Harunjen va răspunde pentru toate? Procurorul general a fost demis

Harunjen va răspunde pentru toate? Procurorul general a fost demis

Coaliția PSRM - blocul ACUM nu a mai așteptat să expire termenul pe care președintele Dodon l-a fixat în ultimatumul adresat procurorului general E.Harunjen: sau demisionează în 10 zile, sau va fi găsită o soluție pentru demiterea lui. Marți parlamentul a inițiat procedura de demitere a procurorului general.  

Chiar dacă Eduard Harunjen ”s-a îmbolnăvit” urgent – iar Codul Muncii nu permite eliberarea angajatului din funcție în perioada concediului medical - marți, 9 iulie, legislativul a recunoscut, printr-o decizie a sa, că numirea lui Harunjen în funcția de procuror general a fost ilegală și a recomandat președintelui să-l demită. Igor Dodon va semna decretul privind demiterea lui Eduard Harunjen din funcția de procuror general pînă la sfîrșitul acestei săptămîni.

 Ultimul ostașal lui Plahotniuc 

Pe fundalul remanierilor de cadre din ultima lună, în care demnitarii numiți în funcții de PDM demisionau benevol ori erau demiși, procurorul general Eduard Harunjen - deținătorul insignei ”Eminent al Procuraturii” și al medaliei “Pentru serviciu impecabil” de clasa I părea o fortăreață invincibilă. Legislația în vigoare nu permitea autorităților să-l scoată din funcție altfel - doar din proprie inițiativă.  

În conformitate cu art. 58 al Legii privind procuratura, președintele poate concedia anticipat procurorul general în cazul în care acesta a depus o cerere de demisie, se aplică sancțiunea disciplinară de eliberare din funcție în clipa în care această măsură intră în vigoare; includerea în listele de partid ale candidaților pentru alegerile locale sau parlamentare; hotărîrea instanței de judecată  sau a Consiliului suprem al judecătorilor, prin care se constată incompatibilitatea sau încălcarea interdicțiilor sau, spre exemplu, în caz că se confirmă inaptitudinea de a îndeplini sarcinile pe motiv de sănătate. Nici unul dintre aceste puncte nu era potrivit pentru eliberarea din funcție a procurorului general Harunjen, iar să depună benevol cererea de demisie el refuza categoric.   

Alexei Tulbure, fost ambasador al Moldovei la ONU și Consiliul Europei, declara într-un interviu, că, deoarece Harunjen refuză să demisioneze, noile autorități moldovene rețin procesul ”curățirii statului”. “El ține în captivitate toți cetățenii Moldovei. Instituțiile statului abundă de persoane certate cu legea, care nu doresc să răspundă în fața justiției, nu doresc revenirea Moldovei la viața normală”, a menționat Tulbure.      

Acum timpul lucrează împotriva coaliției PSRM – ACUM: dacă imediat după 8 iunie pe valul de euforie începuseră să apară informații despre schemele criminale în care au fost implicați numeroși reprezentanți ai ”fostului regim”, demnitari de rang înalt, judecători, executori judecătorești etc., atunci în prezent numărul acestor ”entuziaști” s-a redus – dosare penale în baza informațiilor prezentate nu se deschid, în instituțiile statului  stau în continuare persoanele numite de PDM (ex-deputatul Alexandr Petcov a spus că schema creată de Plahotniuc funcționează chiar și în lipsa acestuia), autoritățile le permit  ”reprezentanților regimului criminal” să părăsească țara, iar cei care au făcut dezvăluiri încep să se teamă pentru propriul viitor.   

Pe rețelele sociale, cei care nu demult salutau crearea coaliției PSRM – blocul ACUM au început să scrie despre ”impotența politică” a noii puteri, care “nu poate face ordine și distruge ”sistemul lui Plahotniuc”. Iată de ce guvernarea formată de PSRM, Platforma DA și PAS are nevoie stringentă de un oarecare progres – niște dosare de rezonanță privind ”persoanele fostului regim”. Nici timpul nu este în favoarea coaliției: Andrei Năstase declara recent, că înainte de alegerile locale fixate pentru 20 octombrie, noua majoritate parlamentară trebuie să ”curețe” instituțiile statului. Și iată – procurorul general, care nu vrea să demisioneze, nu le permite autorităților să-și îndeplinească promisiunile ”dinainte de revoluție” și obligațiunile de a restabili și fortifica statul de drept în Republica Moldova.  

De ce conștiința lui Harunjen nu ”s-a trezit”, ca cea a judecătorilor CC?  

