TEMELE PRINCIPALE Toate Știrile

MAI multeminimizează

În Moldova începe lupta pentru un fotoliu la Curtea Constituțională

Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) a trecut la stadiul final de selectare a noului membru al Curții Constituționale, care va primi un mandat pentru următorii șase ani.

Lista candidaților este foarte variată și include 16 persoane, dintre care majoritatea au desfășurat activități publice, fiind bine cunoscute publicului larg. Unii dintre ei și-au mai înaintat candidatura la funcții înalte în stat – de la președintele țării la deputat în parlament. Alții nu pentru prima dată pretind la o funcție în unica autoritate de jurisdicție constituțională din Moldova. Printre pretendenți avem avocați, judecători, ex-ambasadori, foști miniștri ai justiției, ex-candidați în deputați și un actual ales al poporului.

Apariția unei vacanțe în CC deja a devenit motiv de discuții între actorii politici cu privire la aceea, cui îi va reveni acest fotoliu. Experții amintesc, că activitatea Curții Constituționale se cere re-conștientizată, iar noul judecător trebuie să fie patriot al țării sale, care să apere Constituția Moldovei și să se poată opune încercărilor de a submina temeliile statalității.

CSM în căutarea candidatului

Din componența CC fac parte șase judecători, care dețin un mandat de șase ani. Doi dintre aceștia îi numește parlamentul, doi – guvernul și doi – Consiliul Suprem al Magistraturii. Judecătorii constituționali beneficiază de imunitate sporită: pe parcursul ultimilor ani în legislație au fost introduse amendamente care le asigură inamovibilitatea, nesupunerea unui control din partea statului și imposibilitatea de a fi trași la răspundere nici pe durata mandatului, nici după expirarea acestuia.


Se consideră că CC trebuie să fie independentă de orice autoritate publică, supusă doar Legii supreme a țării – Constituția și să garanteze prioritatea ei. Însă în adresa înaltei curți, în special în ultimii ani, deseori răsună acuzații că ar sprijini anumite interese politice și chiar că ar avea activități antistatale, care reprezintă un pericol semnificativ pentru securitatea națională a țării. Din aceste motive în societate există un interes major pentru cel care va ocupa funcția de judecător constituțional pentru următorii șase ani, și va obține astfel posibilitatea de a influența nemijlocit deciziile CC.

Funcția de judecător la CC a devenit vacantă la finele lunii ianuarie, după ce judecătorul Eduard Ababii a decedat, la 52 de ani. El a obținut mandatul prin decizia CSM în iunie, 2019. Acum autoritatea de autoadministrare a judecătorilor urmează să identifice persoana care va ocupa locul eliberat. În prezent, CC are cinci judecători: Domnica Manole, Serghei Țurcan, Nicolai Roșca, Vladimir Țurcan și Liuba Șova.

Domnica Manole, președinta CC, a adresat CSM solicitarea de numire a unui nou judecător încă la 1 februarie. De obicei, membrul CC este ales timp de 15 zile după adresare, dar lipsa de cvorum nu a permis magistraților să pornească procedura de selectare. Zilele trecute au fost făcute totalurile etapei prealabile a concursului public, care a început la începutul lunii martie. Plenul CSM a oferit potențialilor candidați 17 zile pentru a perfecta și depune cererile. Pretendenții urmau să depună un dosar din peste zece documente, inclusiv confirmarea vechimii în muncă și declarația de venituri, avere și interese personale.

Conform art. 138 din Constituția RM și art. 11 din Legea privind Curtea Constituțională, persoanele interesate trebuie să posede cetățenia RM, să trăiască în țară, să aibă o competență profesională înaltă și o reputație bună, studii superioare în jurisprudență și cel puțin 15 ani de experiență juridică, activitate pedagogică sau științifică, și la depunerea cererii să nu aibă 70 de ani împliniți. Plus la acestea, în privința solicitantului nu trebuie să existe interdicția de a ocupa o funcție publică.

