Transnistria stiri: 1392
Eurovision stiri: 502

În liste nu figurează

14 sep. 2018,, 21:10   Societate
9231 5

În Registrul naţional al monumentelor de for public, aprobat de Parlament în luna iulie, nu figurează niciul mormînt al militarilor și niciun monument comemorativ militar. Un reporter al portalului NOI.md s-a interesat unde au dispărut acestea.

Astăzi nu toți cetățenii Moldovei reacționează calm la subiectul monumentelor consacrate evenimentelor celui de-al Doilea Război Mondial și moștenirii socialiste. Printre conaționalii noștri, chiar și printre aleșii poporului, există persoane gata să se așeze imediat în cabina unui buldozer pentru a face una cu pămîntul tot ce le amintește de trecutul sovietic. Din păcate, acești oameni nu doresc sau nu pot percepe istoria așa cum a fost ea, pentru a ține cont de greșelile trecutului și a lua din el tot ce a fost bun, pentru ei este important să nimicească, să nu lase urme ale timpurilor în care au trăit și creat strămoșii noștri.

Un cal fără călăreț

În acest sens poate fi demonstrativă ședința Parlamentului din 20 iulie, unde a fost dezbătut proiectul Legii nr.148 din 20.07.2018 privind aprobarea Registrului național al monumentelor de for public, elaborat de specialiștii Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Secretarul de stat al Ministerului, Andrei Chistol, care prezenta documentul, a spus atunci că în Registru au fost incluse 101 monumente și că aceasta este prima etapă de îmbunătățire a politicii în domeniul protecției patrimoniului cultural al Moldovei. Denumirile monumentelor incluse în document au fost selectate din Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, care a intrat în vigoare în 1993.

În timpul dezbaterilor, parlamentarii au ajuns să se certe, oponenți principali fiind comuniștii și liberalii. Aceștia din urmă nu s-au zgîrcit la insulte. Printre membrii fracțiunii PL au fost dintre cei ca Roman Boțan, care a propus ca monumentele din epoca sovietică să fie excluse din Registru, deoarece acest lucru, chipurile, ar fi echivalent cu păstrarea monumentelor consacrate fasciștilor. S-a ajuns chiar la absurd, căci liderul liberalilor, Mihai Ghimpu, a propus ca monumentul activistului militar și politic Grigore Cotovschi să fie dezmembrat și lăsat doar calul, deoarece proprietarul acestuia ar fi fost un ”bandit”.


Totuși, în ciuda faptului că deputații liberali s-au împotrivit, Legea a fost adoptată cu majoritate de voturi, iar la 24 august 2018, în Monitorul oficial a fost publicat Decretul prezidențial nr. 843-VIII din 20 august 2018 cu privire la promulgarea Legii privind aprobarea Registrului național al monumentelor de for public.

O selecție nenaturală

Autorul acestui articol a studiat atent conținutul documentului în cauză și a depistat un număr infim de monumente consacrate perioadei celui de-al Doilea Război Mondial și perioadei sovietice, luate sub protecția statului, și acelea sînt monumente situate în municipiul Chișinău. Printre obiectele istorice protejate se numără: compoziția sculpturală „Eliberarea” (bd. Ștefan Cel Mare, 1), „Luptătorilor pentru puterea sovietelor” (str. Vasile Alecsandri, 4), „În memoria jertfelor fascismului” (Calea Orheiului, 19), în cinstea eroilor Comsomolului leninist (bd. Gr.Vieru, 13), statuia lui Serghei Lazo de la intersecția străzii Trandafirilor cu bd. Decebal, basorelieful-diptic (str. Ghioceilor, 1), statuia călare a lui Grigore Cotovschi (bd. Negruzzi, 2), busturile lui A.S. Pușkin și a decembristului Mihail Orlov și mai multe mozaici amplasate pe clădirile edificate în perioada sovietică. Și cam atît. Studierea conținutului registrului unităților teritorial-administrative a arătat că acolo nu este inclus niciun monument militar, deși acestea există în orice localitate.

Nu avem motive de îngrijorare?

Pentru a afla cauza excluderii mormintelor militare și a complexelor memoriale din noul document, NOI.md s-a adresat lui Ion Ștefăniță, director al Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, care ne-a recomandat să nu ne facem griji, pentru că aceste obiecte fac parte din Registrul național al monumentelor ocrotite de stat, aprobat în 1993 și este valabil în continuare. Șeful Agenției ne-a recomandat să cerem informații mai amănunțite de la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, care a elaborat Legea nr.148 din 20.07.2018 .

În privința monumentelor epocii socialiste și a celor care înveșnicesc în piatră personalități marcante, care au propagat ideile comunismului, Ion Ștefăniță consideră că ar fi corect ca acestea să fie adunate într-un loc, spre exemplu la Moldexpo, unde să fie deschis un muzeu al monumentelor epocii sovietice.

