În SUA a fost aplicată tehnica de suprimare a ”revoluțiilor oranj”, testată pentru prima dată de Voronin în a.2009

Inaugurarea noului președinte al SUA s-a desfășurat nu doar într-un decor total nou în care Washingtonul, liniștit și pașnic încă nu demult, amintea o fortăreață asediată și gata să respingă atacul inamicului. Este evident că America nu va mai fi cea de odinioară. Ce concluzii vor trage din aceasta societatea și forțele politice din Moldova?

Ei pornesc pe calea noastră?

Parcă intenționat, anul 2020 a pregătit lumea pentru aceea că odată cu încheierea lui Statele Unite ale Americii nu vor mai exista în forma lor anterioară. Transformarea evidentă deja a SUA, care se pare că au trecut de punctul ireversibil, pune și Moldova noastră în fața necesității de a-și revizui relațiile cu colosul geopolitic care se clatină.

Pleacă, dispare modelul pe care în societatea noastră îl idealiza multă lume. «Democrația», «Drepturile fundamentale ale omului», «Sistemul cumpătării și contrabalansării», la fel ca și multe alte noțiuni de același ordin, în lipsa unui exemplu de crestomație cer de la noi, la un moment dat, propria definiție și propriul conținut. De pe înălțimile istorice, noi avem pe ce ne sprijini.

America în transformare abia urmează să treacă prin ceea ce noi am trecut în ultimii 30 de ani. Urmează să treacă, cu pierderile și concluziile de rigoare. Iar noi, care le-am trecut deja, - să mergem înainte, fără să privim înapoi spre idolul care și-a pierdut sensul .


Solemnități înarmate

Pe 20 ianuarie la Washington – încă nu demult capitala democrației și libertății planetare, - în scopul curmării zguduirilor sociale în ziua inaugurării președintelui, adică în ziua celui mai solemn și festiv eveniment în viața țării, - au fost mobilizați 25 mii de combatanți ai Gărzii naționale a SUA.

Pentru orașul cu o populație de cca 800 mii de locuitori înseamnă un combatant la nu mai puțin de 33 orășeni, inclusiv toți cei inapți, de la bebeluși la invalizi.

Este mult. Pentru America așa cum a fost ea mai bine de o sută de ani, este ceva revoltător. Pentru că în acea zi respectivul contingent al Gărzii Naționale a fost dislocat în capitala SUA nu cu panglici festive în butoniere, ci cu muniții de luptă în magazinele armelor automate. În eventualitatea unor potențiale lupte cu cetățenii. A unui potențial fratricid, adică.

Altfel spus, putem considera recunoscută oficial posibilitatea ca însăși inaugurarea următorului președinte al statului american să devină motivul unei confruntări de anvergură și fără compromisuri între Garda Națională (adică, noile autorități) și adversarii ei, adică oponenții puterii, cu utilizarea argumentelor radicale. Pline de cruzime și cu vărsare de sînge.

Un asalt inutil cu urmări de anvergură

Se știe că la baza recunoașterii acestei situații, ajunsă de pomină pentru mult timp, a stat asaltarea clădirii Capitoliului de către adepții celui de-al 45-lea președinte Trump la 6 ianuarie, curent , în timp ce Congresul examina în ședința comună a ambelor camere chestiunea privind rezultatele votului alegătorilor pentru aprobarea oficială a alegerilor prezidențiale.

Să ne amintim: în dimineața de 6 ianuarie zeci de mii de trumpiști și susținătorii lor au organizat mitingul “Salvați America”, în cadrul căruia Trump a chemat protestatarii să meargă în marș asupra Capitoliului. Demonstrația s-a soldat cu asaltul Capitolului, acapararea lui parțială și reținerea timp de mai multe ore. În rezultat, au decedat cinci persoane, inclusiv un polițist, alte zeci au fost grav rănite. Ulterior președintele în exercițiu i-a numit pe demonstranți «mari patrioți» și le-a propus «să meargă acasă în pace». Spre seară gloata a fost alungată, răscoala s-a încheiat fără vre-un rezultat.

Putem spune, că din acea clipă s-au trezit structurile de drept /represive ale SUA – mulți observatori menționează inexplicabila docilitate a miilor de gardieni din paza Capitoliului în fața protestatarilor neînarmați în timpul asaltului (în caz contrar victime ar fi fost mult mai multe, și eficiența asaltului ar fu putut fi alta).

În prezent, pe marginea evenimentelor din 6 ianuarie au fost pornite cca 100 cauze penale, despre aceasta a anunțat Michael Sherwin, procuror federal interimar al SUA. Din spusele sale, au mai fost deschise cca 300 de dosare (deocamdată ”pentru suspiciune de acțiuni ilegale») pe numele participanților la acele evenimente.

