X 
Transnistria stiri: 1354
Eurovision stiri: 497

Guvernul „tehnocrat” al lui Ion Chicu

15 noi. 2019,, 18:02   Politică
12198 2

Moldova are un nou guvern. Joi, 14 noiembrie, parlamentul a aprobat cabinetul de miniștri în frunte cu Ion Chicu. În aceeași zi, noii miniștri au depus jurămîntul.

După cum era de așteptat, noul cabinet de miniștri a devenit un guvern minoritar: el a fost format de către socialiști, iar în timpul votării a fost susținut de democrați, care au înaintat o serie de condiții în schimbul sprijinul lor, inclusiv adoptarea unor proiecte de lege. În comunitatea de experți, guvernul Ion Chicu a fost numit deja „tehnocrat”.

Chicu „s-a încadrat” în candidatură

Pentru prima dată, zvonurile despre posibila numire a lui Ion Chicu în funcția de premier - atunci ministru al Finanțelor în guvernul Pavel Filip - au apărut în primăvara acestui an, cînd, după alegerile parlamentare, partidele negociau activ crearea unei coaliții de guvernămînt. Atunci, Ion Chicu a fost numit o „figură de compromis” pentru PDM și PSRM.

Însuși Ion Chicu la toate întrebările despre posibila sa numire în funcția de premier răspundea că acestea sînt doar zvonuri. „Noi nici măcar nu avem două partide care ar fi discutat despre formarea unei majorități parlamentare. Acestea sînt zvonuri. Haideți să nu pierdem timp discutînd acest subiect”, a spus el în luna mai pe canalul de televiziune TVC21.


Analistul politic Andrei Popov spune că atunci se dicuta la modul cel mai serios despre candidatura ministrului Finanțelor, Ion Chicu, în calitate de posibil candidat la funcția de șef al puterii executive, dar ambițiile liderului Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, au stricat totul – el a vrut să conducă de unul singul guvernul de coaliție. Drept urmare, nu s-a ajuns la niciun compromis, iar pe 8 iunie, în Republica Moldova a fost creată coaliția situativă PSRM-ACUM. Și acum, după șase luni, Ion Chicu totuși a devenit prim-ministru.

Noul șef de guvern are 47 de ani. Neafiliat nici unui partid. În cercurile financiare și economice este considerat un profesionist.

A intrat în serviciul public în 2005, după cîțiva ani de predare la Academia de Științe Economice la catedra Micro și macroeconomie și muncă în domeniul afacerilor (șef de departament, director executiv al concernului Moldacom). La început a fost șeful departamentului de politici structurale generale al Ministerului Economiei și Comerțului (la acea vreme, Igor Dodon era vice-ministrul Economiei, așa că ei se cunosc bine). Apoi a fost numit consilier al prim-viceprim ministrului, iar din martie 2006 pînă în aprilie 2008 a fost viceministru al Finanțelor. În 2008-2009 a fost unul dintre cei doi consilieri de stat ai premierului Zinaida Greceanîi, responsabil pe economie și relațiile internaționale.

După schimbarea guvernului în 2009, a lucrat la reprezentanța Băncii Mondiale și a fost consultant în managementul finanțelor publice în diferite proiecte. În 2016, a devenit membru al consiliului de administrație al BC Moldindconbank, iar în ianuarie 2018 a revenit la Ministerul Finanțelor - a fost numit secretar general al Ministerului Finanțelor. În decembrie 2018, a devenit Ministru al Finanțelor, iar după demisia guvernului Pavel Filip, a fost numit consilier prezidențial pe probleme economice.

„Dislocare” prezidențială

Dacă comparăm „lista lui Chicu” cu „lista lui Sandu”, atunci singurul ministru rămas în noul guvern este Pavel Voicu. Adevărul e că acum el deține altăfuncție.

În guvernul Maia Sandu, el a ocupat funcția de ministru al Apărării, iar în guvernul Ion Chicu, a devenit ministrul al Afacerilor Interne, ceea ce este mult mai aproape de „calificările” sale. Voicu, colonel de poliție, a fost comisar la comisariatul de poliție raional din Călărași, comisar de poliție în sectorul Botanica din capitală, comisar al inspectoratului Cimișlia, apoi a fost șeful inspectoratului de poliție din sectorul Buiucani, comisarul de poliție din Bender și șeful Grupului Operativ de Investigații din Moldova în cadrul Comisiei de control comun.

O altă diferență între „lista lui Chicu” și „lista lui Sandu”: dacă premierul Maia Sandu la selectarea echipei sale s-a bazat în principal pe oameni noi cu o „orientare ideologică corectă”, care nu au colaborat cu „regimul” anterior (drept urmare, unii miniștri nu corespundeau deloc funcțiilor lor, lucru recunoscut și de unii reprezentanți ai blocului ACUM în discuții private), atunci Ion Chicu a pus accent pe profesionalism.

