TEMELE PRINCIPALE Toate Știrile

mai multeminimizează

În meniu - tabelul lui Mendeleev sau O șansă pentru Moldova

În meniu - tabelul lui Mendeleev sau O șansă pentru Moldova

Astăzi, în sec. XXI, meniul nostru este alcătuit nu de bucătari, ci de chimiști și de business.

Vă mai amintiți cum în anii 90 pe tejghelele magazinelor au apărut ”cuburile de bulion”, ”sucurile presate” și alte ”bucate” necunoscute anterior? Asta în timp ce în magazine domnea deficitul de produse naturale, pensiile și salariile nu erau achitate luni în șir și populația chiar a început să caute salvare în acești substituenți alimentari, relativ ieftini. Ai aruncat un cub presat de bulion în apă - și ai hrănit familia. Pe atunci nici nu ne puteam închipui cu ce ne alimentăm de fapt și ce fel de sucuri le dăm copiilor.

Cu timpul, moda pentru bucatele brichetate s-a calmat, dar asta nu înseamnă că chimia a dispărut de pe tejghelele magazinelor. Dimpotrivă, ea a eliminat practic tot ce era natural. Noi nici n-am reușit să observăm…

Pentru noi gătesc chimiștii, nu bucătarii

Azi savanții și nutriționiștii recunosc deschis: în prezent nu există produse alimentare care să conțină 100% ingrediente naturale, în exclusivitate. Azi un produs natural este visul consumatorului și coșmarul producătorului. Excesul cererii în raport cu oferta este considerat azi un argument formal în folosul aditivilor alimentari de care abundă sosurile, checurile, tortele, maioneza și chiar pîinea și crupele. Nouă ni se spune: agricultura mondială nu mai poate satisface necesitățile alimentare ale omenirii. De aceea, savanții-chimiști, care au prevăzut o asemenea stare a lucrurilor, încă din secolele trecute s-au chinuit cum să facă din 100 grame de carne un kilogram, și cum să exceleze în a face ca laptele să nu se înăcrească a doua zi după mulgere. Le-a reușit, și încă cum! Azi, în sec. XXI, meniul nostru este alcătuit nu de bucătari, dar de chimiști și de business.

Puiul din Moldova – în Miami, vă rog!

Noi, s-ar părea, cunoaștem că nu există alimente fără adaosuri, emulgatori, îndulcitori etc. Ne-am obișnuit cu acestea. Unde mai pui că an de an savanții și specialiștii interzic unii aditivi, permit spre întrebuințare alți aditivi, formează așa zisele standarde inofensive pentru om, obligatorii pentru producători. În favoarea aditivilor alimentari au fost scrise importante lucrări științifice, ideea principală a cărora este faptul că, în doze microscopice, aditivii nu dăunează, iar utilizarea lor este doar în favoarea produsului alimentar. Și noi, consumatorii, ne calmăm. Există organele de control, obligate să-și facă treaba bine, deci sîntem în siguranță.

Și doar acum o parte din consumatorii din întreaga lume începe să înțeleagă sau, mai exact, să se intereseze conștient de componența produselor alimentare consumate. Și în baza acestei informații își rezervă dreptul de a alege. Însă pentru mulți consumatori, inclusiv moldoveni, lista ingredientelor, publicată pe ambalajul produsului cu caractere minuscule, coduri, clasificări, denumiri alfanumerice este în continuare o simplă formalitate a producătorului. Înainte de a elucida tema dată, voi aduce un exemplu din experiența proprie.

…Am avut ocazia să trăiesc un timp într-o familie americană obișnuită din Miami. Alimentarea la restaurant era și gustoasă, și frumoasă, și interesantă, dar de la o vreme mi s-a făcut dor de bucate gătite acasă. De o zeamă moldovenească veritabilă. Prima problemă de care m-am ciocnit a fost să găsesc carne de găină. Alegerea era mare, dar și diferența la fel. Carnea care pe tejghea era mai ieftină, era crescută pe hrană cu adaosuri OMG (organisme modificate genetic). Carnea mai scumpă, care indica producătorul, este un produs ecologic curat. Ei bine, bugetul anual al unui american obișnuit îi permite să consume doar carne ieftină.

