X 
Transnistria stiri: 1405
Eurovision stiri: 504

Imperiul Britanic: istoria și viitoarea reîncarnare geopolitică. Partea I

7 mar. 2021,, 14:01   Analitică
7671 5

Marea Britanie... Acest stat, imperiu uimitor creat prin violență și subjugarea altor țări mai mici și mai slabe, stă ca un conac în istoria civilizației umane. În special, a civilizației europene. De-a lungul istoriei sale, Regatul Britanic a învățat să privească de sus la toate popoarele din jur. Poate doar Franța și Germania au încercat uneori să modereze ardoarea acestei foste superputeri. Marea Britanie nu s-a abținut niciodată de la folosirea forței, presiunii, vicleniei politice și, uneori, a șantajului și trădării directe față de alte state mai slabe.

Este vorba despre o politică de o aroganță extrem de ridicată, o autoapreciere exceptională a elitei engleze din acest stat.

”Condu, Marea Britanie!

Să ne amintim de celebra poezie a lui Rudyard Kipling "Povara albilor" (în unele traduceri,"Povara omului alb"), unde prin oameni albi britanicii se au în vedere în primul rând pe ei înșiși și nobilimea lor. "Povara albilor" a fost scrisă în timpul Războiului filipinez-american (1899-1902) și a devenit un fel de Manifest al supremației albe. Trebuie remarcat faptul că unii contemporani ai lui Kipling (de exemplu, Mark Twain în eseul din 1901 "Omul care umblă prin întuneric" (To the Person Sitting in Darkness)), au supus poziția autorului, indicată în poemul "Povara omului alb", unei critici grave. Deci, despre ce este vorba în această lucrare literară?

”Твой жребий - Бремя Белых!


Как в изгнанье, пошли

Своих сыновей на службу

Темным сынам земли;

На каторжную работу -

Нету ее лютей,-

Править тупой толпою

То дьяволов, то детей”.

(Traducere V. Toporova)

O autoevaluare foarte interesantă și o evaluare foarte interesantă a altor popoare, nu-i așa? O interpretare interesantă a sa în această lume, o lume creată de Marea Britanie, de britanici și de britani. Desigur, nu pentru britanicii din lucrările lui Charles Dickens, cum ar fi "Oliver Twist" sau "Bleak House", ci pentru britanicii din casta superioară, pentru britanicii din romanele gotice, care dețin moșii și castele antice.

Așa se văd elitele britanice în această lume. Acele elite care se consideră coroana universului, care aparțin monarhiei care stă pe tronul lui David și care se consideră noii aleși ai lui Dumnezeu, în baza unor conspirații și teorii religioase care nu sînt pe neînțelesul restului lumii.

Așa vedem, atît din punct de vedere istoric, cît și moral, acele case și familii care conduc Marea Britanie în ultimii 300 de ani. Anume ei, acești pasionați anglo-saxoni, se consideră conducătorii întregii lumi. Anume ei se consideră corpul rasial și social care cimentează și ridică monarhia britanică pînă la nivelul mesianic global. Acești oameni demult au încetat să se mai asocieze nu numai cu alte societăți și elite europene, ci se consideră excepționali chiar și în raport cu alte elite britanice - scoțiene, irlandeze. Iar toți cei care nu sînt de pe insule, pentru ei sînt, în general, oameni de o clasă mai inferioară.

Reprezentanții acestor elite au creat cel mai mare imperiu în secolul al XIX-lea, care s-a răspîndit pe toate continentele și a reușit să suprime cu forța pe teritoriile cucerite toată identitatea, tradițiile și întreaga conștiință națională. Numai vechea și marea civilizație indiană a încercat să reziste dominației britanice și elitelor britanice, exemplu este răscoala șipailor și metoda rezistenței nonviolente a marelui Mahatma Gandhi. Cum s-a încheiat acest lucru în secolul al XIX-lea, ne amintim cu toții, chiar și din romanul lui Jules Verne binecunoscut și iubit de toți în copilărie "Douăzeci de mii de lighe sub mări", unde biografia căpitanului Nautilus, indianul Nemo, este o dovadă vie a rezistenței indienilor față de violența britanică împotriva țării, religiei și istoriei lor. Apropo, o istorie care depășește cu mii de ani istoria monarhiei britanice.

