Încotro va conduce Moldova noua strategie de apărare?

Încotro va conduce Moldova noua strategie de apărare?

Strategia națională de apărare, adoptată de Parlament cu majoritate de voturi, a intrat în vigoare la începutul lunii august, fără tradiționala promulgare de către președinte.

Documentul acordă o atenție sporită problemei transnistrene și cooperării cu NATO. Una dintre stipulările, care au provocat dezbateri aprinse a fost statutul de neutralitate al Moldovei. Documentulvizeazăformareaarmatei profesionaleîn RM și presupune sporireafinanțării bugetare a sectoruluide apărare și securitate.

Experții și opoziția au criticat strategia pe parcursul întregii perioadede examinare a acesteia, evidențiind componenta politică a documentului și faptul că multe dintredispozițiile sale necesită o definitivare.

Cetățenilor le este promisă«securitatea și prosperarea»

Anterior, divergențele dintre Guvern și Parlament,pe de o parte, și șeful statului,pe de alta, nu au permis adoptareaStrategiei naționale de securitate a Moldovei. Președinția a elaborat documentul încă în anul 2016,sub conducerea șefului de atunci al statului Nicolae Timofti, însă Parlamentul nu s-a grăbit să-l examineze.În rezultat, în scurt timp după ce a fost ales președinte, Igor Dodon a retras documentul,pentru a-l perfecta.

În cazulStrategiei de apărare autoritățile au decis să meargă pe altă cale, mai ales, că Igor Dodonși-a anunțat intenția de a o bloca,dacă în timpul examinării acesteia Parlamentul nu va ține cont de propunerile sale. Practic, toate amendamentele propuse de șeful statului și de opoziția parlamentară au fost respinse de Comisia pentru securitate națională, apărare și ordine publică.

Pentru a evita scenariul întoarcerii Strategiei de la Președinție în Legislativ, documentul nu a fost adoptat cu titlu de lege. Strategia națională de apărare este aprobată prin decizia Parlamentului, fapt care permite renunțarea la Decretul prezidențial privind promulgarea. Iată de ce la începutul lui august aceasta aapărut în„Monitorul Оficial” cu semnăturaspicherului Andrian Candu.

Strategia națională de apărare pentru anii 2018-2021 și Planul de acțiuniîn vederea implementării eiau fost elaborate de un grup de lucru interdepartamental, creat în anul2016. Din componențalui au făcut partereprezentanți a23 organe și instituții din sectorul de apărare. După ce documentele au venit de la Guvern, deputaților le-a fost suficient mai puțin de o lună pentru a le examina și adopta în redacție definitivă.

Strategia evidențiază șase direcții, care țin de interesele naționale.Este vorba despre asigurarea suveranității, independenței, unității și indivizibilității statului; garantarea dezvoltării stabile și durabile a statului; integrarea europeană;reintegrarea teritorială; bunăstarea cetățenilor; aportul la asigurarea securității internaționale.Documentul stipulează ”intențiile ferme ale statului de a crea un mediu în care cetățenii să poată trăi în condiții de securitate și prosperare”.

Neutralitatea și «prietenia» cu NATO

«Noua Strategie de apărare este vitală pentru Moldova.Este unul dintre cele mai importante documente politice, coordonat cu realitățile de azi.La elaborarea luiau participat numeroase instituții de stat, societatea civilă. Situația geopolitică din Moldova s-a schimbat,este vorba despre un război informațional, despre interesul sporit al unor țărifață de această regiune. Strategia se referă și la problemele consolidării principiilor statului de drept, ale luptei cu corupția, ale reglementăriidiferendului transnistrean», menționează autorii documentului.

Strategianominalizează un șir de pericole și riscuri la nivel internațional, regional și național. Printre acestea: utilizarea instrumentelor propagandistice, atacurile asupra infrastructuriicritice a țării,atacurile cibernetice,migrația ilegală, traficul ilegal de arme, activitatea teroristă.Documentulexprimă îngrijorare în contextul ”destabilizării și a conflictului de pe teritoriul Ucrainei”, precum și cel al ”posibilității extinderii zonei de instabilitate spre hotarele Moldovei”.