Chiar dacă înțeleg că nu este un produs natural, americanii îl cumpără, altfel are de suferit bugetul familial. Situația este aceeași și în cazul legumelor, fructelor, zarzavatului. Ca regulă, pătrunjelul sau mărarul le găsești în stare uscată, verdeață proaspătă poți cumpăra doar în unele magazine mici, care încă mai există, însă businessul mare cu fiece an le elimină. Harbuzul, zemosul, papaia sau aceeași banană îi par consumatorului mai atractive în formă tăiată și ambalată comod. Mulți nici nu atrag atenție la termenului mare de valabilitate al acestui produs ambalat. Închipuiți-vă că ați cumpărat, să zicem, măr feliat, l-ați pus pe farfurie, dar nu l-ați consumat imediat. Peste 15 minute mărul viu, ecologic curat, va avea o culoare întunecată și își va pierde aspectul frumos. Dar aici bucățelele de fruct se păstrează zile în șir de parcă nu au fost atinse.

Toate lactatele conțin adaosuri de vitamine. Producătorii lor sînt obligați să adauge acest complex de vitamine în cadrul unui oarecare program federal. Dar rezultatele acestei griji pentru populație le poți vedea pe străzile orașelor americane. Morbiditatea sporită, asociată cu obezitatea, boli ale sistemului cardio-vascular și ale sistemului nervos, constituie statistica oficială a acestei țări.

Majoritatea aditivilor alimentari interziși, spre exemplu, în țările UE, dat fiind că savanții demult au demonstrat pericolul lor, în SUA tot mai pot fi folosiți. Ei se întîlnesc masiv în mîncarea fast-food (sistem de alimentare rapidă), chipsuri, iaurturi și chiar în chiflele pentru hot-dog. Acest ”belșug” se simte bine și în Moldova. Bomboanele cu culori aprinse (cei mai periculoși coloranți sînt de culoare roșie și albastră), biscuiții, ciocolata, pastele de ciocolată, jeleurile, iaurturile…

Apropo, pentru cei care cumpără zilnic iaurturi (iaurtul degresat este un mit) ambalate în plastic, în speranța să mai slăbească: practic toți producătorii adaugă în acest produs conservanți, stabilizatori și substanțe pentru îngroșare, ceea ce în principiu nu trebuie să se facă. Bine dacă pe ambalaj există informația deplină privind componența propriu-zisă - nu există interdicții de utilizare a lor, dar atunci produsul trebuie să se numească altfel, nu iaurt.

Dar avem și noutăți bune. Moldova se orientează spre standardele europene de calitate, inclusiv în ramura alimentară. În acest sens, ca și țările UE, noi barem parțial suntem protejați de importurile produselor alimentare cu adăugarea aditivilor alimentari interziși, iar producătorii locali de la noi au obligația să respecte standardele naționale aprobate de guvern.

Așadar, mai doriți niște Е-uri?

Pe site-ul oficial al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) se menționează că OMS, în colaborare cu Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), este responsabilă de evaluarea riscurilor aditivilor alimentari pentru sănătatea omului. Evaluarea riscurilor aditivilor alimentari este efectuată de un grup independent de experți internaționali – Comitetul mixt al experților FAO/OMS pentru aditivii alimentari (JECFA).

Cu alte cuvinte, la nivel mondial ”pot fi utilizați doar acei aditivi alimentari, care au trecut proba de evaluare a securității JECFA, în rezultatul căreia ei au fost recunoscuți inofensivi pentru sănătatea consumatorilor”. Este vorba și despre așa numitele suplimente naturale, și despre cele sintetice.

