TEMELE PRINCIPALE Toate Știrile

mai multeminimizează

Ipotecă cu 0% anual și pensii de 500 euro. Ei la sigur candidează în prezidențiale? Partea a 2-a

(Continuare. Începutul – la 20.10.2020)

Actualul președinte este un șef de stat cu atribuții limitate. Totuși, în promisiunile lor preelectorale candidații la președinție depășesc mult cadrul stabilit de Constituție (președintele este garantul suveranității, comandantul suprem, poate încheia în numele RM acorduri internaționale, primi scrisori de acreditare, conferă distincții de stat, etc.) și își asumă împuternicirile guvernului, parlamentului, autorităților locale și chiar a judecătorilor și procurorilor.

Experții politici explică aceasta prin faptul, că în alegerile prezidențiale, paralel cu propria campanie electorală, unii dintre actualii candidați au lansat și campaniile electorale ale partidelor lor în ajunul parlamentarelor anticipate – pentru a fixa în capul alegătorilor anumite mesaje.

Parlamentul: dizolvat nu poate fi lăsat

Tema dizolvării anticipate a parlamentului este discutată intens de pretendenții la fotoliul de președinte. Să dizolve parlamentul, în caz că va fi ales președinte, promite Octavian Țîcu, candidatul Partidului unității naționale și Renato Usatîi, liderul ”Partidului nostru”.


“Primul decret pe care îl voi semna va fi decretul privind dizolvarea parlamentului. Toate aceste comercializări angro și cu bucata nu vor mai merge”, - a declarat Usatîi în fața alegătorilor din orașul Ștefan Vodă. Iar Țîcu, la prezentarea propriei platforme electorale, a spus că își asumă cinci obligații, dintre care una este să dizolve parlamentul, deoarece ”actualul legislativ nu mai reflectă esența votului dat de alegători în alegerile parlamentare din a.2019 ”.

Dar candidatul Platformei DA Andrei Năstase susține că toți adversarii săi, care promit să dizolve parlamentul imediat după alegeri, mint.

“Mulți candidați vă vor spune că, ajunși în fotoliul de președinte, vot dizolva parlamentul. Este o minciună. Constituția nu trebuie tălmăcită, ea trebuie respectată. Iar dizolvarea parlamentului poate avea loc în anumite cazuri, prevăzute expres de lege: dacă timp de trei luni nu este adoptat măcar un proiect de lege, și dacă în termenii stabiliți de Constituție eșuează două încercări de a numi un prim-ministru”, - a declarat Năstase.

Unul dintre primii pași pe care intenționează să-i facă candidatul Platformei DA în cazul alegerii sale ar fi demiterea guvernului Chicu, și numirea în funcția de prim-ministru a adjunctului său Alexandru Slusari, vicepreședintele parlamentului. Iar dacă candidatura dlui Slusari nu va fi susținută, în lista candidaților la funcția de premier s-ar putea regăsi și Maia Sandu, lidera PAS.

Și Maia Sandu, devenind președintă, intenționează să scape de guvernul Chicu, dar nu spune pe cine ar dori să vadă în fotoliul premierului. Promite doar, că va fi o persoană integră și că ea va obliga guvernul și parlamentul să lucreze.

Dar iată Igor Dodon a declarat, că dacă va învinge în alegerile prezidențiale, guvernul va suferi anumite remanieri, dar Ion Chicu se va menține.

“Se va schimba componența guvernului. Nu cred că premierul va fi schimbat. Chicu va lucra în continuare, sau pînă la parlamentarele anticipate, care vor avea loc în a.2021 ”, - a declarat președintele în acțiune, care pentru perioada electorală a degrevat din funcție.

Un președinte fără girofaruri și reședințe

Tudor Deliu, candidatul Partidului liberal-democrat, promite că dacă va fi ales președinte va renunța la cortegiile cu girofaruri ”care încalcă ordinea publică”, dar și la zeci de bodigarzi. ”Eu nu vreau să fiu apărat de cei care m-au ales”, - a declarat candidatul PLDM.

În actualele alegeri Tudor Deliu este, probabil, cel mai “realist” candidat la funcția de președinte: programul său electoral este alcătuit în strictă conformitate cu atribuțiile reale ale șefului de stat.