Astfel, ministrul Finanțelor, Serghei Pușucuța a condus de două ori Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, a fost directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției și președintele Uniunii Asigurătorilor din Moldova. Ministrul Economiei și Infrastructurii, Anatolie Usatîi a fost din 2010 pînă în 2015 directorul proiectului de reabilitare a drumurilor al Fondului Provocăriile Mileniului; a ocupat funcțiile de viceministru la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor și secretar de stat în domeniul construcțiilor și infrastructurii drumurilor al Ministerului Economiei și Infrastructurii.

Ministrul Apărării, Victor Gaiciuc, a mai fost șef al acestui minister - în 2001-2004. În perioada lui a fost creat, aprobat și pus în aplicare Conceptul de reformă a forțelor armate din Republica Moldova, care a fost folosit apoi de alți miniștri ai apărării. Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju, în 2008-2009 a fost viceministru al Agriculturii și industriei alimentare. Ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbreveanu, a început să lucreze în Ministerul Muncii și Protecției Sociale încă din 2002, ocupînd funcția de viceministru.

Singurul nou-venit în echipa guvernamentală este Fadei Nagacevschi - noul ministru al Justiției. Fadei Nagacevschi este fiul lui Vitalie Nagacevschi, fost deputat al PLDM. După alegerile locale din 2015, Nagacevschi Jr. a devenit unul dintre principalii avocați ai Partidului Socialiștilor și, pînă la trecerea în guvern, a fost consilier al președintelui parlamentului, Zinaida Greceanîi.

Oponenții noului Cabinet de miniștri îl învinovățesc pentru două momente. În primul rînd, faptul că unii miniștri au deținut anumite funcții-cheie în perioada conducerii Partidului Democrat. Același Ion Chicu a fost ministrul Finanțelor în guvernul Pavel Filip. Și de aceea, „aceștia sînt reprezentanți ai regimului oligarhului Vladimir Plahotniuc”. Cu toate acestea, dacă, de exemplu, e să ne amintim de anul 2001, venirea la guvernare a Partidului Comuniștilor, atunci coloana vertebrală principală a guvernului Tarlev-1 era formată din foști membri ai echipei lui Dumitru Braghiș: 6 din 17 miniștri și-au păstrat portofoliile vechi. După cum a afirmat atunci președintele Vladimir Voronin, „pentru noi nu există oameni de-ai noștri și străini, și nu ne interesează din ce echipa au făcut ei parte pînă acum. Principala cerință pe care o înaintăm este profesionalismul și decența. Și, în general, cum este creată o orchestră profesională? Dacă o persoană este un virtuoz, expert în domeniul său, de ce să n-o iei și în altă orchestră?”.

Învinovățirea nr. 2 către noul cabinet de miniștri: mai mult de jumătate din funcțiile ministeriale din guvernul Ion Chicu sînt deținute de consilierii președintelui Igor Dodon - șase dintre cei unsprezece membri ai noii echipe de guvern au fost consilieri ai șefului statului înainte de a fi delegați în organul executiv.

Așadar, înainte de a fi numit prim-ministru, Ion Chicu a fost consilier al președintelui pe probleme economice; ministrul de externe, Aureliu Ciocoi, a fost consilier în domeniul politicii externe; ministrul Apărării, Victor Gaiciuc, a fost consilier în domeniul apărării și securității naționale; ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Corneliu Popovici - Consilier în domeniul educației, culturii și cercetării; ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Pergu - Consilier în domeniul agricol, iar șefa Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Dumbraveanu Viorica - consilier în domeniul dezvoltării sociale.

De aceea, unii politicieni și experți s-au grăbit să numească cabinetul de miniștri Ion Chicu „guvernul lui Dodon”. Însă noul premier a spus că nu președintele a format guvernul - Ion Chicu a ales personal membrii echipei sale. Și din moment ce-i cunoaște pe majoritatea noilor miniștri din 2005, a lucrat cu ei în administrația președintelui și are încredere în aceștia „ca profesioniști și specialiști”, de accea le-a propus să se alăture echipei sale. „Am adunat peste noapte o echipă de profesioniști apolitici și am creat un program”, a spus premierul.

Cu toate acestea, potrivit politologului Vitalie Andrievschi, președintele Igor Dodon într-o oarecare măsură va avea o anumită responsabilitate pentru noua putere executivă și nu contează dacă a creat-o sau nu - în opinia publică acesta va fi „guvernul lui Dodon”.