Apoi, după evaluarea riscurilor, autoritățile naționale pot elibera autorizații ce permit utilizarea unor sau altor aditivi la producerea anumitor produse alimentare, într-o anumită doză. Autorităților naționale le este recomandat să supravegheze folosirea aditivilor alimentari în procesul de producere autohton, dar și în sectorul importurilor.

În Moldova, această supraveghere este efectuată de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). Anterior, portalul Noi.md menționa că încă în anul 2013 au intrat în vigoare Reglementările sanitare privind aditivii alimentari, elaborate de Ministerul Sănătății și Centrul Național pentru Sănătate Publică. Înainte de adoptarea lui, comercianții se conduceau de normele sanitare de acum 16 ani. Documentul a stabilit atunci noile cerințe față de aditivi. După adoptarea Reglementărilor, în Moldova a apărut Lista Națională a aditivilor alimentari permiși spre utilizare pe teritoriul țării. Unele suplimente alimentare, permise anterior, au fost excluse, adică interzise total în producere. Printre acestea – conservanții Е-225 (sulfura de potasiu), acidul formic Е-305. Interzis a fost și glutamatul monosodic (Е-621), anterior utilizat pe larg în multe țări. În pofida faptului că este demonstrată nocivitatea lui, preparatul este și azi utilizat în multe țări orientale. Îl preferă, în special, producătorii de mezeluri și produse din carne. Producătorii fără scrupule numesc acest supliment ”gustul nr.5” pentru capacitatea lui de a da gust și culoare produselor din carne.

Paradoxal este faptul că Moldova, spre exemplu, importă produse alimentare ce conțin același glutamat monosodic. Adică, este interzisă utilizarea lui în procesul de producere, dar cu mărfurile de import noi totuși îl consumăm. E destul să citim atent cele scrise pe etichetele condimentelor granulate cu gust de carne de găină sau pește, care demult au devenit obișnuite pentru consumatorii din Moldova. Majoritatea lor ajung în Moldova din Ucraina.

Conform reglementărilor internaționale, europene în particular (UE are o comisie specială care răspunde de securitatea produselor alimentare în baza recomandărilor și analizei riscurilor OMS și FAO), și producătorii, și importatorii au obligația să indice pe etichete întreaga componență a aditivilor alimentari folosiți.

Mulți dintre consumatorii noștri cred că la codul E sînt indicați aditivii alimentari indicați pe etichetele tuturor produselor alimentare de import. Nu este așa. Acest cod se referă numai la țările UE. Pentru o clasificare mai bună, UE a adoptat propriul sistem, prin care fiecărui ingredient îi corespunde un număr din 3 sau 4 cifre, precedat de litera E (”Е” – ”Europa” ).

Dacă cumpărați un produs importat din altă regiune, nu din Europa, pe etichetă poate fi indicată denumirea deplină a aditivilor alimentari sau diverse coduri de cifre. Dar uneori, în cazul unui exces de suplimente chimice, producătorul folosește clasificarea numerică. Este greu, dar posibil să ne dumerim în această clasificare, în special dacă avem grijă de propria sănătate.

Pe etichetele produselor alimentare din Ucraina sau Rusia, de cele mai multe ori este indicată denumirea deplină a aditivilor folosiți.

Asta trebuie să cunoască fiecare!

În general, toate suplimentele alimentare se împart în mau multe grupuri, din care fac parte așa-numiții conservanți, coloranți, intensificatori de aromă, agenți de îngroșare, prafurile de copt etc.

Să examinăm clasificarea europeană a aditivilor alimentari. După inițiala ”Е” urmează indicele numeric.

Coloranții: de la Е100 la Е182. Conferă produsului culoarea dorită. Spre exemplu, salamul de casă nu este nici roșu, nici roz. Dar cel de la magazin, spre exemplu - doctorscaia sau crenvurștii, - întotdeauna au o culoare saturată, uniformă.

Conservanții: E200 - E299. Se folosesc pentru a majora termenul de valabilitate. Este vorba despre conservanții naturali, cum ar fi sarea sau oțetul, dar și despre cei sintetici.