“Eu nu vreau să promit majorarea salariilor sau a pensiilor, să promit că după ce voi fi ales cineva va fi reținut sau tras la răspundere, deoarece toate acestea nu țin de atribuțiile președintelui. Eu nu vreau să induc alegătorii în eroare, să promit multe lucruri pe care președintele nu le poate face, pentru ca pe urmă să mă îndreptățesc – am vrut să fac , dar nu am putut sau nu mi s-a permis”, - a declarat candidatul PLDM.

Ei, da Renato Usatîi, ajuns președinte, intenționează să închidă reședința de stat de la Condrița și să o transforme în sanatoriu pentru medici. Despre aceasta el a declarat încă înainte de a se lansa în campania electorală.

Reacția rețelelor de socializare la această promisiune: “Renato Gheorghievici promite să închidă reședința de stat de la Condrița și să o transforme în sanatoriu pentru medici. Este o promisiune din seria ”să închid ambasada SUA din Chișinău și să organizez acolo un karaoke ”. “Oare reședința din Condrița aparține președintelui, pentru ca el să o poată închide prin ordinul său personal? Ea se află la bilanțul cancelariei de stat. Adică, decizia de a o închide sau reprofila o poate lua numai guvernul, nicidecum nu președintele”. “Îmi amintesc că la vremea sa Petru Lucinschi promitea să transmită clădirea administrației președintelui spre a face în ea un business-centru. Încă o mai transmite… ”.

Pensiile și salariile. Cine dă mai mult ?

Candidații la președinție -2020, mărinimoși și generoși, nu se zgîrcesc la promisiuni, chiar dacă bugetul de stat și economia națională suportă în acest an anumite ”dificultăți pandemice”. În următorul an, cum se vede, nu va fi mai ușor.

Însă candidatul blocului “Unirea” Dorin Chirtoacă nu este deranjat de asemenea mărunțișuri. El garantează electoratului pensii între 200 și 500 euro, salarii între 500 și 1000 euro, subvenții în sectorul agrar de la 170 euro per hectar, adică mai mult chiar ca cele cerute de agricultori în timpul acțiunilor de protest. Sursele financiare ale generozității sporite a fostului primar general nu au fost indicate.

Punctul de referință al Maiei Sandu este de 2000 lei (cca 100 euro). Candidata PAS promite că anume această sumă va constitui pensia minimă pe țară, după ce ea va deveni președintă. De unde va lua bani ? “Noi vom stopa hoția și vom reface economia, iar banii obținuți îi vom folosi pentru majorarea tuturor pensiilor”, - promite nebulos programul electoral al candidatei. În plus, Maia Sandu vrea să atragă finanțare europeană pentru a crea “Fondul de argint”, din care vor fi achitate serviciile de îngrijire a persoanelor nevoiașe și solitare (asistență medicală la domiciliu, bucate calde, alte servicii). Și să compenseze în totalitate cheltuielile pensionarilor cu cele mai mici pensii pentru preparatele medicamentoase.

Programul electoral al lui Igor Dodon conține un capitol social destul de mare. Președintele în acțiune, care candidează independent, promite dublarea salariilor pentru profesori, medici (spre mijlocul a.2021) și asistenții sociali. Medicii tineri care se vor angaja în localitățile rurale, reiese din programul electoral, vor primi o indemnizație unică în sumă de 120 mii lei pe parcursul a trei ani. Personalul medical inferior – 96 mii lei, tot pe parcursul a trei ani. În general, investițiile în medicină promise de candidat, vor fi de cca 3 mlrd. lei, din care vor fi procurate echipamente noi și construite instituții medicale noi.

În timpul celui de-al doilea mandat al său, Igor Dodon intenționează să introducă în Moldova capitalul matern, să majoreze indemnizația unică la nașterea unui copil de la 8 299 la 20 000 lei, la nașterea celui de-al patrulea copil – suplimentar încă 5 000 lei, iar pentru fiecare următor nou-născut - 10 000 lei. Persoanele care au o pensie mică președintele în acțiune le promite un ajutor bănesc unic în mărime de 1 500 lei de două ori pe an – la sărbătorile de iarnă în ianuarie și de Ziua oamenilor în etate, la 1 octombrie.

