COVID-19 în MOLDOVA VACCINAȚI 750 553 INFECTAȚI 280 175(+1042)   TRATAȚI 265 946     DECESE 6578(+9)   Mai multe detalii
Preşedintele stiri: 2907
Puterea stiri: 6728

Îmbogățire ilicită: un fost deputat poate fi deposedat de proprietăți

28 iul. 10:00 (reactualizat 28 iul. 18:47)   Analitică
11566 2

De cele mai multe ori încercările Autorității naționale pentru integritate (ANI) de a trage la răspundere persoanele suspuse suferă fiasco – instanțele de judecată anulează deciziile ei, din varii motive.

De această dată instituția insistă ca un fost deputat să fie deposedat de propriul apartament, după un control anticorupție, care a depistat încălcarea regimului de proprietate și interese proprii. În Moldova, este primul precedent, în care activele unui parlamentar, cumpărate pe mijloace de origine dubioasă, revin statului cu ajutorul justiției autohtone.

În pofida unor reușite în combaterea îmbogățirii ilicite și a altor încălcări din partea demnitarilor, ANI este în continuare criticată de comunitatea experților și de politicieni. Mulți consideră că în condițiile actuale instituția nu poate să se manifeste ca fiind una independentă și apolitică, iar predestinația ei de bază este să creeze mult zgomot în jurul activității sale, să arunce praf în ochii cetățenilor și a instituțiilor internaționale.

Dublarea activelor

ANI este autoritatea care verifică declarațiile demnitarilor și deputaților. A fost creată în august, 2016 din Comisia națională anticorupție, care avea statut de instanță de constatare și nu putea aplica sancțiuni infractorilor . Încă mai înainte, în Moldova a funcționat Comisia centrală de control, dar nimeni nu cunoaște cazuri de pedepsire a persoanelor cu funcții de răspundere pentru că nu au depus declarația sau au introdus în ea date neveridice. Între timp, chiar și o examinare superficială a veniturilor și averilor multor deputați, funcționari, judecători, procurori demult arată că cei de la anticorupție au mult de lucru.


Experții aveau impresia că autoritățile moldovenești încercau din răsputeri să tergiverseze la maxim momentul în care ANI își va începe activitatea. Autoritatea împuternicită să verifice statutul proprietăților și interesele demnitarilor a fost formată conform modelului Agenției naționale de integritate din România. Dar spre deosebire de aceasta, activitatea ei nu poate fi numită un succes. Doar unii funcționari au fost supuși unei pedepse reale prin intermediul acestei instituții.

Un timp îndelungat, instituția nu a activat deplin, și doar nu demult a început să activeze cu adevărat. Azi inspectorii ANI au un statut independent și pot nu doar să constate încălcarea legii și cere explicații, în caz de necesitate ei por aplica sancțiuni, se pot adresa în instanță și obține confiscarea bunurilor. De altfel, deseori încercările de a-i trage la răspundere se ciocnesc nu doar de împotrivirea infractorilor înșiși, ele pot fi blocate și la nivel de justiție.

Nae Simion Pleșca, ex-deputat PDM, a ajuns în vizorul ANI în decembrie,2020. Anterior, fusese deputat în parlament din partea PLDM. Pleșca este unul din cei șapte reprezentanți ai PLDM, care au părăsit partidul politic și au votat guvernul Filip în ianuarie,2016, după care în aprilie,2017 a aderat la PDM.

Nae Simion Pleșca a fost în centrul unui scandal de proporții în a.2016, pentru că fiul său Sorin a devenit principalul bănuit de omorul fratelui său Dan. Versiunea principală era lipsirea de viață din imprudență, suspectul s-a ascuns și a fost dat în căutare, însă procuratura a închis dosarul la rugămintea părinților, conform art.109 al Codului penal «Conciliere». În a. 2017 Sorin Pleșca a fost numit secretar III al ambasadei Moldovei în Turcia, deși anterior nu lucrase în sistemul Ministerului afacerilor externe și integrării europene.