La început va fi apreciat dosarul și actele solicitantului, apoi el va trebuie să susțină proba interviului. Audiindu-l, fiecare membru al comisiei de concurs va completa o foaie estimativă. La selectare se va ține cont de meritele pretendenților și de realizările lor profesionale. Ei nu trebuie să se afle în conflict de interese (pe criterii politice, economice și de rudenie) cu persoane care au un rol politic important în țară. Aprecierea participanților la concurs și luarea deciziei, de regulă, are loc într-o ședință închisă. Pretendentul care a acumulat cel mai mare număr de puncte va fi recunoscut învingător în concurs.

Un deputat, judecători și ex-miniștri

Pentru participare la concurs au depus cereri 16 persoane, dintre care majoritatea au desfășurat activități publice, fiind bine cunoscute publicului larg. Printre pretendenți este deputatul PSRM Vasile Bolea, care deține în parlament funcția de președinte al Comisiei drept, numiri și imunități. El a absolvit Academia de poliție în numele lui Ștefan Cel Mare, a condus departamentul juridic al fondului de binefacere Soluția, din a. 2017 deține licența de avocat. De două ori a fost ales în legislativ pe listele Partidului socialiștilor: în a.a.2014 și 2019.

Nu are nevoie de prezentări deosebite nici Ion Păduraru, ex-ministru al justiției, fost secretar general al aparatului președintelui Nicolae Timofti. În a. 2016 Păduraru a candidat la funcția de prim-ministru, dar și-a retras candidatura după ce majoritatea parlamentară în frunte cu democrații l-a propus pentru această funcție pe Pavel Filip. Ca avocat, a participat la multe dosare de rezonanță. Printre altele, Păduraru a reprezentat interesele companiei franceze Le Bridge Corporation Limited la Centrul internațional pentru soluționarea litigiilor investiționale a Băncii Mondiale, unde compania Dufremol în mod suspect a obținut în instanță anularea rezultatelor licitației pentru construirea rețelei de magazine Duty Free, în care învinsese Le Bridge în a. 2008, și a fost declarată noul învingător.

Victoria Iftodi, ex-ambasadoarea Moldovei în Franța, a activat un timp îndelungat ca notar, în a. 2003 a preluat funcția de viceministră, apoi și de ministră a justiției. În a. 2017 a obținut un mandat în Curtea Constituțională, însă după un an a renunțat la el și a revenit în funcția de ministră. După demisia guvernului în vara lui 2019 a practicat activitatea de notar. Anterior, Iftodi împreună cu alți doi pretendenți a fost nominalizată de guvern pentru funcția de judecător la Curtea Europeană pentru drepturile omului, însă Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a respins candidații pe motivul nepotrivirii pentru această funcție și a întors Moldovei lista, după care a fost anunțat un nou concurs.

Vasile Sturza are experiența multor ani de activitate în procuratură, unde și-a început activitatea de muncă acum 40 de ani, și deja peste 10 ani devenise adjunctul procurorului general al Moldovei. Apoi timp de 4 ani a condus ministerul justiției, a reprezentat Moldova în timpul negocierilor privind reglementarea conflictului transnistrean, ambasador al Moldovei în Bulgaria și Rusia, consilier al președintelui Timofti în problemele reintegrării.

Printre candidații la CC avem și actuali judecători de jurisdicție generală, inclusiv Gheorghe Balan, care a devenit cunoscut datorită criticii dure la adresa conducerii sistemului judecătoresc și a CSM. În a. 2018, după 20 de ani de activitate în instanțe, el a fost demis de CSM în temeiul unei proceduri disciplinare. A fost acuzat de emiterea unor verdicte neîntemeiate și prestarea unor servicii de consultanță, ceea ce contravine statutului de judecător. Balan s-a manifestat ca adept activ al Partidului «Platforma Demnitate și Adevăr» și în a. 2019 a candidat în parlament pe listele blocului ACUM în Anenii Noi, dar nu a acumulat numărul necesar de voturi. După care, timp de jumătate de an a condus Inspectoratul general de poliție. La finele a. 2019 a obținut anularea deciziei privind demiterea sa din funcția de judecător și s-a întors la Judecătoria Chișinău, sector Buiucani.