Una dintredispozițiile, care au provocat discuții aprinse a fost neutralitatea Moldovei.Autorii strategiei menționează că în centrul ei se află statutul de neutralitate a țării, fapt consfințit și de Constituția RM.Documentul recunoaștenecesitatea păstrării neutralității RM,dar nu pune accentul peconsolidarea ei, cum a propus președintele.Din contra,în strategie este stipulatcă ”neutralitatea înseamnă nu izolarea, ci participarea țăriinu doar ca consumator al securității, dar și ca participant activ ladezvoltarea relațiilor internaționale».

Mai mult, noua Strategie de apărare presupune o conlucrare maiintensă cu NATO.În ea se vorbește despre«consolidarea și aprofundarea relațiilor cu Organizația Tratatului Nord-Atlantic,în condițiile păstrării neutralității”.Este menționat faptul că«în urma deciziilor summit-ului NATO de la Varșovia,este de așteptato sporire a prezenței militare pe flancul estic al alianței, precumși consolidarea relațiilor de parteneriat, inclusiv cu Republica Moldova”. În acelașitimp, Chișinăul«nu va permite ca teritoriul său să fie utilizat de forțe străine în scopul unor măsuri cu caracter militar împotriva altui stat”.

Ca amenințare aparte este evidențiat pericolul chimic, biologic, radiologic și cel nuclear. Autorii menționează căechipamentele și materialele necesare utilizării lor, inclusiv cele militare, pot dăuna vieții și sănătății populației, mediului ambiant și patrimoniului de stat.Capacitatea de apărare mai poate fi afectată de calamitățile naturale și dezastrele provocate de om. În opinia autorilor Strategiei,acestea ar putea deveni o povară suplimentară asupra resurselor de apărare, în special ”dacă acestea au lor concomitent cu o agresiune”.

«Riscurile militare» ale Transnistriei

Subiect de discuții a devenit și includerea ”potențialului militar al regiunii transnistrene a RM” în șirul riscurilor, precum și prezența forțelor armate ruse în Transnistria.Este menţionat faptul că ”în regiunea estică a RM existăun număr semnificativ de forțe militare și paramilitare separatiste, care au o capacitate operațională substanțială, ce subminează și amenință integritatea teritorială a țării".

Este subliniat faptul căgrupul Forțelor Armate rusese află pe teritoriul RM ”fără acordul legal al Republicii Moldova, în pofida prevederilor constituționale”. Conform documentului, aflareamilitarilor străini în Moldova«reprezintă un risc pentru securitatea națională în contextulunei posibile escaladări a situațieiregionale”.

În contextul problemelor economice din regiune, autorii strategiei avertizează că regimul separatist va promova o politică de confruntare cu autoritățile constituționale. În același timp, ”înrăutățirea relațiilor dintre Federația Rusă și Occident creează o situație de instabilitate, care promovează sau contribuie la extindereade noi riscuri și amenințăriîn regiune”.

În documenteste menţionat faptul că Chișinăulapreciazăcolaborarea cu Rusia, UE și SUA în reglementarea transnistreană. Astfel,”grație unui anumit progres în reglementarea diferendului transnistrean a apărut perspectiva reală de transformare a forțelor pacificatoare din Transnistria într-o misiune civilă cu mandat internațional”. Moldova «va menține și în continuareun dialog deschis și transparent cu Rusia, în scopulgăsirii unei soluții de retragere a trupelor ruseștiși lichidare și/sau retragere a munițiilor, depozitate pe teritoriul RM”.

Vorbind despre colaborarea cu SUA, autorii strategiei schimbă tonalitatea retoricii.”Încă de la adoptarea Declarației de Independență a RM, SUA au contribuit substanțial la dezvoltarea Republicii Moldova în toate sferele, inclusiv în sectorul apărării. RM contează și de acum încolo pe susținerea SUA, partenerul strategic al țării în consolidarea și promovarea reformelor de bază, necesare în domeniul securității și apărării țării”, este subliniat în document.