În paralel cu versiunea oficială, în spațiul informațional ajung știri ce arată alte urmări pentru persoanele implicate în protestele trumpiștilor și asaltul Capitoliului din 6 ianuarie.

«Este straniu cum mor unul după altul oamenii care au fost implicați în cotropirea Capitoliului», — comentează unul dintre utilizatorii site-ului Fox News știrea despre recenta moarte ciudată a lui Georgie Stanton de 53 de ani, acuzat de intrare ilegală în Capitoliu la 6 ianuarie. Expertiza a calificat moartea lui Stanton ca fiind un suicid. Însă, menționează în acest context observatoarea Victoria Nichiforova într-un material pentru RIA.RU, «conform datelor existente, Georgie de 53 de ani nu avea motiv să se sinucidă ».

«El a fost un funcționar bancar tipic, locuia într-o casă americană tipică împreună cu soția și fiicele. Prietenii și vecinii spun că era un om bun, liniștit, un familist bun. La 6 ianuarie a fost reținut în Capitoliu, a doua zi – acuzat de atac ilegal, dar risca maxim 180 zile de detenție sau o amendă de cca 1000 dolari SUA.

Georgie nu era înarmat, și nu s-a împotrivit reținerii. Dar în mass-media s-au strecurat informații cum că el ar fi fotografiat biroul devastat al spicherului congresului Nancy Pelosi și ori ar fi scotocit în laptopul ei, ori l-ar fi furat.

Reieșind din stranietatea asaltului asupra Capitoliului, pe care gardienii l-au cedat uimitor de repede, și interesul evident al democratei Pelosi anume în acest rezultat al evenimentelor, mulți trumpiști au îndoieli că Georgie s-ar fi sinucis »,- atenționează Victoria Nichiforova. Un alt amănunt menționat de ea – concomitent cu Georgie Stanton ”s-a sinucis” și polițistul Howard Libengood, care la 6 ianuarie se afla în serviciu la Capitoliu (și, respectiv, putea sonoriza propria versiune a evenimentelor– n.a.).

Jurnalistul Jackie Goddart a scris despre «vînarea» trumpiștilor pentru The Times articolul «Începe vînătoarea împotriva rebelilor lui Donald Trump». Ținta lui este, mai degrabă, Trump și adepții lui, dar materialul indică faptul că «a și început vînătoarea în scopul identificării și tragerii la răspundere a celor care au asaltat Capitoliul SUA și a celor care au participat la complot din interior. Dovezile care au început să curgă i-au obligat pe congresmeni să se bănuiască reciproc».

Prima țintă a devenit însuși Donald Trump. Lucru care nu ar fi de mirare, dacă nu exista statutul lui de președinte în exercițiu – înaintea lui Trump, nimeni dintre președinții americani nu a fost supus ostracizării politice. Și încă cu riscul real de urmărire penală după expirarea mandatului de președinte - al 45-lea președinte SUA este acuzat de abuz în serviciu, tentativa uzurpării puterii în stat, incitare la rebeliune, încurajare a terorismului intern etc., etc. Aceste acuzații devin fondalul firesc al represiunilor care iau amploare nu numai împotriva trumpiștilor și a republicanilor, dar și împotriva milioanelor de americani care nu-s de acord cu agenda liberală promovată de democrați.

Concluzia numeroșilor experți este următoarea: în SUA se instaurează puterea unui singur partid, care folosește în acest scop orice mijloace.

«Programul-maximum, realizarea căruia democrații o vor îndreptăți tot cu «crimele lui Trump» și cu «terorismul intern» al republicanilor, este instaurarea unei guvernări unipartite »,- susține Dmitrii Bavîrin, observatorul vz.ru, în articolul «Trump a fost învins definitiv ».

Și dacă e așa, unicul beneficiar al escaladării tensiunilor politice în SUA este partidul democrat. Cel care își supune toate ramurile puterii, inclusiv Curtea Supremă, și distruge renumitul sistem al cumpătării și contrabalansării, după ce libertatea de exprimare a fost anulată chiar și pentru șeful statului.

Iată ce crede despre aceasta politologul rus Dmitrii Iuriev: «Sub achii noștri, revoluția totalitară se încheie în SUA cu o victorie sigură. Deocamdată jumătatea populației care îl sprijină pe Trump nu a fost aruncată sub ghilotină, nici trimisă în GULAG. Ea pur și simplu nu mai există. În lumea care s-a mutat în virtualitate, proprietarii privați ai internetului au posibilitatea să anuleze orice persoană, orice grup, orice opinie și orice inițiativă. E de parcă regimurile totalitare din sec. XX ar avea posibilitatea nu numai să întemnițeze pentru niște afirmații imprudente, auzite de denunțători ( sau să împuște pentru niște scrisori ilustrate), dar și în mod arbitrar, într-o singură zi, să deconecteze toate aparatele de radio ale unui anumit grup de persoane , lipsindu-le și de hîrtie, creioane și stilouri.

