X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

I se va permite oare lui Ilan Șor să intre în Rusia?

25 apr. 2019,, 17:57   Politică
13153 16

Oleg Vasnețov, ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova, s-a întîlnit recent cu Ilan Șor, președintele partidului ”Șor”.

Diplomatul rus l-a felicitat pe afacerist pentru rezultatele obținute de partidul acestuia în alegerile parlamentare și i-a dorit o activitate parlamentară productivă.

Pe site-ul partidului “Șor” evenimentul a fost prezentat în felul următor: “Președintele fracțiunii parlamentare a partidului “Șor”, Ilan Șor, a avut o întîlnire cu ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Federației Ruse. Părțile au făcut un schimb de opinii privind situația politică din Moldova și au discutat perspectivele relațiilor bilaterale moldo-ruse. Liderul formațiunii politice a relatat despre proiectele de succes realizate la Orhei și l-a invitat pe domnul ambasador să viziteze orașul pentru a vedea cu ochii proprii rezultatele obținute de echipă după anul 2015”.

Convorbirea diplomatului rus cu Ilan Șor a avut un plus de picanterie grație faptului că Oleg Vasnețov a avut o întrevedere cu persoana, căreia în 2015 i-a fost interzisă intrarea în Federația Rusă, cu formularea “amenințare la adresa securității naționale”. Această interdicție, potrivit informațiilor Noi.md, pînă în prezent nu a fost anulată.

Indezirabilii


În vara anului 2016 afaceristul Ilan Șor a devenit președinte al mișcării social-politice “Равноправие”, în locul liderului permanent al ei Valerii Climenco.

Cu susținerea mișcării “Равноправиe”, de existența căreia au început să uite la acea vreme, Ilan Șor a putut deveni, în 2015, primar de Orhei, a evitat privarea de libertate și s-a transformat într-o ”victimă politică” a autorităților pe fundalul investigării furtului unui miliard de dolari din sistemul bancar al RM, Ilan Șor fiind unul dintre figuranții principali în dosarul respectiv.

La 6 mai 2015, prin decizie judecătorească, Ilan Șor a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Anchetatorii Centrului național anticorupție (CNA) cereau arestarea omului de afaceri. Însă instanța a ales o sancțiune mai ușoară. Și deja la 14 mai Șor a anunțat că va candida pentru funcția de primar de Orhei din partea partidului “Равноправие”: conform Codului electoral, pe perioada campaniei electorale candidatul nu poate fi tras la răspundere penală, reținut, arestat sau supus unor sancțiuni administrative fără acordul autorității electorale care l-a înregistrat.

Pentru intrarea urgentă în politică, Șor a ales nu tocmai cea mai reușită și respectată formațiune politică. Numele lui Valerii Climenco (fondatorul și președintele mișcării, care în paralel se afla în fruntea Congresului comunităților rusești din Moldova – organizație față de care există o atitudine ambiguă în interiorul țării, dar și în exterior, inclusiv în Rusia) ține de un șir întreg de scandaluri, inclusiv financiare.

Astfel, în toamna anului 2008 Climenco a chemat cetățenii moldoveni care doresc să susțină victimele conflictului armat din Osetia de Sud, să transfere bani pe contul organizației conduse de el. Politicanul promitea că aceste mijloace vor fi folosite la achiziționarea produselor alimentare și a mărfurilor de care au nevoie osetinii. Dar peste ceva timp a apărut adresarea Congresului comunităților rusești din Moldova (CCR), în care se spunea că inițiativa umanitară a lui Climenco are ca scop ”îmbogățirea personală pe seama suferințelor poporului osetin”.

În declarație se menționa că acțiunea de acumulare a mijloacelor este inițiativa exclusivă a mișcării social-politice “Равноправие”, iar Congresul comunităților rusești a fost folosit de Climenco în propriile scopuri egoiste. Autorii documentului l-au mai învinuit de deturnarea fondurilor organizației. “Deoarece nu avem certitudinea cum vor fi folosite mijloacele acumulate, îndemnăm societatea să nu cadă victimă planurilor prădalnice ale grupului condus de Climencо”, se spunea în declarație.

În toamna lui 2013, majoritatea delegaților la Conferința de țară a compatrioților ruși din RM și-a exprimat neîncrederea față de Valerii Climenco. În opinia lor, pe parcursul anilor politicianul a făcut, în numele diasporei, prea multe declarații stranii, rupte de realitate. Dar Climenco continua să facă declarații ambigue. Spre exemplu, în mai 2014 el a adresat un ultimatum președintelui interimar al Ucrainei Alexandr Turcinov. Climenco l-a prevenit pe Turcinov că organizația sa pregătește 4 mii de luptători din Moldova, pentru a-i trimite în regiunile estice ale Ucrainei și a stabilit pentru autoritățile ucrainene un termen: pînă la 12 mai acestea să înceteze orice acțiuni în forță și să înceapă tratativele privind soluționarea conflictului armat.