În India, coloniștii britanici au devenit renumiți prin execuțiile în masă, represiunile și teroarea împotriva populației autohtone, descendenții unei civilizații cu adevărat antice și mai mari, cum este India.

Calea spre dominație

Un pic de istorie. Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda mult timp au avut propria lor viață. Erau state independente, monarhii cu propria lor istorie, propriile legi și tradiții naționale. Adesea se confruntau unii cu alții. Cu toții cunoaștem cea mai mare victorie a scoțienilor asupra englezilor de la Bannockburn, pe 24 iunie 1314, în bătălia de pe rîul Bannockburn (acum Stirlingshire). În ciuda faptului că înfrîngerea de la Bannockburn nu a impus Anglia să recunoască independența Scoției și acțiunile militare au continuat mai mult de un deceniu (cu întreruperi), această bătălie a fost decisivă în lupta pentru eliberarea Scoției.

După Bannockburn, regele scoțienilor, Robert I Bruce, a început o contra-ofensivă și a suferit tot greul operațiunilor militare pe teritoriul Angliei și Irlandei. Scoția a fost eliberată și a început reconstrucția țării. Victoria de la Bannockburn a devenit un simbol al unității scoțiene și al luptei pentru independență, avînd un impact semnificativ asupra formării națiunii scoțiene. Astfel a continuat pînă cînd, în 1603, regele Scoției a devenit rege al Angliei, conform testamentului rudei sale regina Elisabeta a Angliei. Pe parcursul secolului, țările ba se uneau, ba luptau, însă după răsturnarea dinastiei Stuart, a avut loc unificarea finală, deși, în opinia mea, aceasta a fost o banală ocupație a Scoției de către trupele engleze (ceva similar s-a întîmplat deja în secolul al 19-lea, la "unirea" Moldovei cu Țara Românească într-un singur stat, din treptat a început să dispară tot ce este moldovenesc). Puțin mai devreme, Anglia a ocupat Irlanda, dar și mai devreme - Țara Galilor.

Reiese că statul unificat a fost creat pe insule destul de recent, iar în Evul Mediu, nici Anglia, nici Scoția nu se deosebeau prin nimic de alte monarhii europene majore, fiind mult inferioare Franței din punct de vedere al civilizației, culturii și dezvoltării generale. Marea Britanie, însă, unificată de englezi, a reușit, după revoluția engleză și dictatura lui Cromwell, protectorul Angliei, să creeze o monarhie puternică. Iar după realizarea expansiunii sale de colonizare, a devenit puterea maritimă numărul 1 și cel mai mare stat din lume, cu care putea concura numai Imperiul Rus. Anglia, prin mituire, a reușit să suprime chiar și Marele Imperiu al împăratului francez Napoleon, obținînd prin viclenie victorie la Waterloo. Iar cu banii familiei Rothschild a reușit să atragă în acest război cu Napoleon chiar și monarhia rusă și să distrugă primul proiect al Europei Unite, pe care vroia să-l realizeze împăratul Napoleon Bonaparte.

Prin forță și viclenie, Marea Britanie a triumfat nu numai pe mări, ci și pe continent, iar după înfrîngerea imperiului lui Napoleon, a simțit că are mîinile dezlegate complet și a început să suprime orice rezistență geopolitică față de dictatul său mondial. În această perioadă istorică a dominației sale totale, ea, creînd de fapt o dictatură mondială monarhică, domină pe mare, în industrie și în domeniul colonizării. În acest moment, Marea Britanie a luat sub control aproape toate monarhiile europene, cu excepția Germaniei și a Imperiului Rus.