Prioritățile noului Cabinet de miniștri

Prezentînd componența noului guvern și programul activităților sale în parlament, Ion Chicu a declarat că înțelege foarte bine faptul că cabinetul său a fost creat pentru a corecta situația instabilă din majoritatea domeniilor socio-economice a țării, că intervalul de timp pentru activitatea sa este limitat pînă la alegerile prezidențiale din toamna anului 2020 și că poporul așteaptă ca noul guvern să acționeze de urgență.

Reieșind din aceasta, noul guvern și-a stabilit o serie de priorități. Cea mai urgentă problemă, potrivit premierului, este reforma justiției, care „nu poate aștepta”. Prin urmare, „literalmente în cîteva ore”, guvernul intenționează să finalizeze conceptul de reformare a Curții Supreme de Justiție și alte documente din pachetul de reformă, pentru a putea fi transmise pînă în decembrie Comisiei de la Veneția pentru analizare.

Potrivit lui Ion Chicu, graba cu care guvernul intenționează să acționeze în această direcție se datorează faptului că următoarea ședință a Comisiei de la Veneția este programată la începutul lunii decembrie, iar următoarea va avea loc doar în primăvara anului viitor, de aceea Republica Moldova ar putea să piardă din timp. „Ne asumăm responsabilitatea pentru crearea acestei reforme”, a spus premierul.

De asemenea, prioritățile noii puteri executive includ: alegerea unui „procuror general independent și incoruptibil”, dar în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, „decizii urgente de prevenire a blocajelor în cadrul sistemului judiciar”, modernizarea infrastructurii drumurilor („anul viitor intenționăm să transformăm țara într-un șantier”). După cum a menționat Ion Chicu, pe lîngă sumele deja alocate în aceste scopuri, guvernul „are idei despre cum să atragă în dezvoltarea infrastructurii în anul viitor 300 de milioane de euro pentru repararea și construcția drumurilor”.

De asemenea, guvernul trebuie să revizuiască de urgență și, la necesitate, să completeze sau să rescrie politica fiscală și bugetul pentru 2020, astfel încît țara să intre în noul an cu o înțelegere clară a regulilor de Joc stabilite.

Pe lîngă toate cele sus-menționate, după cum a scris economistul, fost ministru al Economiei, Alexandru Muravschi, pe rețelele de socializare, noul cabinet de miniștri trebuie să rezolve și problema personalului, completînd al doilea nivel de șefi ai tuturor ministerelor (secretari generali și de stat) cu manageri calificați care cunosc bine industriile și sectoarele pentru care trebuie să poarte răspundere.

În ajunul perioadei de iarnă, guvernul ar trebui să asigure activitatea clară a tuturor serviciilor și sectoarelor din domeniul energetic și al combustibilului, astfel încît țara să iasă din iarnă fără probleme și excese. Să prevină înrăutățirea relațiilor politice, financiare și economice cu partenerii occidentali și organizațiile internaționale, îndeplinind clar toate acordurile anterioare, să înceapă imediat pregătirile pentru viitoarele negocieri cu FMI cu privire la un nou program de cooperare, indicînd clar pozițiile asupra cărora putem fi de acord cu opinia Fondului Valutar, care ne vor ajuta să găsim un compromis rezonabil și să ne apărăm punctul de vedere pînă la sfîrșit. Să obțină liberalizarea maximă a relațiilor comercial-economice în toate domeniile cu Federația Rusă. Să creeze grupuri de lucru comune între organele judiciare și cele ale procuraturii privind crearea cît mai rapidă a unui plan de reformare a sistemului judiciar și a procuraturii și să înceapă punerea sa în aplicare cît mai curînd posibil. Și, de asemenea, potrivit lui Alexandru Muravschi, să înceapă lucrările de pregătire a reorganizării guvernului pentru a putea fi implementată în 2020 și să adopte bugetul pentru 2021 deja sub o nouă structură.

La rîndul său, expertul economic Veaceslav Ioniță menționează că noul guvern ar trebui să se clarifice cu proiectele energetice actuale: pentru multe dintre ele au fost deja alocate linii de credit sau au fost acordate subvenții, însă pe parcursul anilor aceste proiecte au fost încetinite. „Domnul Chicu știe despre acest lucru. Trebuie de studiat de ce aceste proiecte nu funcționează, la ce etape sînt reținute, de ce au fost stopate și cînd vor fi relansate. Totuși, este vorba despre securitatea energetică a țării, iar prețul problemei este de 200-300 de milioane de dolari", a spus Veaceslav Ioniță.