“Dacă în termenul indicat nu se va schimba nimic și va continua vărsarea de sînge a compatrioților ruși, detașamentele vor merge spre Est. Și să ne credeți: hotarele nu-i vor putea opri. Fiți înțelepți!”, se spunea în scrisoarea lui Valerii Climenco. Evident, nici un fel de detașamente de voluntari din Moldova nu au plecat nicăieri. Iar Consiliul coordonator al compatrioților ruși din RM a declarat că aceste afirmații ale lui Climenco au un caracter provocator și discreditează mișcarea compatrioților ruși în Moldova.

Fondatorul mișcării “Равноправие”, în prezent – președinte de onoare al partidului “Șor”, este renumit și pentru scrisorile sale în adresa lui Vladimir Putin. În una dintre acestea el recomanda președintelui FR să renunțe definitiv la rublele în numerar, pentru a soluționa problema corupției în Rusia. În altă scrisoare din numele Consiliului coordonator al organizațiilor compatrioților ruși în Moldova, Transnistria și Găgăuzia, el cerea rechemarea ambasadorului FR Farit Muhametșin pe motiv că acesta desfășoară “o activitate dăunătoare lumii ruse” și susținea ideea creării unei comisii speciale de deputați ai Dumei de stat pentru a analiza activitatea ambasadei ruse în Republica Moldova.

Ambasada Federației Ruse nu doar o dată a dat de înțeles, că activitatea lui Climenco, a Congresului comunităților rusești, precum și evenimentele organizate de el nu prea au tangențe cu cultura rusă și problemele cetățenilor ruși. Reprezentanții misiunii diplomatice ruse demult evitau evenimentele, care așa sau altfel aveau tangențe cu organizația în cauză, iar Valerii Climenco a devenit o figură indezirabilă în reprezentanța diplomatică a FR.

Pentru Rusia, indezirabil a devenit și noul președinte al mișcării social-politice “Равноправие”, redenumită ulterior în partidul “Șor”, - Ilan Șor. În ianuarie 2015, lui i-a fost interzisă intrarea în Federația Rusă pentru șase ani.

Primul care a făcut publică această interdicție într-un video plasat pe o rețea socială a fost Renato Usatîi, liderul “Partidului nostru”. El a demonstrat un extras din baza “Мигрант-1”, care indica că cetățeanului Ilan Șor (cetățenie RM, Israel) pentru șase ani îi este interzisă intrarea în Rusia, în conformitate cu p. art.27 al legii federale “Privind procedura de ieșire din Federația Rusă și de intrare în Federația Rusă ”. Conform legii, “intrarea în FR a unui cetățean străin sau a unui apatrid este interzisă în caz că: 1) este o necesitate în scopul asigurării apărării și securității statului sau a ordinii publice, sau a protejării sănătății populației…”.

Portalul Infotag, cu trimitere la surse din Moscova, a anunțat atunci că Ilan Șor a încercat să intre în Rusia la bordul unui avion charter, dar grănicerii nu i-au permis, și l-au întors în timpul controlului de frontieră în aeroport.

Presa scria că unul dintre motivele pentru care lui Șor i-a fost interzisă intrarea în Rusia puteau fi prejudiciile cauzate de el unui șir de bănci rusești în dosarul privind ”furtul miliardului”. Era de presupus că, în rezultatul schemelor frauduloase de care era bănuit Șor, au avut de suferit astfel de instituții bancare serioase, precum “Внешэкономбанк”, “Газпромбанк” și altele.

În general, în FR era format un dosar penal suficient de mare pe numele afaceristului din Moldova. Publicația “Коммерсант” anunța că numele lui Ilan Șor a apărut în timpul investigării unui șir de dosare penale, în Rusia, în care figura fostul șef al Serviciului vamal federal, Andrei Balianinov (demis după ce angajații SFS au efectuat un șir de percheziții în cadrul anchetării cauzei penale privind contrabanda cu alcool), precum și apropiatul său, afaceristul, conducătorul grupului de companii “Арсеналъ” Serghei Lobanov, care era suspectat de crearea unor scheme criminale privind businessul vamal, livrările ilegale de mărfuri în Rusia și contrabanda alcoolului de elită. Ilan Șor era unul dintre partenerii lui Lobanov.

Astfel, Șor asigura centralizarea livrărilor de fructe și legume moldovenești prin canalele lui Lobanov. Tot el a intermediat tranzacția de cumpărare de către Lobanov (prin offshore cipriot Insidown LTD) a 39,2% dintre acțiunile Victoriabank, după care Lobanov a devenit cel mai mare acționar al băncii. În 2015, Șor și Lobanov au încercat să deschidă în Rusia 45 de magazine duty free în zonele adiacente punctelor internaționale de control rutier. Andrei Belianinov promova ideea înființării acestor zone și transmiterii lor companiilor comerciale, însă inițiativa nu a fost susținută de guvernul FR. În plus, compania “Арсеналъ-Капитал” din grupul lui Lobanov a oferit companiei Avia Invest, concesionarul aeroportului internațional Chișinău, un împrumut de 27 mln. euro în condiții foarte avantajoase – pentru 10 ani cu dobînda de 3%. “Șor este cheia banilor lui Lobanov din Moldova”, a declarat pentru “Новая газета” un colaborator SFS care a participat la anchetarea cazului Lobanov și Belianinov.