Urma engleză

La începutul secolului al XX-lea, ea a început intens să se pregătească de războiul cu Imperiul German în creștere al kaiserului Wilhelm și cu Austro-Ungaria în frunte cu dinastia Habsburgilor. În 1914, după confruntarea dintre sîrbi și austrieci, a început Primul Război Mondial, care a luat 10 milioane de vieți omenești. După acest război devastator, numai monarhia britanică va ”ieși basma curată”. În același timp, Germania, care pînă nu demult era o superputere, pierde totul. Republica de Weimar era o parodie jalnică a fostei Germanii. O țară săracă, unde o pîine costa 1 quintillion de mărci, o țară lipsită de colonii, de regiunile Renania, Alsacia, Lorena, fără armată, marină și aviație. Toată lumea înțelegea că acest lucru nu poate continua la nesfîrșit și, mai devreme sau mai tîrziu, pe nava britanică colonizatoare va apărea o răscoală.

Și serviciile britanice de informații au luat-o înainte, asigurînd practic marșul victorios al Germaniei lui Hitler pe întregul continent, căci anume guvernul Chamberlain a fost cel care a aprobat această politică a Berlinului, considerînd că prin aceasta ea va aduce pace în Europa.

Practic în același timp, elitele londoneze au început să pregătească un război mondial. Pentru a face acest lucru, ele aveau nevoie de un partener-sparring și l-au găsit în persoana Germaniei epuizate. Așadar, în sosirea și triumful noului guvern la Berlin, se vede o urmă engleză, căci nu în zadar adjunctul lui Hitler de partid, Rudolf Hess, a zburat în 1940 anume pe insulele britanice, la Ducele de Hamilton. Cu propunerea de alianță și prietenie împotriva URSS. Așadar anume acolo, și el știa acest lucru, a fost decisă soarta lumii. Dar Marea Britanie vroia o altă rînduire și, ca urmare, lumea a primit o catastrofă, numită Al Doilea Război Mondial. Din acest război, Marea Britanie a ieșit victorioasă, deși, de fapt, victoria au meritat-o soldații și ofițerii sovietici. Un an mai tîrziu, premierul britanic Winston Churchill începe deja un nou război, numit în istorie Războiul Rece. Anume la Londra ei decid cum ar trebui să fie lumea și dacă Occidentul și Statele Unite să se opună sau nu regimului sovietic.

Dar URSS nu este Germania și nu se știe cum se va termina totul. Ei aveau nevoie de o cale de ieșire din acest joc creat de ei înșiși. Și în acest moment complicat, cînd lumea atîrna de un fir, elitele britanice au efectuat un gambit interesant. Esența sa consta în faptul că, sacrificînd unele colonii, engezii au păstrat Commonwealth-ul Britanic și, de fapt, Imperiul Mondial.

Cu toate acestea, chiar și după eliberarea coloniilor, elitele britanice au dominat în totalitate asupra elitelor naționale din aceste state, iar familia monarhică britanică, care a mimat prăbușirea imperiului său de colonii, s-a prefăcut că este un stat mic care doarme, pretinzînd că se bazează doar pe propriile forțe. Cu toate acestea, nu este un secret faptul că City of London și familia Rothschild controlează nu numai sistemul financiar global, ci și comerțul mondial cu aur, iar prin intermediul lojelor masonice, elitele britanice controlează toate lojele naționale ale altor state, cu excepția "Marelui Orient" al Franței și a "Ritualului Scoțian", care aderă la dinastia Stuart, răsturnată în secolul al XVIII-lea de familia monarhică anglo-scoțiană și aflîndu-se de atunci în exil. Apropo, și noi am scris deja despre acest lucru într-un alt studiu, anume cu sprijinului dinastiei Stuart a izbucnit revoluția în Statele Unite ale Americii, ceea ce a permis înlăturarea jugului britanic și crearea la acel moment a celui mai mare stat democratic din lume.

Renașterea Imperiului?