Întrebat de jurnalistul NOI.md de ce în Registrul monumentelor de for public nu există obiecte care să reflecte perioada războiului, consultantul principal al Direcției patrimoniu cultural a Ministerului Educației, Culturii și Cercetării Rita Garconița a confirmat spusele lui Ion Ștefăniță despre faptul că acestea figurează în Registrul național al monumentelor, adoptat în 1993.

„Monumentele istorice care înveșnicesc evenimentele anilor de război nu fac parte din obiectele de importanță socială, a menționat Rita Garconița. Registrul precedent al monumentelor RM ocrotite de stat este încă în vigoare. Denumirile monumentelor de for public au fost excluse din Registrul din anul 1993, iar înhumările și obiectele militare au mai rămas și vor fi prezente acolo pînă la apariția unei liste tematice separate, așa cum prevede Legea nr. 161 din 20.07.2017 privind regimul mormintelor

şi operelor comemorative de război. Gestionarea monumentelor militare prin această lege a fost transferată Ministerului Apărării”, a specificat Rita Garconița.

Consultantul principal a menționat că Ministerul Educației va avea și el unele împuterniciri ce vizează monumentele militare. Rezoluția Ministerului va fi necesară în cazul necesității de restaurare a compozițiilor monumentale sau a unui memorial, atunci documentele de proiect vor trebui aprobate de Consiliul monumentelor. Ministerul se va implica atunci cînd se va dori edificarea unor monumente militare noi. El va trebui să examineze conținutul lor artistic.

Cînd va fi creat și al doilea registru al monumentelor, în care vor fi incluse mormintele militare și memorialele cei de la Minister nu știu, dat fiind că aceasta ține deja de competența Ministerului Apărării.

„Ministerul Apărării trebuie să inventarieze toate mormintele și monumentele militare, așa cum noi am făcut-o în cazul monumentelor de importanță socială”, a punctat Rita Garconița. După ce vom analiza starea tuturor monumentelor și vom pregăti pentru aprobare lista mormintelor și memorialelor militare, acestea vor fi excluse din Registrul național, în care figurează acum. Dacă monumentele amplasate în locuri publice au fost împărțite în două categorii – de însemnătate locală și națională, apoi memorialele militare vor avea un singur statut – naționale. În acest registru vor fi incluse monumentele care reflectă evenimentele ambelor războaie mondiale din secolul trecut, acțiunile militare din Afganistan și cele pentru integritatea Republicii Moldova, deoarece nu ar fi corect să spunem că un război este mai important decît altul.

Legea nu garantează nimic

Nimeni nu este împotrivă, important e ca acest registru să fie întocmit și ca monumentele să fie protejate de stat în fapt, nu doar pe hîrtie. Căci politica statului în chestiunile ce țin de păstrarea și de protejarea monumentelor în ultimii ani ridică numeroase semne de întrebare. Deși registrul tematic există în țara noastră de un sfert de secol, neclarități avem suficiente, legea nu garantează integritatea lor. O confirmă și informația din Strategia de dezvoltare a culturii RM „Cultura-2020”.

„Cadrul legal existent nu a devenit garant al protejării patrimoniului cultural în Republica Moldova. Obiectele cu statut de monument protejat de stat incluse în Registru nu dispun de dosare de inventar. Mai mult decît atît, Registrul a rămas practic necunoscut nu doar publicului larg, ci şi autorităţilor publice locale şi centrale”, se spune în Strategie.

Documentul menționează că unitățile teritorial-administrative, care, conform legii, poartă răspundere pentru elaborarea și aprobarea listelor monumentelor de însemnătate locală, amplasate pe teritoriul administrat de ele, și de asigurarea protecției lor, ignoră aceste atribuții.

Planurile generale ale municipiilor Chișinău, Bălți și alte localități, în fond, nu țin cont de componenta patrimoniului cultural, iar soluțiile propuse nu țin cont sau contravin actelor Consiliului Europei și ONU în probleme de educație, știință și cultură, precum și bunelor practici internaționale în domeniul protecției monumentelor.

Mai mult, deși Republica Moldova în 2001 a aderat la Convenţia pentru salvgardarea patrimoniului arhitectural al Europei și Convenţia europeană a landşaftului, acestea nu au fost implementate.

Iar analiza făcută de Agentia de Inspectare si Restaurare a Monumentelor a depistat o neconcordanță totală între diferite organe administrative de stat în domeniul implementării legislației privind protejarea patrimoniului cultural edificat. Lipsesc și precedentele juridice de tragere la răspundere a persoanelor care se fac vinovate de distrugerea sau deteriorarea moștenirii culturale străine și incapacitatea organelor de drept de a aplica sancțiuni.