Radu Țurcanu, un alt candidat la funcția de judecător CC, are o experiență judiciară de peste 23 de ani. Din a.2017 este în fruntea Judecătoriei Chișinău, anterior a fost președintele judecătoriei sectorului Botanica. Acum doi ani CSM l-a înlăturat din funcție, deoarece judecătorii îl acuzau că exercită presiuni, dar ulterior a revenit în fotoliul de președinte. O judecătoare a cerut demisia lui Țurcanu, învinuindu-l de gestionarea proastă a instanței și încercări de a-i influența pe slujitorii Zeiței Themis. Recent, a participat la concursul pentru funcția de judecător al Curții Supreme, dar nu a fost sprijinit de CSM.

Profesori universitari și avocați

Cu nr.1 în lista publicată de CSM figurează Alexandru Arsenie, profesor la Universitatea de stat din Moldova, unde predă la facultatea de drept din a.1994. Înainte de aceasta, în anii 1990-1994 a fost deputat în parlament și a condus Comisia parlamentară pentru drepturile omului. Între anii 2009 și 2013 Arsenie a făcut parte din Consiliul suprem al magistraturii. Are experiență în practica de avocat, numeroase lucrări științifice și publicații.

Colegul lui de la facultatea de drept a USM, Teodor Cîrnaț, între anii 2013 - 2017 a făcut parte din CSM, însă a renunțat la mandat înainte de expirarea celor patru ani. Era după ce, fiind candidat la funcția de președinte al Autorității naționale de integritate, a picat testul poligrafului. În octombrie, 2019 a candidat la funcția de primar de Chișinău, iar anterior, între anii 2011-2013 a fost consilier municipal independent. În diferiți ani, Cîrnaț a fost șef al unui birou de avocați și al Comitetului Helsinki pentru drepturile omului în Moldova.

Corpul de profesori mai este reprezentat și de Andrei Negru, care de 24 de ani predă studenților facultății de drept a USM. Pe parcursul mai multor ani, a fost decan al acestei facultăți, iar între anii 2009 și 2013 a fost membru al Consiliului suprem al procurorilor. Un alt candidat, Lilia Mărgineanu, reprezintă Universitatea liberă internațională din Moldova (ULIM), unde predă la facultatea de drept cca 14 ani. Mai are experiență de muncă la Ministerul apărării. Mărgineanu este decan al facultății de drept de la ULIM și membru al Consiliului suprem al procurorilor.

Un alt reprezentant al mediului academic este Ion Crețu, care de cca 22 de ani predă la facultatea de drept a USM și peste 10 ani – la Institutul național de justiție. În martie, 2020 parlamentul l-a desemnat membru al CSM, face parte și din consiliul științific al Curții supreme de justiție. CV-ul său cuprinde și așa poziții, ca avocat la Uniunea avocaților și arbitru la Curtea de arbitraj a Camerei pentru industrie și comerț din Moldova. Anul trecut Comisia de la Veneția a cerut autorităților să anuleze mandatul unor membri ai CSM, inclusiv Crețu, dată fiind lipsa unui consens la numirea lor și riscul unor influențe politice.

În «foaia matricolă» a lui Oleg Potîrniche vedem : predarea dreptului la ULIM, consulting în probleme de drept la Federația sindicatelor RM, șefia la secția juridică a întreprinderii de stat «Calea ferată a Moldovei» și la departamentul de profil al Agenției rezerve materiale, activitatea de consultant la Agenția servicii publice.

Cu doi ani în urmă, Potîrniche a depus cererea pentru vacanța de judecător constituțional, dar în ultimul moment și-a retras candidatura. Nu pentru prima dată participă la concursul pentru ocuparea înaltei funcții și Alexandru Arsenie, Angela Istrate, Mihai Corj și Teodor Cîrnaț, însă anterior candidaturile lor nu au găsit sprijin.

Printre participanții la concurs vedem destui juriști care practică avocatura. Procopii Zaharia conduce biroul de avocați care funcționează la ULIM. Colega lui Angela Istrate înainte de a adera, acum 20 de ani, la corpul de avocați, a activat la MAI și Serviciul fiscal. Ea a exercitat apărarea într-un șir de dosare de rezonanță, inclusiv cele care fac parte din numărul dosarelor politice, de verificarea cărora se ocupă acum procuratura. În alegerile parlamentare din a. 2019 Istrate a luptat pentru un mandat de deputat în raionul Ialoveni, dar a pierdut în fața concurenților.