La sfîrșitul secolului al XX-lea, anume Marea Britanie și elitele sale au inițiat crearea Uniunii Europene, pe fundalul consolidării căreia a apărut degradarea statelor europene naționale, a tradițiilor și elitelor lor, iar Europa a renunțat, de fapt, al autoidentificarea și esența sa istorică.

Marea Britanie și elitele sale, subminînd spiritul național tradițional al vechii Europe, părăsesc acum Uniunea Europeană și merg pe cont propriu. Și aici apare cel mai interesant lucru. Studiind ceea ce se întîmplă în lumea de astăzi, vedem că Marea Britanie nu numai că se închide de Uniunea Europeană, dar începe să recreeze, în baza Commonwealth-ului Britanic, propriul imperiu mondial, exact acel care a fost în epoca victoriană, în cea mai înfloritoare perioadă a economiei britanice și a puterii militare. Ea începe să reînvie acel Imperiu care, pînă la începutul secolului al XX-lea, cucerise aproape toate mările și continentele și căruia, cu excepția Germaniei și a Rusiei, nimeni nu-i putea rezista.

Dar toate acestea sînt doar o fațetă a monedei. La sfîrșitul secolului al XX-lea, elitele britanice au transferat principalul potențial economic și industrial în Republica Populară Chineză. Dintr-o țară săracă, ele creează la sfîrșitul secolului al XX-lea o nouă bază industrială pentru o Nouă Lume și o Nouă Ordine Mondială. Dovezile existente vorbesc despre faptul că China continentală pe care o cunoaștem a fost creată prin eforturile City of London și ale elitelor britanice. Anume elitele britanice, care au o influență uriașă în SUA, se află în spatele progresului atît de dinamic al economiei chineze. Planul a fost simplu: la început ele au deindustrializat America și Europa și au mutat din această parte a lumii cea mai mare parte a industriei și un număr imens de întreprinderi industriale în China. Acest proiect și este proiectul elitei londoneze globale de după culise și al sateliților săi. Este destul de evident faptul că, conform planului elitei britanice este distrusă astăzi clasa de mijloc a lumii europene. Acest lucru este la fel de evident ca și faptul că ele, chiar nu demult, bazîndu-se pe marioneta lor Mihail Gorbaciov, au distrus în 1991 Uniunea Sovietică. Nu doar că au distrus cea mai mare țară din lume, dar au distrus și clasa de mijloc. Sprijinul sistemului social, probabil al celui mai progresist stat la acel moment. Britanicii și sateliții lor s-au aflat în spatele distrugerii economiei rusești. Anume ele și clanul lor britanic sînt cele care se află în spatele distrugerii statului sovietic unificat, transformînd în anii 90 această mare țară într-o republică de banane.

În același timp, în lume are loc distrugerea tradițiilor naționale, culturale și religioase. În opinia noastră, elitele britanice sînt cele care se află în spatele suprimării identității naționale a elitelor tradiționale europene și a politicii subversive de denaționalizare și dezumanizare a Europei. Distrugînd Statele Unite ale Americii, ele încearcă să creeze o lume bipolară, unde pe de o parte va fi Republica Populară Chineză, iar pe de altă parte va fi Marele Imperiu Britanic, marea monarhie britanică, care probabil își va muta centrul fie în Australia, fie în Canada. Dar se pare că probabil acesta va fi în Canada: nu degeaba acolo se află Prințul Harry, care, putem presupune, a fost trimis să exploreze viitorul spațiu politic pentru monarhia și elita britanică, în cazul mutării capitalei monarhiei la Ottawa.

Deci, ce avem în acest moment? Viitorul geopolitic al Imperiului - cum va fi și ce planuri au elitele britanice și City of London care se află în fruntea lor și în care chiar și regina Marii Britanii poate intra numai după permisiunea lordului cancelar, pentru că, chiar și în Marea Britanie, el are dreptul la subterritorialitate? În primul rînd, aceasta va fi reîncarnarea politică a celei mai puternice monarhii din lume, care a fost pregătită în ultimii 20 de ani. Anume această monarhie va proclama în viitorul apropiat o nouă eră mesianică, urmată de o Nouă Ordine Mondială.