“Eu cred că autoritățile s-au înțeles cu partenerii externi că demontarea fostului regim se va face în strictă conformitate cu legea și că nu vor avea loc acțiuni și curățiri ”revoluționare”. Probabil, cei din coaliție au sperat că conștiința lui Harunjen se va trezi – ca în cazul judecătorilor Curții Constituționale sau a unor colegi din procuratură, și el își va depune demisia. Dar conștiința nu s-a trezit, iată de ce autoritățile au decis să forțeze evenimentele”, consideră analistul politic Victor Ciobanu.  

În decursul acestei luni au tot fost făcute numeroase supoziții de ce Eduard Harunjen se ține atît de mult de funcția sa, chiar dacă la început prin aluzii, apoi cu text deschis i s-a spus că nu mai este nevoie de serviciile sale.    

Versiunea nr.1: “Plecați, eu îi voi reține”

Procurorul general este figura-cheie în sistemul justiției moldovenești. Victor Ciobanu menționa într-o emisiune a postului TV8, că aceasta este o persoană care vine în parlament și-i lipsește pe deputați de imunitate, care pornește cauze penale împotriva judecătorilor. Și în general -  deschide sau din contra – reține deschiderea unor dosare penale unor anumitor persoane sau pe faptul unor crime grave (cum ar fi, spre exemplu, furtul miliardului din sistemul bancar).  

Nu în zadar după anul 2009, la formarea diverselor configurații ale Alianței pentru integrare europeană luptele principale dintre aliații politici se dădeau pentru controlul asupra Procuraturii. Spre exemplu, după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, partidele ”europene” începură să împartă puterea și în rezultat PDM și PLDM s-au văzut nevoite să-și asume riscul formării ”coaliției minoritare”, iar una dintre pozițiile decisive în eșuarea negocierilor cu PL a fost faptul că Mihai Ghimpu insista categoric asupra demisiei procurorului general și trecerii Procuraturii generale sub controlul liberalilor.  

Și acum noile autorități s-au ciocnit de faptul că și peste o lună după ce Vladimir Plahotniuc a părăsit țara ”sistemul” său funcționează, nu permite nici intentarea cauzelor penale în baza informațiilor despre schemele de corupție  și abuzuri, nici investigarea lor.  

Andrei Năstase declara recent: “declar cu toată răspunderea că în prezent procurorul general face ceea ce îi dictează Plahotniuc personal. Ei comunică prin intermediari”. Iar avocatul Eduard Digore a menționat, că Harunjen și colegii săi ”au nevoie de timp pentru a nimici dovezile care pot fi folosite împotriva celor care participă la capturarea Procuraturii Generale”.   

“Cred că Harunjen are indicația clară să se țină ”pînă la ultimul glonte”. Atîta timp cît el nu părăsește postul, situația mai poate fi menținută cumva”, consideră analistul politic Victor Ciobanu.  

Evident, noul Procuror general va intenta imediat dosare penale împotriva lui Plahotniuc și acoliții săi, se va adresa parlamentului cu cererea de a-i lipsi de imunitatea parlamentară, va pune sechestru pe bunurile lor din toată lumea și-l va anunța în căutare internațională. De aceea, cred alți analiști, ”fermitatea” lui Harunjen se explică prin aceea că pentru Plahotniuc și anturajul său contează fiecare zi în care ei pot șterge orice urmă în alte state și bănci, pot transforma banii din conturi în lichidități pentru a-i ascunde de nădejde, pot cumpăra imobile sau metale prețioase. Unul dintre experți a presupus ironic, că pentru această ”fermitate” Plahotniuc îi putea stabili lui Harunjen un premiu de zeci de mii de euro ”pentru fiecare zi suplimentară de aflare în funcția de procuror general.

Versiunea nr.2: Din acuzator în acuzat    

Eduard Harunjen însuși are de ce se teme. Dacă noile autorități vor dori, procurorul general în persoană poate deveni figurant al unui șir de dosare penale. Că doar coaliția PSRM – blocul ACUM trebuie să-și mențină reputația de luptători cu regimul oligarhic, cu care a venit la putere – iar pentru aceasta e nevoie de dosare răsunătoare, arestări și procese judiciare.  

“Peștele mare” încă nu poate fi condamnat: Vladimir Plahotniuc, apropiații lui și Ilan Șor demult au părăsit țara. Iar fosta conducere PDM, negociind cu partenerii externi cedarea puterii, foarte probabil a obținut pentru sine careva garanții de imunitate. Pot fi trași la răspundere doar ”ostașii regimului” - demnitari suspuși, care îndeplineau anumite însărcinări și comenzi politice ale fostei puteri. Procurorul general Eduard Harunjen este cel mai potrivit pentru acest rol.  

