TEMELE PRINCIPALE Toate Știrile

mai multeminimizează

Încăierarea cu pandemia

Din primele luni de pandemie mulți dintre cetățenii noștri percepeau rapoartele despre numărul celor infectați cu COVID-19 ca pe niște informații de pe linia frontului. Numărau pierderile, compătimeau familiile victimelor, dar nu toți înțelegeau seriozitatea acestei maladii. Societatea parcă se divizase în două tabere: cei care cred în viclenia virusului, și cei care îl ignoră. În mare parte ”grație” comportamentului celor din urmă în țara noastră epidemia nu se potolește. Și medicii noștri zi de zi suportă lovituri enorme. Dar rezistă.

Pagube (in)admisibile

La începutul pandemiei Donald Trump, președintele de atunci al SUA, a declarat că ”dacă reușim să reducem numărul deceselor la 100–200 mii de persoane, înseamnă că am lucrat bine”. Pe atunci multe publicații media americane au apreciat această declarație ca pe un prejudiciu admisibil. Acum SUA numără cca 250 mii de victime. Și numărul lor crește. Zi de zi din diferite țări ne vin știri despre anti-recordurile stabilite

Pe noi însă ne dor cel mai tare cifrele noastre, locale. Ieri a fost stabilit un nou anti-record - 1607 persoane au fost infectate. Conform datelor oficiale, într-o zi în Moldova s-au infectat 1411 persoane. Înțelegem cu toții, că este vorba doar despre cei testați. Dar care este numărul infectaților asimptomatici, care poartă virusul sau se tratează singuri.

Da, și înainte vreme oamenii mureau din cauza complicațiilor provocate de diverse tulpini ale gripei. Conform datelor Ministerului sănătății, muncii și protecției sociale, în perioada 1 octombrie,2018 – 24 februarie,2019 în Moldova au fost înregistrate 1754 cazuri de gripă și 205 667 cazuri de infecții respiratorii acute. În aceeași perioadă au fost înregistrate 28 decese, inclusiv 26 confirmate cu prezența virusului gripal A (H1N1). În prezent timp de două zile mor mai mulți oameni ca anterior într-un sezon întreg. Așa că sistemul de sănătate suportă o povară enormă.


Noi avem pronosticuri mai optimiste

Dacă analizăm trista statistică, trebuie să ne bazăm totuși nu pe datele privind numărul celor infectați, ci pe numărul celor vindecați. În Moldova nivelul mortalității este de 2,3%. E mult ori puțin? Depinde. Dacă ținem cont de faptul că Moldova nu face parte din numărul țărilor cu o economie dezvoltată și un sistem de sănătate puternic, e chiar binișor. În Marea Britanie nivelul mortalității este 3,9%, în Germania - 1,6%, în Franța și SUA – aceleași 2,3%.

România vecină (care ademenește activ medicii moldoveni) a fost nevoită să recunoască, că pacienții suferă din lipsă de asistență medicală, locuri la terapia intensivă, aparate de ventilare pulmonară, - adică, peste tot lipsuri. Sistemul italian de sănătate trosnește din toate încheieturile – oamenii nu pot nimeri la medic zile în șir, uneori li se oferă asistență medicală în automobilele lor proprii.

Adică, chiar dacă medicina lor, tradițional, este considerată mai de calitate, în timp ce a noastră a fost slăbită de ”reformele” și ”optimizarea” din ultimii ani, medicii noștri reușesc să lupte cu nenorocirea nu mai rău. Se datorează faptului, că la noi au mai rămas încă medici instruiți conform standardelor școlii sovietice, și că autoritățile au luat la timp măsurile operative necesare.

Cum menționa anterior Victor Cojocaru, șeful catedrei anesteziologie și reanimare a Universității de stat de medicină, conducătorul secției anestezie și terapie intensivă a SCR, dacă comparăm rezultatele obținute de medicii noștri cu cele ale colegilor lor din SUA, vedem că, grație protocolului moldovenesc de tratament, medicii noștri au pronosticuri mai optimiste. În secții diferite există cifre diferite, - a concretizat profesorul. Cei mai gravi se consideră pacienții aflați la ventilarea pulmonară artificială, în aceste secții mortalitatea medie este de 27% - mult mai mică ca în Occident. Dar în secțiile în care COVID-19 este agravat de insuficiența renală procentul a ajuns la 67, asta în timp ce în SUA mortalitatea pacienților aflați la VPA este de 88%. În spitalele americane, pacientul suspect de coronavirus așteaptă rezultatul testului fără a fi tratat. La noi asistența medicală este acordată imediat.