Un alt avocat, care a depus cerere de participare la concurs, anterior și-a înaintat candidatura nu numai la Curtea Cosntituțională (anii 2015 și 2019 ), dar și la cea de președinte al Moldovei (a.2016). Cu o lună înainte de alegerile prezidențiale el a refuzat să participe la cursă. Acesta este Mihai Corj, șeful ONG-ului Lex Scripta. În a.2019 a făcut o încercare de a ajunge în parlament ca deputat independent în circumscripția uninominală Glodeni, dar nu a obținut sprijinul necesar.

Maria Strulea conduce departamentul cercetări și analiză a Curții Constituționale a RM. Anterior, a fost decan adjunct al facultății de drept de la USM, a deținut funcția de șefă a departamentului relații internaționale la Ministerul justiției.

Și un singur vot contează

Experții menționează diversitatea candidaților la funcția de judecător CC, inclusiv a caracteristicilor profesionale și individuale. În opinia lor, lista include multe persoane care își încearcă cu regularitate puterile în diferite concursuri, dar e puțin probabil să facă concurență pretendenților mai competenți, care au o experiență mai mare, relații și pondere în cercurile politice și juridice, inclusiv printre actualii membri ai CSM.

Stanislav Pavlovschii, expert internațional în drept, fost judecător la CEDO, găsește că lista pretendenților la funcția vacantă din CC este bună calitate. În opinia sa, dintre acești candidați poate fi ales un judecător constituțional demn. Alți comentatori și experți cred la fel, subliniind că un asemenea rezultat este posibil, dacă în proceduri nu se vor implica interese personale și factorul politic.

Unii analiști vorbesc despre anumite riscuri, că la selectarea candidatului pentru funcția de judecător constituțional se va merge pe calea imitării procedurii publice de competitivitate. Ei fac trimitere la numeroasele concursuri, desfășurate în ultimii ani doar de formă, învingătorul fiind identificat din timp.

«Ne place să vorbim despre proceduri democratice, abordări transparente și depolitizarea structurilor de drept. Dar noi am văzut multe spectacole, în care se creează comisii, se organizează competiții publice, deși este vorba despre un concurs dedicat unei persoane concrete. Fie selectarea candidaților în Consiliul suprem al magistraturii, la Curtea Constituțională, Procuratura generală sau Banca Națională. Și chiar dacă printr-o minune învinge un candidat neloial, se vor găsi motive pentru a exclude numirea lui, avem deja destule exemple de acest fel în istoria noastră nouă », - a menționat unul dintre experții Noi.md.

Din spusele interlocutorilor noștri, la selectarea candidatului la CC este important să se țină cont nu numai de calitățile sale profesionale, reputația impecabilă și neafilierea politică, dar și de prezența sau absența angajamentelor față de alte țări. În CC a RM majoritatea voturilor demult aparține cetățenilor români, care au depus jurămînt de credință statului vecin și au promis «să fie devotați patriei și poporului român, să apere drepturile și interesele naționale, să respecte Constituția și legile României ».

În aceste condiții CC în mod repetat a emis decizii controversate și evident politizate, departe de principalele ei sarcini, și care se află la limita legalității. În unele cazuri judecătorii au mers împotriva Constituției RM în condițiile unui evident conflict de interese, ce ține de cetățenia lor română. Cea mai de rezonanță din acest șir a fost decizia emisă în decembrie,2013 privind denumirea limbii de stat. Atunci CC a recunoscut prioritatea unui document politic – Declarația de independență, care vorbește despre limba română, asupra Constituției RM, care spune că limba de stat este cea moldovenească.

Experții cred un nonsens faptul, că cetățenilor altui stat li se încredințează tălmăcirea prevederilor Constituției naționale și aprecierea acordurilor internaționale ale țării. Participanții la concursul pentru această funcție trebuie să fie supuși în prealabil unei verificări detaliate reieșind din cele mai diferite criterii, în special privind securitatea națională, pentru a exclude riscul că persoana în cauză va prezenta interesele altor state. Noul judecător trebuie să fie un patriot al propriei țări, care să stea la straja Constituției RM și să aibă curajul de a nu se lăsa condus de colegii în mantii. În activitatea CC și un singur vot poate juca un rol important și contribui la faptul ca CC să lucreze spre binele propriului stat și a societății.

Ion Munteanu

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


MAI multe

Sondaj Toate

load