Încă în 2017 procurorul general Eduard Harunjen, procurorul anticorupție Viorel Morari și procurorul adjunct pentru lupta cu crima organizată Vitalie Busuioc au fost acuzați de implicare într-un șir de tranzacții de corupție și intentarea dosarelor penale pentru mită. S-a anunțat existența unor documente, pe 300 pagini, care confirmă aceste învinuiri (unele fiind clasificate ca ”secrete”), precum și înregistrări audio și video, a fost demonstrat chiar un documentar-investigație de trei ore. Din acele documente reieșea, că în Moldova poate fi pornită sau închisă o cauză penală, ori comercializată informația confidențială. Plus la colaboratorii suspuși din procuratură, în film figurau numele fostului șef adjunct al Inspectoratului general de poliție Gheorghe Cavcaliuc, a ex-directorului SIS, Mihai Balan ș.a. 

“Vreau să știți prețul serviciilor procurorului Vitalii Busuioc. Prețul lui Viorel Morari, cel al lui Harunjen. Toate acestea vor fi bazate pe dovezi. Știm cu toții că ei sînt corupți. Însă așa clar – cu date, evenimente etc., așa ceva încă nu a făcut nimeni în Moldova”, spunea atunci Renato Usatîi.  

Eduard Harunjen nu putea să nu înțeleagă, că după demiterea sa el va fi primul candidat ”la sacrificare”. Recent, temerile s-au adeverit: luni ministrul afacerilor interne Andrei Năstase a cerut Consiliului suprem al procurorilor și Procuraturii generale să deschidă o cauză penală pe numele procurorului general Harunjen pentru participare la uzurparea puterii, abuz de putere, amestec în justiție și corupere pasivă. Iar premierul Maia Sandu a chemat procurorii să nu mai execute ordinile procurorului general, și a declarat că “Harunjen va răspunde în fața legii pentru inacțiune și abuz în serviciu”. Este deci clar de ce Eduard Harunjen s-a ținut din răsputeri de funcția sa.  

Conform Constituției și Legii privind procuratura, procurorul general este numit pentru un termen de 7 ani fără posibilitatea de a mai fi numit o dată. Harunjen a devenit procuror general la finele anului 2016 – în baza decretului președintelui Nicolae Timofti din 08.12.2016. În circumstanțe favorabile, și-ar fi putut menține postul pînă la finele lui 2023. Cine știe ce evenimente politice s-ar putea produce în acest răstimp și cine va fi la putere în  2023. Așa că Eduard Harunjen a făcut și va face totul pentru a se proteja de orice lovituri. Inclusiv – va apela la instanțele de judecată cu privire la ”demiterea ilegală din funcție”.    

Versiunea nr.3: “Vă mai pot fi de folos

Evenimentele care au loc în jurul funcției de procuror general în Moldova amintesc de situația din Ucraina, unde Vladimnir Zelenski la fel încearcă să-l destituie pe procurorul general Iurie Luțenco.   

Zelencki a prezentat Radei Supreme cererea de a-l demite pe Luțenco încă la 11 iunie – la două săptămîni după inaugurarea sa (zilele trecute președintele ucrainean a cerut și a doua oară ca parlamentul să examineze interpelarea privind demiterea procurorului general și a ministrului de externe Pavel Klimkin). Iurii Luțenco a declarat că cererea lui Zelenski este ilegală: “Președintele nu este în drept să ceară eliberarea mea din funcție. Pentru ca să fiu eliberat, e nevoie de cererea mea sau de neîncrederea deputaților Radei Supreme”.

Politologii ucraineni menționau încă în luna mai, că e puțin probabil ca procurorul general să fie demis înainte de alegerile parlamentare și că s-ar putea să existe,în acest sens, o înțelegere cu oligarhul Igor Kolomoiski.“Nu este exclus, că se dorește ca tot lucrul murdar de investigare a crimelor puterii care pleacă, să fie făcut de procurorul general. Ar fi foarte comod. Una este, dacă ”foștii” vor fi investigați de o persoană din noua echipă și puterea poate fi lesne învinuită de persecuții politice. Și alta - dacă sancțiunile pentru percheziții, interogatorii, confiscări și rețineri a celor din echipa ”foștilor” vor fi eliberate de procuratura condusă de prietenul lor. Asta ar arăta mult mai corect și mai elegant”, a presupus deputatul ucrainean, jurnalistul Mustafa Naiem.   