În opinia lui V.Cojocaru, fiecare bolnav merită un medic și o asistentă medicală. În secția terapie intensivă de la SCR la zece bolnavi revin doi medici și patru asistente medicale. Este o sarcină foarte mare. Programul de lucru este construit ca în armată, ca pe timp de război.

Să aștepți rîndul în poziție culcat

Desigur, secția terapie intensivă a SCR, unde ajung bolnavii cei mai gravi, fără șanse de a supraviețui în alte spitale, este dotată cu echipamentele cele mai avansate. Dar și aici boala nu este mereu biruită. Ce să mai spunem atunci despre spitalele raionale, care duc lipsă nu doar de echipa, ci și de specialiști? De regulă, primii pe pacienții cu COVID-19 îi consultă medicii de familie, iar dacă boala a intrat în stadiu activ – medicii de la urgență.

Nu este un secret că Moldova demult duce o lipsă acută de medici de familie. În special, această situație se face simțită în sudul republicii, pe alocuri acolo unui medic de familie îi revin cca 3000 de pacienți. Ceva mai bine stau lucrurile în centrul și nordul țării, însă oricum sarcina este extrem de mare.

- Zilnic noi testăm la COVID-19 cca 15-20 persoane, - concretizează Ghenadie Morcov, șeful secției medici de familie de la Centrul de sănătate Drochia. – Rezultatele diferă, însă numărul bolnavilor nu scade. Tratamentul are loc conform protocoalelor medicale elaborate de Ministerul sănătății. Acum fiecare medic de la noi are la control 40-50 pacienți cu virus. Examinează bolnavii, dacă este necesar – îi trimite la spital. Boala decurge diferit, iar spitalul are toate preparatele necesare și mai multe aparate VAP

Ei, dar sarcina medicilor de familie este într-adevăr foarte mare, și înainte de pandemie existau dificultăți. Căci trebuie să acordăm atenție pacienților cu boli cronice, copiilor, gravidelor, să eliberăm rețete pentru medicamentele compensate etc. Nimeni nu a anulat munca noastră de bază. În plus, ne străduim să facem, în paralel, conversații de profilaxie cu populația, încercăm să explicăm, că acest virus este mai periculos ca cei de mai înainte. Medicii repetă mereu că este necesară purtarea măștilor de protecție, dezinfectarea. Dar nu întotdeauna se fac auziți. Dacă oamenii ar fi mai precauți, medicilor le-ar fi mai ușor să controleze boala. Printre cei infectați există și copii, pe ei îi trimitem pentru lecuire la Bălți împreună cu mamele, care se infectează și ele. Gradul de îmbolnăvire depinde în mare măsură de numărul tulpinilor virusului, inhalate de persoană (virusul este în mutație permanentă ) și perioada de contact cu bolnavul, - concretizează Morcov.

La Drochia nu există un laborator, în care să se facă teste la COVID-19, de altfel ca și în alte spitale raionale. În nordul țării, toate probele ajung la Bălți. Este vorba despre volume foarte mari. Așa că posibilități de examinare a bolnavilor spitalele raionale au mai puține ca necesități. Putem spune că pacienții, culcați, fac coadă în așteptarea testării. De aceea există posibilitatea ca diagnoza finală în baza rezultatelor testului să fie tardivă, iar în cazul coronavirusului pronosticul este mai optimist doar dacă tratamentul a început mai devreme. Boala poate afecta orice organe – inima, rinichii, ficatul, sistemul digestiv, creierul etc. Dar principala țintă – plămînii. Virusul atacă alveolele și capilarele care asigură schimbul de gaze (oxigen și dioxid de carbon) în sîngele care circulă în plămîni.

Și medicii au frică

Lucrătorii medicali au fost primii care au înțeles viclenia virusului de tip nou, deși la începutul pandemiei printre ei au existat destui sceptici. Această frică în fața pericolului trebuie depășită. Ea a crescut odată cu creșterea rapidă a numărului de medici și personal medical infectat. Apoi ei au început să moară, la fel ca și pacienții lor. Statutul de medic nu te apără de boală. Și costumul de protecție nu întotdeauna te apără. O singură mișcare greșită, și ești printre cei infectați.

Profesorul Adrian Belîi, șeful secției terapie intensivă al Institutului medicină de urgență, a menționat că pe medicii care luptă cu coronavirusul cel mai mult îi afectează indiferența cetățenilor față de propria sănătate. Dacă la începutul pandemiei cel mai complicat era să organizezi procesul de muncă și să învingi frica, azi cel mai dificil este să reziști fizic în fața numărului de bolnavi, care crește mereu. Medicii muncesc suplimentar, la limita posibilităților fizice și emoționale, și asta de foarte mult timp. Problematic este faptul că nimeni nu știe cînd se va încheia pandemia. Dacă ar fi să credem experienței medicilor spanioli, la moment noi nu putem spera să obținem o imunitate comună în fața coronavirusului, așa că nu trebuie să ignorăm măsurile de securitate.