Violeta Ivanov (candidata partidului “Șor”) promite, dacă va fi aleasă președintă, să majoreze pensiile la 5 000 lei/lună, plus 1000 lei/lună fiecărui pensionar - pentru produse alimentare.

Renato Usatîi, candidatul ”Partidului nostru”, are deja un proiect concret, elaborat împreună cu experții, pentru tinerii specialiști – locuințe accesibile ipotecare cu 0% anual.

Iar Andrei Năstase încă în ajunul campaniei electorale spunea, că partidul său intenționează să introducă în legislație amendamente care prevăd majorarea salariilor și pensiilor pînă la nivelul minimului de existență. În plus, dacă va fi ales, candidatul PPDA promite să insiste pe reducerea tarifelor pentru serviciile comunale.

Rețete de însănătoșire a economiei naționale

Toți candidații la președinție-2020 vorbesc despre o Moldovă prosperă și înfloritoare, și promit că anume ei vor asigura țării și locuitorilor ei un viitor luminos. Drept că puțini dintre ei scriu în programele lor electorale cum anume o vor face.

Renato Usatîi a recunoscut cinstit, că nu are un plan de salvare, însă cum numai va deveni președinte elaborarea planului de modernizare a țării va fi sarcina sa primordială, de care se vor ocupa ”cei mai buni specialiști din lume”.

Dar în ce privește ramura feroviară, ”nativă” pentru el, aici liderul ”Partidului nostru” are anumite rețete. Renato Usatîi spune că autoritățile trebuie să elaboreze un plan de modernizare a Căilor ferate ale Moldovei, care, în esență, trebuiesc ”construite din nou”, și să lanseze proiecte transfrontaliere comune cu vecinele - Ucraina și România. “Dezvoltarea ramurii transporturilor, ca și a industriei și agriculturii, trebuie să devină un punct important al planului comun de modernizare a Moldovei ”, - a declarat Usatîi.

Candidatul PUN Octavian Țîcu are o rețetă simplă de construire a viitorului luminos: “Eu propun tuturor cetățenilor țării, indiferent de limba pe care o vorbesc și originea etnică, un proiect de bunăstare, prosperare și securitate a Moldovei – unirea cu România. În acest caz, oamenii vot putea avea un salariu și o pensie decentă, indemnizații pentru copii de 4-5 ori mai mari ca acum, pentru a trăi într-o țară decentă și a nu cerși pașaportul românesc”.

Și Dorin Chirtoacă (blocul “Unirea”) intenționează să șteargă hotarul cu România și în acest fel să asigure euro-integrarea ”definitivă” a Moldovei.

Printre prioritățile următorilor patru ani, Igor Dodon a numit industrializarea țării.

Experții economici demult vorbesc despre aceea, că Moldova de azi are nevoie de un nou val al industrializării. Deocamdată, nucleul economiei moldovenești îl formează complexul agroindustrial. Pentru a spori tempoul dezvoltării trebuie dezvoltate noi tipuri de industrii, care lipsesc azi în republică. Doar așa vom putea face un salt economic, care va soluționa și multe dintre problemele sociale, inclusiv revenirea celor plecați la muncă peste hotare.

Pentru a spori semnificativ cota și rolul industriei în economia națională, dar și pentru a lansa noi industrii și sectoare, Igor Dodon promite să creeze în toate raioanele republicii platforme industriale multifuncționale. Asta ar trebui să ”schimbe aspectul economic al teritoriilor și să asigure cu muncă calificată și salarii decente mii de locuitori din toată țara”. Următorul pas anunțat de el este crearea Fondului investițional (bancă) de susținere și finanțare a proiectelor prioritare, strategice pentru economia țării.

Programul electoral al candidatului mai prevede și lansarea unor întreprinderi industriale noi cu tehnologii avansate, “care se vor monta în lanțurile industrial-tehnologice prin utilizarea cooperării internaționale de producere, atragerea investitorilor și a capitalurilor din străinătate”. Iar pentru a păși într-un pas cu timpul, crede Igor Dodon, Moldova are nevoie de digitalizare, adică de implementarea tehnologiilor digitale în diverse sfere ale vieții și producerii.