Această versiune poate fi valabilă și în cazul procurorului general din Moldova – se pare că Eduard Harunjen nu ar fi contra să colaboreze și cu noua putere. Zilele trecute procurorul Gheorghe Ciobanu, care a demisionat ”în semn de protest” (anume el a instrumentat așa-numitul ”Dosar Antifa Rezist” împotriva lui Pavel Grigorciuc, Mihail Amerberg și alți doi activiști de stînga, învinuiți că ar fi pregătit dezordini în masă în ajunul alegerilor parlamentare din  2014) și-a acuzat fostul șef de faptul că acesta ar apăra interesele proprii și folosește în acest scop întreaga procuratură. Potrivit lui Ciobanu, comportamentul lui Eduard Harunjen trezește suspiciunea că el acționează reieșind din situația politică și demonstrează loialitate falsă noii puteri în încercarea de a-și păstra fotoliul. 

Anume atunci procuratura inițiase investigarea judecătorilor și procurorilor care au putut fi implicați în schemele de spălare a banilor. Eduard Harunjen declara, că procuratura a luat act de informația publicată de mass-media după ce ministrul de interne, Andrei Năstase, a dat numele judecătorilor, procurorilor, executorilor judecătorești, inclusiv celebra Adriana Bețișor. Dar noua putere a dat clar de înțeles că nu are nevoie de serviciile procurorului general, care a acoperit furtul miliardului din sistemul bancar și uzurparea puterii în stat.  

Cum poate fi demis procurorul general: À la guerre comme à la guerre

Actuala putere avea minim trei variante de demitere a procurorului general E.Harunjen.   

Prima – legislativă. Parlamentul introduce amendamente la legea privind procuratura, inclusiv în privința temeiurilor pentru demiterea procurorului general, și în baza noilor prevederi legislative, președintele semnează decretul de demitere a lui Harunjen.  

Dar în acest caz ar fi fost posibile anumite complicații – încă în luna martie, după ce blocul ACUM a propus modificarea legislației în scopul creării condițiilor pentru demiterea procurorului general, le-a evidențiat juristul PSRM, Fadei Nagacevschi. El a declarat că procurorul general poate fi demis doar în baza legii actuale privind Procuratura – toate amendamentele introduse vor deveni valabile în cazul următorului procuror general. Este principiul de stabilitate al funcției, aprobat prin decizia Curții Constituționale în 2013.

Varianta a doua – albaneză. La înaintarea ultimatumului său, președintele Igor Dodon nu a exclus că Chișinăul oficial poate recurge la experiența Tiranei.“Juriștii cunosc asemenea cazuri. Spre exemplu, și în Albania statul a fost recunoscut capturat și prin Consiliul Europei, contrar legislației interne, toate s-au rezolvat. Practica internațională cunoaște soluții pentru asemenea probleme”, a declarat șeful statului.    

“Temeiul politic” pentru îndeplinirea acestui scenariu era gata: încă la 8 iunie, la crearea coaliției, deputații PSRM, Platforma DA și PAS au adoptat o declarație prin care Republica Moldova a fost recunoscută ”stat capturat”. ”În Moldova, instituțiile de stat și cele de drept au fost capturate și supuse unei corupții totale”, se menționa în documentul pentru care au votat  61 din cei 101deputați.

Instituțiile europene au recunoscut că Moldova ”este un stat capturat” mult mai înainte. Încă în anul 2015 secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, într-un articol publicat de The New York Times a numit RM “un stat în mîinile oligarhilor, care trebuie întors cetățenilor”. Iar în vara anului trecut, Parlamentul European a adoptat o rezoluție dură privind situația din Moldova și a constatat că “Moldova este ostaticul unei singure persoane  ”.

În rezultat: pentru că RM era ”un stat capturat”, noile autorități ar fi putut declara că instituțiile statului și-au pierdut legitimitatea prin colaborarea cu regimul oligarhic. Eduard Harunjen, la fel ca și alți demnitari numiți de PDM, erau declarați “complici la uzurparea puterii în stat” și demiși din funcții. Această decizie a autorităților cu motivarea respectivă ar fi fost expediată Consiliului Europei, care cel mai probabil ar fi acceptat aceste acțiuni ale autorităților moldovene.  

Varianta a treia – președintele Dodon anulează decretul președintelui Timofti privind numirea lui Eduard  Harunjen în funcția de procuror general din cauza numeroaselor încălcări de procedură la numire și la desfășurarea concursului de selectare.  

Numirea în funcție a lui Eduard Harunjen n-a fost mai puțin scandaloasă ca demiterea sa. În 2017, președintele partidului ”Casa noastră – Moldova”, Grigore Petrenco, consilierul prezidențial, Maxim Lebedinschii, și afaceristul Veaceslav Platon, aflat  în arest, prin avocații săi, au încercat să conteste la Curtea Supremă de justiție numirea lui în funcția de procuror general. 