Pe fondalul pandemiei care nu scade, a fost straniu anunțul privind anularea compensației de 16 mii lei pentru lucrătorii medicali infectați cu coronavirus. Adrian Belîi spune că această decizie trezește un sentiment de inechitate, deoarece lucrătorii medicali care s-au infectat anterior, au primit-o. Cei care au rezistat și nu s-au infectat, încă mai riscă să o facă - nu pentru că nu știu cum trebuie să se protejeze sau nu au cu ce se proteja, da pe fondalul surmenării. Din cauza sarcinilor sporite, ei pot comite o greșeală elementară și se pot infecta. Dacă s-a decis oferirea compensației, ea trebuie menținută pe întreaga perioadă a pandemiei.

Fideli datoriei

Profesorul Victor Pîntea, doctor în medicină, consultant la catedra boli infecțioase a Universității de stat de medicină și farmacologie din RM, susține că medicilor aflați în prima linie chiar le este foarte greu. Din luna martie, ei se află într-o permanentă stare de stres, dar muncesc în continuare, fiind fideli datoriei de medic.

– Eu cred că în secția terapie intensivă lucrul este organizat foarte bine, medicii cu adevărat salvează vieți, - susține Pîntea. – Asta în timp ce au fost elaborate zeci de scheme de tratament, însă o variantă ideală, un leac universal încă nu există. Medicii noștri aplică metodele de tratament recomandate de Organizația mondială a sănătății. Parcă apăruse un preparat eficient în 75% dintre cazuri, apoi s-a dovedit că eficiența lui a fost evident exagerată. Dar eu mă bucur că avem specialiști ca Victor Cojocaru, șeful secției anestezie și terapie intensivă de la SCR, ca Adrian Belîi, șeful secției terapie intensivă a Institutului medicină de urgență , ca alți colegi ai mei care se isprăvesc strălucit cu munca lor. Ei spun că secțiile pe care le conduc nu duc lipsă de medicamente, și eu îi cred. Trebuie doar ca ei înșiși să fie sănătoși, să le ajungă puteri. În Moldova nu avem foarte mulți medici, dar ei au știut să se unească, să se mobilizeze, în lupta contra coronavirusului s-au inclus medici de alte specialități, rezidenți. Ei muncesc în prima linie și reușesc. Păcat că unii oameni văd doar greșelile lucrătorilor medicali și nu pot discerne adevăratul lor eroism profesional.

În Moldova, din cauza coronavirusul și-au pierdut viața peste 40 de medici, dintre care doi discipoli ai lui Victor Pîntea. El a menționat, că în prezent lucrătorii medicali își continuă munca, servesc cu devotament profesiei. Muncesc la milita posibilităților. Cu lunile, nu trec pe acasă, nu-și văd părinții și copiii. O atare situație există și în alte țări, însă acolo populația îi susține moral. Este foarte important ca și la noi oamenii să-i trateze cu înțelegere și responsabilitate.

După pandemie

La începutul lunii noiembrie , în alocuțiunea din cadrul celei de-a 73 Adunări mondiale a sănătății, șeful OMS Thedros Adhan Gebreyesus a declarat că în lume s-a agravat situația privind extinderea infecției cu coronavirus. Pandemia COVID-19 a ieșit dincolo de hotarele unei simple stări de urgență. Ea a cuprins întreaga lume, au fost infectați peste 50 milioane de oameni, dintre care peste 1,2 milioane au decedat. Am putea să nu credem vorbele demnitarilor europeni, dar ce ne facem cu datele statisticii?

Cum va fi viitorul nostru în epoca coronavirusului în mare parte depinde de noi înșine. Vorba ceea: tot ce nu ne ucide, ne face mai puternici. Așa că poate din această criză pandemică medicina noastră va ieși mai puternică – aidoma ostașilor căliți în lupte, care nu se mai tem de nimic, medicii noștri acumulează experiența valoroasă de lucru în situații extreme, iar structura medicală – experiența lucrului cu aplicarea tehnologiilor avansate. Și vom avea nu o medicină în prima linie, ci o medicină avansată. Iar deocamdată – să ajutăm medicilor și nouă înșine.

Lidia Ceban

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Mai multe

Sondaj Toate

load