Digitalizarea administrării publice și a mediului de afaceri va permite reducerea poverii birocratice , a corupției și va spori eficiența întreprinderilor. În aceste scopuri va fi elaborat și implementat Programul național “Economia digitală a Moldovei” și finanțate (cu atragerea investițiilor interne și externe) proiecte de elaborare și implementare a tehnologiilor digitale. În sectorul agrar Igor Dodon promite să lanseze Programul național de irigare a terenurilor agricole, să renoveze sistemul asigurărilor în agricultură cu participarea statului, să creeze mai multe parcuri (agrohub) cu participarea investitorilor moldoveni și străini pentru promovarea produselor agricole moldovenești pe piețele externe.

Reieșind din programul său electoral, Maia Sandu intenționează să stimuleze investițiile în economie - “pentru a crea mai multe locuri de muncă bine plătite”, să sprijine deschiderea întreprinderilor de procesare a produselor agricole în raioane - pentru a spori numărul locurilor de muncă în teritorii și pentru ca “fermierii să aibă o piață de desfacere a produselor lor”, dar și să simplifice semnificativ regulile de activitate a businessului mic și mijlociu.

Iar Violeta Ivanov, a cărei program electoral trebuie să se soldeze, nici mai mult, nici mai puțin, cu repetarea “minunii economice singaporeze” pe meleagul moldovenesc, crede că statul trebuie să investească mijloace în dezvoltarea sectorului agrar, pentru a putea obține 2-3 roade pe an, să susțină programul național de dezvoltare a sistemelor de irigare moderne și de creare a unor fabrici moderne de prelucrare a produselor agricole.

Cred/nu cred

Este clar că promisiunile preelectorale formează un fel de ritual. Mai ales că politicienii nu poartă vre-o răspundere în fața alegătorilor pentru că nu și-au îndeplinit promisiunile. În cei cca 30 de ani de independență, cetățenilor noștri le-au fost promise multe de toate. Vorba unei anecdote mai vechi, numai în ajunul alegerilor putem afla ce viață frumoasă vom avea în anul următor.

Politologul Vitalii Andrievschii crede că promisiunile candidaților - chiar și cele mai generoase și mai șocante – demult nu mai influențează decisiv alegerea electorilor.

“În primii ani de independență , în primele alegeri prezidențiale și parlamentare, oamenii mai credeau în promisiunile electorale ale candidaților. Cotitura s-a produs, cred eu, prin a.2005. Vă amintiți celebrele promisiuni ale lui Urechean (promisiunile electorale ale Alianței ”Moldova noastră” în alegerile parlamentare din a. 2005 – n.r.) – salariu mediu de 500 euro și pensii de 175 euro. Nu se lăsa nici PLDM, care promitea salarii de 7 mii lei către a. 2013, însă cifrele reale s-au dovedit a fi de două ori mai mici. După ce toate acestea au răsunat și au rămas neîndeplinite, oamenii au înțeles că au fost mințiți. De atunci, cred eu, promisiunile candidaților nu mai joacă un rol deosebit în preferința alegătorului”, - crede V.Andrievschii.

Dar analistul politic Corneliu Ciurea crede că alegătorul reacționează totuși la promisiunile electorale ale candidaților.

“Mai ales că sarcina candidaților este să-și ”diferențieze” mesajul electoral , adică fiecare candidat trebuie să se deosebească de ceilalți nu doar ”fiziologic”, dar și prin mesajul adresat electorilor. Putem spune, de exemplu, că în actualele alegeri Dodon consideră că cea mai mare importanță o are agenda socială și principiul politicii externe echilibrate. Maia Sandu pune accent pe valorile europene și meritocrație – reforma justiției, combaterea corupției. Andrei Năstase pune accent pe valorile tradiționale. Iar Renato Usatîi parcă ar fi de pe altă planetă, așa de mult diferă de adversarii săi, și prin asta atrage o parte din electorat. Cu alte cuvinte, alegătorul poate alege între diverse profiluri politice și diverse promisiuni ”, - spune expertul.

Ei, da să creadă sau nu promisiunilor făcute de candidați – este treaba fiecărui alegător. Ar fi de dorit însă, ca alegerea lui să se bazeze pe logică, experiența de viață și bun simț.

Xenia Florea

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
Mai multe

Sondaj Toate

load