Antioxidanții: E300 - E399. Previn procresul de oxidare a produsului.

Stabilizatorii: E400 - E499. Acest supliment alimentar (pentru îngroșare) este preferatul producătorilor de produse din carne, însă fără el e imposibilă și producerea iaurturilor și a brînzicilor, datorită capacității lui de a conferi produsului final consistența necesară.

Emulgatorii: E500 - E599. Permit obținerea unei mase omogene din lichide imiscibile. Se utilizează pe larg în multe băuturi dulci. Mai amestecă și uleiul cu apa.

Amplificatorii de gust și aromă: E600 - E699. Pentru producătorii fără scrupule este chiar o găselniță: de exemplu, dacă termenul de valabilitate al cărnii a expirat, din ea se poate face salam, crenvurști, cîrnăciori sau orice semifabricate congelate.

Indici de rezervă: Е700 - Е800.

Aditivii anti-spumă: E900 - E999. Se utilizează pentru a îmbunătăți calitatea făinii, la această categorie se referă și îndulcitorii.

Preparate enzimatice: de la Е 1100.

Aditivi alimentari, inofensivitatea cărora este demonstrată, avem foarte puțini. Trebuie să-i cunoaștem - tot ce nu face parte din ei ori e periculos, dar permis, ori este interzis în totalitate sau inofensivitatea lor încă nu este demonstrată și au loc cercetări clinice.

Așadar, aditivii alimentari inofensivi, conform datelor OMS

Ar fi mai corect să-i numim ”inofensivi condiționat”, deoarece orice aditivi sintetici cu siguranță nu pot fi folositori organismului omului: E100 (Curcumina), E101 (Riboflavina), E106 (Riboflavina -5), Е160 (Carotinele), Е161b (Luteina), E300 (Acidul ascorbic (vitamina С)), E306-Е309 (Tocoferol (vitamina Е), Е440 (Pektina), Е641, Е642 ( L-leucină și lizină (aminoacizi)), Е916, Е917 (Iodatul de calciu). Dar și în cazul aditivilor alimentari inofensivi producătorii trebuie să țină cont de normele admisibile. Excesul lor nu duce la o alimentație sănătoasă.

Aditivii alimentari interziși, a căror nocivitate este demonstrată. Coloranții E121, E123, E128[6]. Conservanții E216[7] и E217[7] (eterul propilic al acidului parahidroxibenzoic), E240 (formaldehida).

Permiși pentru utilizare, dar în cantități mari dăunează sănătății.

E251 (Nitratul de sodiu). Are proprietăți similare cu cele ale Е250 (Nitritul de sodiu). Colorantul Е102 în cantități mari provoacă alergii. Е220 (dioxid de sulf) în cantități mari este contraindicat astmaticilor. Conservantul Е320, susțin savanții, în cantități mici este inofensiv pentru om. Dar cercetările de laborator au demonstrat că în doze mari este cancerigen.

Trebuie să cunoaștem și despre acidul benzoic și benzoatul de sodiu, utilizați ca conservanți,-Е210 și Е211. Este demonstrat că, în combinație cu acidul ascorbic devine periculos pentru sănătatea omului. Poate provoca reacții alergice aditivul alimentar Е222 (vinul, fructele uscate ).

Conservantul Difenil, Е230, este interzis în țările UE, dar permis în Rusia. Permite transportarea îndelungată a fructelor fără deteriorarea aspectului lor. În special, cu el este tratată coaja citricelor. Din acest motiv specialiștii recomandă spălarea minuțioasă a citricelor înainte de curățare.

O șansă pentru Moldova

Trebuie să menționăm că fără aditivii alimentari industria alimentară, controlată de companiile globale, nu ar putea supraviețui. Majoritatea lor au un impact negativ asupra sănătății, mai ales a copiilor. Problema se complică prin faptul că, la alegerea produsului de către cumpărător, factorul determinant este nu securitatea lui, ci apartenența la brandurile companiilor globale, care se bucură de o publicitate intensă nu doar în mass-media, dar și în super-hipermarketuri, care la fel fac parte din sistemul businessului global.