De asemenea, în opinia sa, guvernul, urmînd exemplul mai multor state balcanice, ar fi bine să creeze așa-numitul Comitet de reacționare rapidă: „În unele țări balcanice, unde, la fel ca la noi, există o calitate slabă a puterii și o slabă executare a deciziilor luate, au fost create astfel de structuri. Din componența acestui comitet ar trebui să facă parte 3-4 miniștri – a Economiei, Finanțelor, din ministerele de profil - în funcție de ce problemă se discută și 2-3 experți. Comitetul ar trebui să se întrunească, de exemplu, de două ori pe săptămînă, luînd în considerare ce probleme sînt acum prioritare, din ce cauză este întîrziată punerea în aplicare a deciziilor luate, cine este responsabil și nu numai să studieze, ci și să-i pedepsească pe cei vinovați, pentru ca funcționarii să știe dacă sarcina este indicată pe ordinea de zi, înseamnă că este cu prioritate, înseamnă că ea trebuie îndeplinită, de altfel vor zbura capete. Asta e ceea ce președintele Putin a numit conducere manuală a statului”.

În afară de aceasta, potrivit lui Veaceslav Ioniță, nou guvern tehnocrat ar putea aplica metode moderne de gestionare a activelor statului: „Pînă acum, la noi panaceul împotriva tuturor bolilor era considerată privatizarea proprietății statului, dar acest lucru este departe de a fi adevărat. În multe țări demult funcționează fondurile suverane pentru gestionarea activelor statului, sub conducerea cărora sînt transferate active care nu sînt utilizate de stat sau nu sînt folosite eficient. Aceste fonduri pot crea fonduri-fiice, pot investi mijloace financiare. Iar activele noastre de stat de mult timp sînt folosite foarte ineficient: dacă la întreprinderile de stat vînzările de pe un angajat sînt de aproximativ 260 de mii de lei anual, atunci companiile private au această cifră de două ori mai mare - 550 de mii de lei. Nemaivorbind despre companiile străine care activează în Moldova - aici cifra este de 1 milion 050 mii lei, adică de patru ori mai mult decît la întreprinderile de stat”.

Veaceslav Ioniță crede, de asemenea, că puterea executivă din Republica Moldova ar putea deja să se concentreze pe direcția chineză. „Despre aceasta s-a vorbit de mult timp. Încă în perioada lui Voronin s-a vorbit despre semnarea unui memorandum de 1 miliard de dolari cu chinezii. Apoi Vladimir Filat a încercat să lucreze cu chinezii, dar în final totul s-a oprit. Moldova probabil este singura țară care nu conlucrează cu China, dar aceasta este o direcție de perspectivă. Cred că guvernul ar putea crea un „grup de inițiativă” pentru a dezvolta direcția chineză”, a spus expertul.

Cît ar putea rezista noul cabinet de miniștri?

Guvernul Ion Chicu este al doilea guvern minoritar din istoria Republicii Moldova. Primul a fost guvernul lui Chiril Gaburici, care a activat mai puțin de șase luni - din februarie pînă în iunie 2015.

Desigur, nimeni nu va da acum prognoze cu privire la cît timp va rezista noua putere executivă. Pot fi cîteva luni, dar ar putea fi și trei ani - pînă la următoarele alegeri parlamentare, care vor avea loc în 2023. Totul va depinde de mai mulți factori - de situația politică, de succesele cabinetului de miniștri propriu-zis, dar și de modul în care se vor comporta democrații, care de data aceasta au susținut guvernul Ion Chicu, dar, după cum cred unii experți, în viitor le-ar putea face „surprize” socialiștilor.

„Acest guvern ar putea rezista cîteva luni, dar poate și invers - o perioadă destul de lungă. Totul va depinde de productivitatea sa. Dacă va putea face ceva în trei-patru luni, va putea schimba situația - nu peste tot, dar măcar cel puțin într-o direcție, atunci are șansa să activeze mult timp.

Adică, acest guvern are nevoie să se afirme, cel puțin într-o direcție. Dar dacă în trei luni vor asigura doar activitatea curentă, atunci de ce mai avem nevoie de un astfel de guvern? Pentru aceasta, nu este nevoie de multă minte. În plus, mașina noastră birocratică de stat este construită în așa fel încît, chiar și în lipsa unui guvern și a miniștrilor în ministere, impozitele vor fi colectate, salariile vor fi achitate etc. Dar dacă nu va exista niciun progres, atunci cred că prima persoană care va dizolva această componență a guvernului va fi președintele țării, pentru că în ajunul alegerilor prezidențiale, socialiștii au nevoie de rezultate”, a spus Veaceeslav Ioniță.

Iar unul dintre comentatorii politici, analizînd componența cabinetului de miniștri Ion Chicu înainte de numirea sa în parlament, a scris pe rețelele de socializare că există șansa ca acesta să fie un „guvern al acțiunilor, nu al declarațiilor”.

Xenia Florea

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?