Mai mult. Controlul total asupra spațiului de comunicare (jos amendamentul nr.1) este însoțit de abrogarea de facto a amendamentului nr.4 («nimeni nu poate fi lipsit de viață, libertate sau proprietate fără procedura juridică corespunzătoare»): verdictele arbitrare, anonime și fără drept de apel se aplică imediat – este blocat Twitter –ul președintelui, dat afară un jurnalist, reziliate contractele unei actrițe, refuzată finanțarea unor politicieni. Toate acestea – pe motivul apărării dreptului proprietarilor unor rețele sociale de a elimina din spațiul informațional tot ce consideră ei necesar. Este ca și cum în numărul unei persoane care locuiește într-un hotel prestigios ar năvăli reprezentanții administrației hotelului dat și ar expulza bietul om la orice oră de zi sau noapte sub pretextul dezacordului cu afirmațiile sale.

Rezumat. În societatea americană nu se prevede și nu se va produce o sciziune. Va fi doar o curățare agresivă, aidoma unei avalanșe.

Repetiția moldovenească?

În acest context, mulți comentatori își amintesc de șirul lung al revoluțiilor colorate, de catifea sau caracterizate cu alte adjective, în care au fost implicate Statele unite - care azi, vorba ceea, gustă și ele ceva asemănător.

Cetățenii Republicii Moldova au și ei ceva de spus în acest sens. Aprilie 2009: o gloată de zeci de mii de protestatari distruge clădirile parlamentului și președinției; autoritățile cedează, de fapt, manifestanților ambele edificii de stat spre jefuire și ultraj (întreaga acțiune este transmisă în direct de mass-media); după ore de bacanală, poliția ia pe sus zeci de participanți, se deschid dosare administrative și penale, se emit decizii judecătorești…

Prejudiciul total al acelui «dezmăț moldovenesc al libertății » a depășit suma de un miliard de lei ( cam 100 mln. dolari SUA conform ratei de schimb din a. 2009). Mai multe persoane au fost rănite. În acest context, există opinia, că în a.2009 comuniștii în frunte cu președintele Vladimir Voronin, care pe atunci erau la guvernare în Moldova, mai că intenționat au lăsat mulțimea să intre în clădirile parlamentului și președinției, pentru ca apoi cu aprobarea deplină a poporului să închidă oxigenul pentru toți rebelii din țară. Poate că acum în SUA are loc încercarea de a aplica metodologia suprimării revoluțiilor oranj, pe care acum 12 ani pentru prima dată Voronin a aplicat-o în Moldova.

Dar spre deosebire de democrații americani, comuniștii de atunci așa și nu au beneficiat de acapararea principalelor edificii ale statului. După plecarea lui Marian Lupu din PCRM și alegerile parlamentare anticipate din a.2009, la putere au venit partidele proeuropene. Iar guvernarea lor s-a soldat nu cu viața mai bună a cetățenilor și crearea instituțiilor democratice funcționale, da cu formarea regimului oligarhic.

Deja atunci unii observatori spuneau că în a.2009, grație know how-ului lui Voronin, Chișinăul a devenit locul în care a fost găsită metoda eficientă de contracarare a «revoluțiilor colorate». Această metodă a fost aplicată și de Lucașenco în Belarus. Dar cine putea presupune, că spectacolul, prima repetiție a căruia a avut loc la Chișinău, se va încheia chiar la Washington, iar imaginile cu parlamentul moldovenesc devastat și Capitoliul asaltat vor fi așa de asemănătoare?

În scurt timp vom vedea roadele noii configurații ale puterii în SUA. Fapt este, că America a pornit pe calea schimbărilor. Și caracterul vizibil al lor se abate evident de la valorile general acceptate.

Fapt este, că în urma schimbărilor din SUA și pentru Republica Moldova va începe o nouă etapă, care încheie perioada de 30 de ani în care noi în multe privințe ne aliniam principiilor propovăduite, dar și aplicate de acest stat.

Timp de trei decenii aceste principii – democratice în sensul adevărat, nu în cel partinic – trebuiau să devină ale noastre. Ne-am dori ca și asta să fie un fapt.

Evghenii Ojenov

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Mai multe

Sondaj Toate

load