Dar consumatorii moldoveni (și nu numai) tot mai des se interesează cu ce ne hrănesc corporațiile globale, studiază etichetele produselor ambalate, răscolesc în internet, tot mai populare devin produsele producătorilor autohtoni, mulți orășeni au revenit la agricultura particulară în grădinile și pe terenurile proprii. La Chișinău au apărut primele piețe ale produselor ecologic pure. În lume produsele ecologice devin tot mai populare, oamenii se arată disponibili să plătească pentru ele mai mult și această tendință se va dezvolta rapid. Cei trecuți de 40 de ani își amintesc produsele alimentare gustoase și sigure din carne, lactate, plante, pe care le produceau întreprinderile sovietice mici și mijlocii în diferite orașe ale RSSM. Moldova încă mai păstrează patrimoniul genetic al semințelor de culturi vegetale și pomi fructiferi, nemodificate genetic, avem specialiști în producerea produselor ecologice, crescători experimentați de animale și păsări, în acest domeniu se acumulează o vastă experiență.

Probabil, reieșind din toți acești factori, actualul guvern poate risca să anunțe măsuri pentru trecerea rapidă a agriculturii și a industriei alimentare la producerea produselor agricole curate și folositoare sănătății, care ar putea include următoarele elemente:

  • Revenirea, în cîțiva ani, la standardele de cultivare a produselor alimentare, care să corespundă standardelor de stat din timpul URSS (GOST). Spre exemplu, conform GOST-ului din 1974 salamul “Докторская” trebuie să conțină 23% carne de vită, 70% carne de porc, 3% ouă, 2% lapte de vacă și 2% amidon ori făină. Și nici un fel de suplimente chimice! Iar GOST nr.117-41, introdus la 12 martie, 1941 “Înghețată de vanilie, plombir, din fructe și pomușoare, aromată” a devenit unul dintre cele mai stricte din lume. Grație lui, înghețata era produsă conform unei tehnologii unice, fără utilizarea conservanților și altor aditivi, de aceea era nu numai gustoasă, ci și ecologică.
  • Interdicția totală, pe parcursul cîtorva ani, de a introduce în alimentele procesate orice ingrediente chimice. Aceste măsuri vor limita semnificativ importurile ingredientelor utilizate în industria alimentară și vor crea condiții pentru dezvoltarea producerii materiei prime animaliere și vegetale pentru industria alimentară în interiorul țării.
  • Dezvoltarea ramurii zootehnice proprii (în special de vite mari cornute și ovine), precum și a aviculturii, bazată pe standarde de mediu severe în întreținerea efectivului de animale și cerințele față de puritatea și calitatea hranei. Producerea îngrășămintelor organice pentru cultivarea plantelor ecologice.
  • Stimularea activă a producerii culturilor vegetale ecologice. Crearea unor zone agricole izolate cu păduri pentru cultivarea plantelor ecologic pure. Interzicerea treptată a utilizării chimicalelor și îngrășămintelor sintetice în cultivarea plantelor.
  • După ce măsurile numite vor fi realizate – interzicerea totală a importurilor de produse alimentare ce nu corespund standardelor naționale de mediu. Dar pentru aceasta trebuie să ne pregătim din timp, ca să nu încălcăm angajamentele internaționale asumate.
  • Construcția suplimentară a unor întreprinderi de producere a ambalajelor din sticlă pentru produse alimentare și băuturi. Interzicerea treptată a ambalajelor din plastic, care intră în contact direct cu produsele alimentare.
  • Restabilirea sistemului de returnare a ambalajelor din sticlă.

Dacă vom reuși să realizăm măsurile propuse, populația va deveni mai sănătoasă, țara va înflori și va deveni locul de pelerinaj masiv al producătorilor de produse alimentare și al turiștilor din diferite țări.

Larisa Ungureanu

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Mai multe

Sondaj Toate

load