit garanții de stat băncilor implicate în furtul miliardului.

Colegul ei de partid, Denis Ulanov, și el figurant în dosarul penal, a publicat pe rețea documente care încă nu demult erau secretizate. Este vorba despre protocolul ședinței Comitetului pentru stabilitatea financiară din 7 noiembrie, 2014 și nota informativă, semnată în a. 2015 de guvernatorul de atunci Dorin Drăguțanu. «Miliardul este anume ceea ce vedeți în acest document. Anume acești bani procuratura i-a recunoscut ca “ prejudiciere a bugetului public”», - a scris Ulanov.

El a explicat, că în conformitate cu decizia Comitetului pentru stabilitatea financiară în a. 2014 BNM a tipărit 9,5 mlrd. de lei, iar în 2015 - încă 5 mlrd. Acești bani au fost alocați celor trei bănci pentru menținerea lichidităților. «Toate acestea – după 27 noiembrie, 2014, adică după ce BNM a introdus administrarea sa specială și a înlăturat managementul și acționarii băncilor de la conducere», - subliniază Ulanov.

Din spusele deputatului, în loc să permită băncilor să activeze sub controlul BNM și să ramburseze creditul de stat, autoritățile au decis să lichideze băncile. «Această lichidare, confirmă Drăguțanu în nota informativă, s-a făcut “la cererea partenerilor externi ”», - scrie Ulanov. El amintește, că băncile care au fost supuse lichidării constituiau jumătate din piața bancară a țării și ofereau cca 5000 de locuri de muncă. Însă autoritățile «au decis să le închidă și să pună pe seama bugetului public datoria de 14 mlrd. de lei pentru o perioadă de 25 de ani, cu o dobîndă anuală de 5% ».

Printre cei, față de care s-au acumulat numeroase întrebări privind implicarea în «jaful secolului», plus la actualii figuranți ai dosarelor penale deputatul numește un șir de persoane asociate cu fosta conducere a Partidului democrat.

Fostul vice-spicher Alexandru Slusari vorbește despre lipsa voinței politice pentru a-i atrage la răspundere pe cei vinovați de frauda bancară și oferirea garanțiilor de stat , iar Procuratura Generală , în opinia sa, nu ia măsuri pentru finalizarea anchetei. «Cunoaștem numele lor, dar și faptul că ei au încălcat legea și au emis aceste garanții în pofida normelor de drept. Pentru mine este o ghicitoare, de ce acești oameni nu au fost trași la răspundere? Parcă noi nu știm cine a emis garanțiile? Ce face procuratura? Și Iaralov a fost implicat, dar el nu avea o funcție de demnitate publică », - spune Slusari.

Experții amintesc despre necesitatea de a-i atrage la răspundere pe actorii politici care au luat deciziile ce au creat condiții pentru escrocheria bancară. Ancheta trebuie să stabilească cine a stat în spatele realizării nu numai a acestor decizii, dar și a foii de parcurs, să-i depisteze nu numai pe executori, ci și pe scenariștii, pe organizatorii celei mai mari crime financiare în istoria Moldovei.

Victor Surujiu

15
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?