Conform redacției noi a Legii privind procuratura, care a intrat în vigoare la 1 august 2016 (Harunjen devine procuror general în decembrie 2016), nu poate pretinde la funcția de procuror general persoana, care pe parcursul a șase luni înainte de concurs a făcut parte din componența Consiliului superior al procurorilor – organul care prezintă președintelui candidatura pentru numire în funcția de procuror general. Harunjen, anterior numirii, a fost procuror general interimar și prin definiție a făcut parte din componența CSP.  

Sergiu Litvinenco, deputat din partea blocului ACUM și președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități, menționa pe o rețea socială că în conformitate cu legislația, procurorii care intră în componența Consiliului superior al procurorilor trebuie să renunțe la alte funcții pe perioada executării mandatului, iar în timp ce era numit procurorul general cel puțin șase membri ai CSP nu au respectat această prevedere legislativă și au rămas în funcțiile lor de procurori.    

O altă variantă de demitere a procurorului general a fost propusă de juristul Pavel Midrigan. Într-un interviu pentru Sputnik Moldova el a declarat că demiterea lui Harunjen poate fi făcută “în două mișcări”: “Inițial, trebuie să fie sistate atribuțiile procurorului general și pornită investigația. Parlamentul ar putea forma o comisie specială, pentru a afla dacă indicațiile procurorului general au fost întotdeauna adecvate ”.

“Indent” de concediere

Marți, 9 iulie, parlamentul a fost convocat într-o ședință extraordinară. Unica chestiune de pe ordinea de zi era demiterea procurorului general.   

Coaliția de guvernămînt a ales varianta nr.3. După dezbaterile care au durat două ore, cu 56 de voturi legislativul a votat pentru proiectul de hotărîre “Privind constatarea nerespectării condițiilor de numire a procurorului general Eduard Harunjen”.

În hotărîre se menționează că Harinjen nu avea dreptul să devină procuror general, deoarece timp de nouă luni înainte de a ocupa această funcție a fost membru al Consiliului superior al procurorilor ca procuror general interimar, ceea ce este o încălcare a condiției prevăzute de art.17 al Legii privind procuratura.     

După ce a constatat încălcări la numirea lui Harinjen, parlamentul i-a recomandat președintelui Dodon să-l demită pe procurorul general și a decis să transmită documentul aprobat Consiliului superior al procurorilor pentru informare. Pînă la sfîrșitul acestei săptămîni Igor Dodon va semna decretul privind demiterea lui Eduard Harunjen din funcția de procuror general.

Evident, istoria demiterii procurorului general nu se încheie aici: imediat după numirea noii componențe a Curții Constituționale, reprezentanții PDM vor încerca să conteste această decizie. De aceea unii experți au recomandat autorităților să apeleze totuși la varianta ”albaneză” de demitere a procurorului general cu implicarea structurilor europene și a Consiliului Europei. În acest caz, democrații nu vor mai avea nici un atu și nu vor putea face trimitere la încălcarea unor norme legislative.   

Comunitatea experților mai menționează că în procesul de ”curățare a organelor procuraturii” autoritățile nu trebuie să se limiteze la demiterea procurorului general fidel lui Plahotniuc. Grigore Petrenco, președintele partidului “Stînga europeană” (fostul partid “Casa noastră – Moldova”) scria pe pagina sa că “este importantă nu doar anularea decretului de numire a lui Harunjen, dar și deciziile sale de numire în funcțiile de adjuncți a odioșilor procurori gen Igor Popa, care în cazul demiterii lui Harunjen va ocupa temporar funcția de procuror general și va asigura reprezentanților fostului regim posibilitatea de a șterge urmele și a fugi din țară cu tot cu averi și documente”.

Experții cred că procuratura în sine are nevoie de o resetare cardinală: se cer acțiuni forțate, căci o reformare lentă a organelor procuraturii, a instanțelor de judecată și a poliției nu este calea ce mai bună. 

“La urma urmei, pe parcursul unei luni de la schimbarea puterii, nimeni din cei 660 de procurori nu a ieșit să declare: “Sîntem gata să pornim dosare penale pe faptul uzurpării puterii. Adică, printre cei 660 de procurori nu s-au găsit oameni onești. Iată de ce, cred, trebuie să mergem pe scenariul georgian – toată lumea să fie disponibilizată, după care trecută prin filtrare. Atestare și alte proceduri. Altfel situația din sistem nu va putea fi schimbată”, consideră analistul politic Victor Ciobanu.  

Xenia Florea

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load