„În Moldova lipsa unui sistem funcțional de protejare a monumentelor a cauzat pierderi irecuperabile ale patrimoniului cultural inclus în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat și în listele unităților teritorial-administrative. Astfel, numai la Chișinău au fost distruse peste 10% dintre monumentele protejate, iar numărul celor afectate de intervenții devastatoare și lăsate intenționat să se distrugă este mult mai mare. Este total ignorată zona lor de protecție, care este foarte importantă din punctul de vedere al perspectivei vizualizării și utilizării adecvate a monumentelor”, scrie negru pe alb în Strategia Națională.

Una dintre problemele de bază este dificultatea de coordonare/interacțiune nu doar între diverse legi și reguli, dar și între serviciile responsabile pentru implementare. Lipsa evidentă a coordonării/ colaborării administrative deschide calea abuzurilor în materie de patrimoniu național.

E nevoie de ocrotire reală

Dacă ținem cont de situația critică care s-a creat, nu putem să nu ne îngrijorăm pentru faptul că din recent adoptatul Registru al monumentelor de for public lipsesc mormintele și memorialele militare. Din cele expuse mau sus putem concluziona că situația este complicată și nu putem fi siguri că, după ce obiectele militare vor fi incluse într-un registru special, lucrurile se vor schimba în bine.

Potrivit lui Serghei Daniliuc, conducătorul Asociației Militar-Istorice „DOT” și al Muzeului militar de studiere a ținutului de la Liceul „A.S. Pușkin” din or. Căușeni, în ultimele decenii, în Moldova au fost distruse sau deteriorate zeci de monumente din perioada războiului, unele chiar au și dispărut.

„Astăzi situația nu este clară, există multe monumente și pe mormintele frățești, și cele ridicate în memoria consătenilor căzuți în Marele Război pentru Apărarea Patriei, precum și plăci comemorative, aflate dacă nu în stare critică, apoi care necesită o intervenție imediată, afirmă Daniliuc. Să sperăm că pașii întreprinși de stat vor fi utili și statutul ”protejat de stat” va deveni o protecție reală. Ne-am dori ca evoluțiile și schimbările politice să nu influențeze și ca monumentele să se afle mereu la locul lor, îngrijite și în stare bună. Desigur, la aceasta va contribui monitorizarea din partea cetățenilor și a organizațiilor obștești.

Istoria nu poate fi rescrisă

Mulți dintre cetățenii noștri își mai doresc și o atitudine mai echilibrată a autorităților față de istoria țării. Ca nu politicienii, conduși de viziunile lor politice, să decidă care monument trebuie păstrat și care – distrus.

„Monumente în cinstea ostașilor sovietici există în Rusia, Ucraina, Belarus, Moldova, în Europa Centrală și cea de Est, în Germania, spune doctorul în filozofie, istoricul Boris Șapovalov, care este și membru al Comitetului național de coordonare „Victoria” („Pobeda”). Aceste monumente ne amintesc despre faptul că fasciștii au nimicit 27 de milioane de oameni sovietici, că pentru eliberarea țărilor europene de ocupația hitleristă și-au dat viața peste 1 milion de ostași sovietici. Aceste monumente ale adevărului sînt acum distruse în Țările Baltice, Polonia, Ucraina. Se încearcă distrugerea lor și în Moldova. Pentru unionistul Șalaru tancul sovietic de pe piedestalul din preajma Leușenilor este o amintire despre ”ocupația” sovietică, dar pentru mine – o amintire despre eroismul ostașilor Armatei Roșii care ne-au eliberat țara de fasciști, o confirmare tacită a faptului că în acel război rușii, ucrainenii, moldovenii și alte popoare ale URSS au luptat Cot la cot cu dușmanul comun. O amintire despre faptul că 400 de mii de cetățeni ai Moldovei au luptat în Armata Roșie, că fasciștii au nimicit milioane de oameni. O amintire despre pericolul renașterii fascismului”, a punctat istoricul.

Dar Boris Șapovalov este categoric împotriva ”ideilor delirante” de deschidere a unui muzeu al monumentelor din epoca sovietică.

„Unu – pentru că este amoral, spune el. Noi am trăit foarte bine în acea țară minunată – Uniunea Sovietică. Moldova era o republică agrar-industrială înfloritoare cu un nivel de trai înalt. Este istoria noastră. Pe alocuri bună, pe alocuri – nu prea. Dar este istoria vieții și a viziunilor generațiilor precedente din țara noastră, istoria taților și buneilor noștri. Istoria trebuie studiată, lecțiile ei însușite, dar ea nu poate fi rescrisă. Este vorba despre monumentele părinților noștri. Nu mă încurcă deloc monumentele în cinstea revoluționarilor, a eroilor-comsomoliști, a ostașilor-eliberatori – antifasciști, a renumiților concetățeni Serghei Lazo și Grigore Cotovschi. Este istoria noastră, este viața poporului nostru așa cum a fost ea în realitate.

Lidia Guțu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?