Din clipa obținerii mandatului în legislativ, Nae Simion Pleșca și-a dublat activele în sfera imobiliară. Presa a scris în mod repetat despre proprietățile de multe milioane ale familiei, care posedă mai multe apartamente și spații comerciale în centrul capitalei, o casă la sol cu suprafața de 300 m.p., un automobil de lux care costă 70 mii de euro și construiește o vilă somptuoasă la Sociteni.

Ex-deputatul nu este pentru prima oară în vizorul ANI. În a. 2013 Pleșca a cumpărat patru clădiri și un teren în valoare de 1,3 mln. de lei, deși venitul comun al familiei nu a depășit suma de 300 mii de lei. În același timp, colaboratorii ANI au depistat că el a declarat 11 conturi bancare curente, de card, de depozit, și trei automobile. Pleșca susținea că averea a fost cumpărată din contul economiilor de mulți ani, iar automobilele au fost comercializate pe procură. El și-a cerut scuze pentru conturile bancare nedeclarate și a spus că acestea aparțin soției sale și că au fost indicate în raportul privind mijloacele existente. În decembrie, 2013 dosarul intentat lui Nae Simion Pleșca a fost închis.

O diferență inexplicabilă

La finele anului trecut, în cadrul procedurii de control după verificarea declarațiilor fostului ales al poporului, ANI a constatat că acesta posedă mult mai multe proprietăți decît își poate permite. ANI susține, că există o mare diferență între activele procurate și veniturile obținute de ex-parlamentar și familia sa pe durata mandatului. Din calculele instituției, diferența dintre averea cumpărată și veniturile familiei este de peste 831,7 mii de lei.

Anterior, într-o situație similară s-a pomenit Dumitru Diacov, ex-deputat PDM, ANI descoperind discordanțe în declarațiile sale despre bunuri și venituri. Autoritatea anticorupție a cerut ca lui Diacov să-i fie confiscată suma de 600 mii de lei după ce inspectorii au depistat o diferență semnificativă între costurile bunurilor achiziționate și veniturile politicianului și ale soției sale. Dar Curtea de Apel Chișinău a respins cererea.

În cazul lui Nae Simion Pleșca, justiția moldovenească a demonstrat o altă abordare a situației. Conform materialelor din investigația ANI, Pleșca cu soția sa au primit timp de un an venituri în sumă de cca 1,6 mln. de lei. Cheltuielile lor au constituit în jur de 2,4 mln. de lei. Instituția a cerut confiscarea mijloacelor bănești, originea cărora el nu o poate explica. Inspectorul a decis confiscarea bunurilor nejustificate și a depus la Procuratura Generală o cerere de pornire a unui dosar penal privind îmbogățirea ilicită. .

ANI insista pe aplicarea măsurii preventive în formă de sechestru pe apartamentul din centrul Chișinăului, cu suprafața de peste 300 m.p., deținut de familia Pleșca. Imobilul aparține Lidiei Pleșca, se află pre str. Sfatul Țării,61 și este evaluat la o sumă de cca 1 milion de lei.

În luna mai, 2021 judecătoria Chișinău a respins cererea instituției de a confisca bunurile fostului deputat, cumpărate pe mijloace neindicare în declarația de venituri. A considerat-o nefondată și lipsită de dovezi suficiente. Verdictul a fost contestat la Curtea de Apel Chișinău, care în iulie a sprijinit poziția ANI, a anulat determinarea primei instanțe și a permis punerea sechestrului pe apartamentul familiei Pleșca, în limitele creanțelor , în sumă de 831,7 mii de lei. În timpul procesului judiciar fostul demnitar nu a putut demonstra proveniența banilor pe care a fost cumpărat imobilul.

Verdictul final a intrat în vigoare din clipa pronunțării. Maria Dastic, reprezentanta ANI, menționează că instituția pentru prima oară a obținut cîștig de cauză într-un asemenea dosar: «Familia deputatului nu poate comercializa sau înstrăina în alt mod acest imobil înainte de pronunțarea verdictului final. Apartamentul poate fi folosit numai pentru a trăi în el. Dacă decizia din decembrie,2020 va fi menținută, bunurile nejustificate vor fi confiscate în folosul statului». Verdictul instanței permite protejarea imobilului de schimbarea proprietarului și aplicarea altor scheme, care permit evitarea confiscării lui.