Din partea României Moldova așteaptă susținere în reformarea sectorului apărării și promovarea intereselor țării la nivel internațional.”În ceea ce privește relațiile de bună vecinătate și cooperaredintre Republica Moldova și România, o atenție deosebită va fi acordată cooperării în domeniul apărării, care prevede continuarea procesului de reformare a sistemului național de apărare al Republicii Moldova". Autorii menționează că”toate acțiunile bilaterale vor viza consolidarea intereselor Republicii Moldova în relațiile internaționale în baza statutului constituțional al neutralității”.

«Un document controversat»

Opoziția și unii experți au criticat strategia pe parcursul întregii perioadede examinare a acesteia, evidențiind componenta politică a documentului, numindu-l chiar ”lipsit de conținut”.Socialiștii au declarat de mai multe ori căstrategia a fost creată la comandaaliaților partidului, aflat la guvernare și are scopul de a înrăutăți relațiile cu Rusia.În ziua adoptării strategiei președintele Igor Dodona publicat documentul numit «Poziția președintelui în problema asigurării securității RM și a cetățenilor ei prin întărirea statutuluiconstituțional de neutralitate al țării”.

Partidul Comuniștilor consideră căstrategia nu este definitivată și că termenii incluși în ea au nevoie deconcretizări.PCRM propunea să se țină cont de faptul că soluționarea problemei transnistrene este posibilă numai pe cale pașnică. ”Propun să demilitarizăm țara, deoarece în aceste condițiivom putea soluționa problema transnistreană mai repede și mai simplu. Și ei trebuie să se demilitarizeze”,a menționat șeful PCRM Vladimir Voronin în plenul Parlamentului.

În același timp, liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a declarat după adoptarea Strategieică aceasta reprezintă o amenințare pentru regiune și s-a pronunțat contra retragerii trupelor rusești. Expertul transnistrean Igor Șornicov, director al Institutului de Cercetări Socio-politice și Dezvoltare Regională, menționează în comentariul său căstrategia ”este elaborată în baza unei evaluări depășite a situației militaro-politice din Europa și conține contradicții interne”.El crede că realizarea strategiei ”va fi o abatere de la statutul de neutralitate a RM, consfințit de Constituție”.

În opinia ex-ministrului Apărării Viorel Cibotaru, lider al PLDM,întreaga bază legislativă privind securitatea națională și apărarea necesită a fi perfecționată.”Situația internațională și factorii de securitate în jurul RM sedeteriorează și aduc noi provocări pentru țară. Moldova ar trebui să definească mai clar ce-și dorește. Cu toate acestea, acest lucru nu se face, iar țara se transformă într-o zonă tampon, în care nu se întîmplă nimic»,consideră Cibotaru.

Veaceslav Berbeca, director de programe „IDIS Viitorul”,spune că e suficient de complicat să realizezi inițiativele din sfera apărării și securității, din cauza dezacordului dintre Parlament și Președinție.În opinia sa,avansarea în soluționarea acestor probleme este posibilăprin reformarea instituțiilor statului.”În condițiile în care Moldova este consideratăun stat cu o democrație hibrid, apar anumite probleme. RM este cel mai sărac stat din Europa. Deci, ea provoacă migrație, criminalitate, multe alte probleme”, consideră Berbeca.

Experții menționează că noua Strategie răspunde provocărilor ce țin desituația instabilă din regiune și problemelor interne ale țării doar parțial. Unde mai pui că ea dublează parțial normele Concepțieisecurității informaționale, adoptate recent, și include dispoziții, care tradițional fac parte din Strategia de securitate națională.

Multă lume atestă că documentul are ca scop formarea Armatei Profesionale a RMși presupunesporirea finanțării sectorului de apărare și securitate. Să zicem că cheltuielile pentru consolidarea posibilităților operaționale ale Armatei Naționale se vor dubla– de la 625 mil. lei în anul 2018pînă la1,5 mild. în anul 2025. Experții menționează căasemenea cheltuieli de reformare a forțelor armate și de întreținere a lor depășesc posibilitățile bugetului RM, iar autorii documentului, cel mai probabil, mizează pe proiectele comune cupartenerii externi.Pe acest fondal este exprimată îngrijorareacă susținerea financiară a armatei, venită din afară,din țările NATO,va influența negativ statutul de neutralitate al Moldovei.

Victor Surugiu

 

 

 

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load