Numele lui Ilan Șor a apărut și în istoria scandaloasă a comercializării numerelor diplomatice de către ambasada Republicii Moldova la Moscova. Presa rusă scria, că automobilele luxoase Mercedes Gelandewagen și Bentley cu numerele 147 77 (numărul ambasadei RM în FR) erau parcate zilnic în fața companiei Itera Group, pe care adesea o vizita afaceristul moldovean Ilan Șor. În afară de Șor, cu numere diplomatice ”roșii” circula și soția acestuia, interpreta Jasmin.

Dezgheț?

Și iată că ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Federație Ruse în Republica Moldova are o întrevedere cu persoana căreia încă îi este interzisă intrarea în Rusia cu formularea “amenințare securității naționale”, o felicită cu ocazia accederii în parlament și discută cu ea perspectivele ulterioare ale relațiilor moldo-ruse.

Organizează o întîlnire cu principalul suspect în cazul furtului unui miliard de euro din sistemul bancar din Moldova, cu excepția orașului Orhei, în care oamenii săraci sînt vrăjiți în masă de cadourile nesemnificative (evident, din miliardul furat) sub formă de gazoane și straturi de flori în oraș. Oare reputația Rusiei în ochii moldovenilor nu mai contează pentru Ambasadorul Federației Ruse? Sau domnul Vasnețov a îndeplinit cerința unui șef influent de la Kremlin?

“Indezirabilul Ilan Șor nu mai este dușmanul Rusiei”, scria agenția Omega. Iar președintele PSDM, Victor Șelin, și-a exprimat mirarea pe rețelele sociale: “Ambasadorul Rusiei s-a întîlnit cu Ilan Șor, căruia FR i-a interzis să calce pe teritoriul ei din considerente de securitate națională. Voi în Federația Rusă dumeriți-vă: ori Șor este un sfînt, ori FR - o țară cu comportament frivol”.

În opinia politologului Vitalii Andrievschii, nu s-a produs nimic extraordinar: “Este o practică mondială normală, diplomații au întrevederi cu toate formațiunile politice care au cîștigat în alegeri, fără excepție. Este în parlamentul moldovenesc așa o fracțiune ca partidul ”Șor”, în spatele căreia se află un anumit număr de alegători. Ambasadorul s-a întîlnit cu liderul ei, anterior – cu președintele fracțiunii PDM Pavel Filip, apoi – cu liderii fracțiunilor parlamentare ale partidelor PAS și Platforma DA”.

Totuși, V.Andrievschii nu exclude că după ce Ilan Șor a obținut un statut nou – cel de deputat în parlamentul Republicii Moldova – în “dosarul Șor” din Rusia ar putea avea loc anumite mișcări.

“Desigur, FR nu-l va susține deschis pe Ilan Șor, deși el are acolo un lobby. Dar o susținere neoficială ar putea avea loc. Faptul că în Moldova Șor a fost condamnat la 7,5 ani de închisoare în dosarul privind furtul miliardului, cred că nu va fi o problemă deosebită – problemele judiciare ale RM nu prezintă interes pentru Rusia, mai ales că și în Moldova acesta nu numai că nu a stat după gratii, dar a și acces în parlament. Nu exclud că în viitorul apropiat Rusia va anula interdicția de intrare a lui Ilan Șor pe teritoriul ei, așa cum a făcut-o în cazul Nataliei Morari – ea demult poate intra liber în Rusia. Cred că aceasta s-ar putea face în cadrul așa-zisului pachet de încălzire generală a relațiilor bilaterale, cînd și Moldova va face careva pași în întîmpinarea Federației Ruse, și Rusia va întreprinde ceva ca răspuns. Șor demult face lobby în acest sens și cred că cel mai comod ar fi s-o facă în cadrul acestui pachet”, - crede V.Andrievschii.

Și analistul politic Corneliu Ciurea crede că accederea lui Ilan Șor în parlament “îi deschide, totuși, niște uși”. Recenta întrevedere cu ambasadorul Federației Ruse, în opinia expertului, poate arăta că Moscova, care anterior a susținut socialiștii, este gata să vadă în fracțiunea partidului “Șor”, lansat în alegeri pentru a smulge voturi de la PSRM, un posibil participant la careva combinații politice ulterioare în Republica Moldova.

S-ar putea însă, ca toate presupunerile și prezicerile să fie premature, și misiunea diplomatică rusă în privința lui Șor – liderul fracțiunii parlamentare să nu depășească respectarea formalităților oficiale. Este altceva, că acum el însuși poate prezenta această întrevedere de protocol ca pe o “avansare în relațiile cu Moscova” și, astfel, pune în primejdie departamentul de politică externă a Rusiei, - așa cum a făcut-o deja în 2017 cu deputații Parlamentului European, cînd întîlnirea privată cu membrii Partidului popular european a fost prezentată drept susținerea formațiunii sale politice de către Europa. Atunci conducerea PPE a declarat că nu are nimic în comun cu Șor, iar vizita lui a fost doar o provocare.

Ion Munteanu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?