Ce se întîmplă, totuși, în această lume?

Este destul de evident faptul că aceasta va fi reîncarnarea geopolitică a statului care se ascunde de mult timp, dar cucerind practic sub ochii noștri elita americană, Marea Britanie nu mai are rivali în categoria sa de greutate, exprimîndu-ne în limba boxului, atît de iubit de britanici. Ea nu are practic nici o rezistență în lume și în viitorul apropiat își va permite să-și arate adevărata față, modelul său geopolitic, dezvoltat în secolele XVIII-XIX, cînd Marea Britanie se considera o superputere a oicumenei umane, iar elita sa engleză - mult superioară elitei altor națiuni. Și toate acestea se lua în considerare atît în plan intelectual, cultural, rasial, cît și spiritual.

Menționăm important faptul că aceste arhetipuri profund patologice s-au păstrat în elita britanică pînă în prezent. Un anacronism social uimitor! În opinia noastră, anume această autoapreciere anormală și libidoul geopolitic britanic nesănătos vor crește în fiecare an. Într-un fel sau altul, Marea Britanie devine din nou superputerea lumii, centrul lumii, principalul element geopolitic stimulant și viitorul civilizației acestei lumi, Noua Ordine Mondială a fost construită de Marea Britanie, este construită de Marea Britanie și va fi construită de Marea Britanie și pentru britanici. Mai ales după înfrîngerea istorică a forțelor drept-patriotice ale Statelor Unite și coborîrea acestei puteri de pe piedestalul său istoric. Acest lucru este evident mai ales după înfrîngerea echipei lui Donald Trump, ultimul lider cu adevărat patriotic al Statelor Unite ale Americii.

Marea Britanie se află din nou în fruntea lumii, deoarece Rothschild au înlăturat rezistența atît a fostului președinte american Trump, cît și a republicanilor de dreapta. Deci, ce se întîmplă în această lume? O nouă ordine mondială condusă de Monarhia britanică? Da, o Nouă Ordine Mondială! Dar cu rezerve, pentru că, potrivit autorilor, sînt excluși alți jucători, importanți în trecut, cum ar fi Rusia, puterile europene, zdrobite de politica de la Bruxelles, sînt excluse și Statele Unite ale Americii, iar în calitate de partener-sparring junior în această dominare, în această dominație mondială, Marea Britanie vede China continentală.

Conștientizînd rolul distructiv pe care Imperiul Britanic l-a jucat în formarea civilizației europene, în dezvoltarea continentului european, suprimînd în mod constant orice rezistență progresivă, orice gîndire progresivă rezonabilă, vom putea în curînd înțelege ce se întîmplă cu adevărat în lume.

Pentru aceasta, în următoarea parte a studiului, vom prezenta cîteva fapte din istoria Europei care ne vor permite să evaluăm adevărata natură, categoriile morale-de valoare ale elitei britanice, care nu a permis niciodată grupurilor etnice și elitelor europene să-și ridice cu mîndrie capul. Cea care nu a permis niciodată civilizației europene să devină o civilizație unică și cea mai importantă civilizație din lume. În acest sens, menționăm următoarele circumstanțe importante. Elita britanică și monarhia britanică, fiind întotdeauna albă și europeană, de fapt, a lucrat întotdeauna pentru distrugerea continuității europene și a identității istorice, pentru distrugerea lumii "albe". A lucrat împotriva vechiului continent și a Rusiei, care încearcă să se apropie de el. A lucrat împotriva viitorului european. În continuare, vom analiza faptele istorice, care vor arăta cum Marea Britanie a hotărît în secret și fără rușine soarta lumii, precum și soarta istorică a Europei și a Rusiei.

Veaceslav Matveev

(va urma)

3
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?