ANI a mai cîștigat cauza în litigiul cu procuratura sectorului Buiucani din municipiul Chișinău privind verificarea bunurilor fostului deputat. În februarie, 2021procurorul numit să examineze notificarea ANI, a respins cererea de pornire a dosarului penal și a închis dosarul pe motiv că nu există componenta infracțională. ANI s-a adresat procuraturii superioare și a insistat pe anularea acestei decizii, însă a fost din nou refuzată. După care dosarul a ajuns la judecătoria Chișinău (sectorul Ciocani) . În luna mai, 2021 instanța a satisfăcut cererea inspectorului de integritate și a decis reluarea dosarului penal pe numele ex-deputatului Nae Simion Pleșca.

Ineficiență și politizare excesivă

În ciuda unor reușite în combaterea îmbogățirii ilicite și a altor infracțiuni ale funcționarilor, ANI este criticată în continuare de comunitatea experților și de politicieni pentru ineficiență în lucru. An de an, tot așteptăm că această autoritate va deveni vocală, că vor fi verificare declarațiile de avere, venituri și interese personale ale demnitarilor suspuși, dar cazurile răsunătoare de atragere la răspundere, ca și mai înainte, pot fi numărate pe degete.

Mulți experți cred că în actualele condiții instituția nu este capabilă să se manifeste ca autoritate independentă și apolitică, iar menirea ei principală este să creeze mult zgomot în jurul activității sale și să arunce praf în ochii organizațiilor internaționale și ai propriilor cetățeni. Și chiar dacă cineva ajunge în dizgrație, asta va corespunde întru totul intereselor imediate ale unor anumite grupuri politice.

Alexandru Slusari, fost vicepreședinte al parlamentului, reprezentantul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, crede că problema de bază este imitarea reformelor și formarea deliberată a unor instituții publice neputincioase și docile, în sarcinile cărora intră prevenirea și combaterea corupției. În opinia sa, în Moldova caietul de sarcini al UE este îndeplinit doar formal, în așteptarea noilor tranșe de la donatori, însă realitatea este departe de ceea ce este ”desenat” în rapoarte.

«Puțină lume crede că în viitorul apropiat ANI va deveni funcțională și nepărtinitoare, - crede unul dintre experții noștri. – În Moldova nici nu s-a dorit ca selectarea candidaților pentru funcțiile din această structură să se facă transparent și public. Procesul formării autorității naționale de integritate a fost tergiversat deliberat din dorința de a îndepărta începutul activității acesteia. În rezultat, declarațiile persoanelor cu demnitate publică au rămas neverificate un timp îndelungat , nimeni nu a fost tras la răspundere pentru neprezentarea sau tăinuirea informației privind veniturile și proprietățile. O altă explicație este dorința de a forma autoritatea de integritate reieșind din interesele politice. Există opinia, că unii lideri de partid au propus în mod deliberat candidați cu reputația dubioasă, pentru ca aceștia să fie conduși mai ușor. Asemenea persoane rămîn ascultătoare chiar și dacă conjunctura politică se schimbă, ele își execută obligațiunile prin prisma unui sau altui partid. Numeroasele scandaluri, rețineri și încălcării de procedură s-au soldat cu discreditarea ANI înainte ca ea să-și înceapă activitatea ».

Și organizațiile internaționale de profil nu-s satisfăcute de activitatea ANI. În raportul său, GRECO (Group of States Against Corruption) a menționat că una dintre cauzele lipsei de transparență în activitatea demnitarilor suspuși, a parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor în Moldova este ineficiența și politizarea excesivă a ANI. Experții recomandă să-i fie consolidată independența și autonomia. În opinia lor, activitatea acestei instituții, care trebuie să joace un rol-cheie în combaterea corupției la cel mai înalt nivel, era redusă la aplicarea amenzilor în cazuri luate aparte și foarte rar – aplicarea sancțiunilor în formă de lipsire de dreptul de a ocupa funcții de demnitate publică pentru o perioadă scurtă.

Victor Surujiu

Recomandă:

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Intrarea în cafenele și restaurante ar putea fi permisă doar pentru cei testați sau vaccinați anti COVID-19. Care vor fi consecințele?
🔽🔽