Grosu vrea să anuleze limba moldovenească. Cu majoritatea constituțională sau fără ea

Limba moldovenească poate dispărea. Partidul ”Acțiune și Solidaritate”, aflat la guvernare, examinează posibilitatea înlocuirii sintagmei “limba moldovenească” cu sintagma “limba română”. Dacă nu se reușește direct în Constituție, atunci în legislația “aferentă”. Asta a declarat Igor Grosu, președintele parlamentului, de pe ecranele azurii .

În emisia postului TV Moldova 1 spicherul a spus , că asemenea discuții au loc și că “există șansa ca greșelile istorice să fie corectate ”. Deoarece chestiunea privind denumirea limbii de stat este “parte a ADN-ului poporului român”. PAS a preconizat chiar și data înaintării acestei inițiative. Potrivit lui Grosu, “noi trebuie să o facem în contextul unui eveniment istoric important, hai să ajungem în primăvară ”.

Nu-i nevoie să ghicim despre ce dată primăvăratică este vorba. Pe 27 martie în România este marcată ziua unirii cu Basarabia, în a.1918. Unioniștii moldoveni, inclusiv cei de la putere, mereu organizează ceva către această dată. Să zicem, la 27 martie, 2016 la Chișinău a fost creat așa numitul consiliu de lichidare “Sfatul țării-2” – un organism “reprezentativ” , menit să elaboreze strategia și actele noii uniri. Congresul convocat a adoptat foaia de parcurs a “reunirii cu România ” către a. 2018 – centenarul unirii din a.1918. Participanții la acel eveniment chiar au purces la discutarea variantelor denumirii viitorului stat unit: România Mare, România-Moldova, Dacia.

Iar pentru 27 martie, 2023 partidul care guvernează Moldova, cum se vede, plănuiește eliminarea “simbolică” din legislația în vigoare a oricărei mențiuni despre limba moldovenească.

Dar pentru aceasta trebuie modificată Constituția. Și pentru a modifica careva stipulări constituționale este nevoie de 2/3 sau 68 de voturi ale deputaților. Partidul “Acțiune și Solidaritate” are majoritatea parlamentară (63 de mandate), nu și constituțională (68 voturi). Dar spicherul Grosu a declarat ferm în emisie directă, că în primăvara anului viitor în legislația actuală limba moldovenească va fi înlocuită cu limba română. Ce anume stă la baza acestei declarații ?

În principiu, PAS are două variante pentru a modifica art.13 din Constituție “Limba de stat, funcționarea altor limbi ”. Și una de rezervă, “neconstituțională” .

Varianta nr.1

Partidul “Acțiune și Solidaritate”, spre exemplu, poate găsi cele cinci voturi lipsă printre deputații din alte fracțiuni. Pe cine ar putea majoritatea parlamentară convinge să voteze pentru redenumirea limbii de stat? Unul dintre candidații posibili este Gaic Vartanean, devenit recent deputat independent, după ce a declarat că părăsește PSRM și fracțiunea Blocul comuniștilor și socialiștilor.

Părăsindu-i pe socialiști, Vartanean a aderat la partidul “Mișcarea alternativa națională” a primarului de Chișinău Ion Ceban. Cei din PSRM au declarat, că plecarea lui Vartanean nu a fost o surpriză pentru ei, dat fiind că în partid “întotdeauna s-a știut că el este un apropiat al lui Ion Ceban și că plecarea sa era inevitabilă ”.

În ultimul an Ion Ceban (apropo,fost secretar al PSRM pentru ideologie) nu numai că a migrat definitiv din tabăra politică de stînga în cea a europenilor de dreapta, ci și-a declarat dezacordul cu ideologia moldovenismului. Dacă în cadrul dezbaterilor electorale din noiembrie, 2019 la întrebarea de concretizare a moderatorului candidatul la funcția de primar general de Chișinău Ion Ceban declara, că vorbește moldovenește, așa cum declarase pe parcursul întregii sale cariere politice, atunci în noiembrie,2021 în emisia aceluiași post TV a susținut că în Moldova limba de stat este româna, și că el așa a considerat mereu, chiar dacă din considerente politice numea limba de stat moldovenească. Iar Chișinăul în genere este “al doilea ca mărime oraș în limitele zonei etnice românești ”.

Reieșind din apropierea dintre Vartanean și Ceban, despre care se spune în declarația Partidului socialiștilor, posibil că Garic Vartanean poate fi unul dintre deputații care vor susține inițiativa Partidului “Acțiune și Solidaritate” privind modificarea art.13 din Constituție. Iar celelalte patru voturi lipsă PAS le poate găsi printre deputații fracțiunii “Șor” sau chiar ai Blocului comuniștilor și socialiștilor – în schimbul scutirii de răspundere penală sau ca garanție a menținerii businessului. Mai ales că proiectul “Legii Magnițkii pentru Moldova ”, elaborat de șeful Ministerului justiției Litvinenco, dezleagă și mai mult mîinile partidului de la guvernare în lupta sa cu opoziția. Potrivit lui Mark Tcaciuc, liderul “Congresului civic”, ea îi va permite PAS “să-și numească dușmanii”, iar în opinia deputatului BCS Constantin Starîș - să “deposedeze de afaceri persoanele nedorite, să le ruineze și să le aducă la sapă de lemn ”.

Varianta nr.2

A doua variantă, pe care PAS o poate folosi în vederea redenumirii limbii de stat, dar și pentru a-și consolida pozițiile guvernante, este să declare în afara legii partidele prezente în parlament. Mai ales partidul “Șor”, deși și împotriva PSRM a fost pornit un dosar penal privind finanțarea ilegală de peste hotare. Spre exemplu, deputatul Bogdan Țîrdea este convins, că în caz că partidul “Șor” va fi interzis, următoarea acțiune a autorităților va fi interzicerea PSRM.

Chiar zilele trecute, Comisia de la Veneția a expediat răspunsul la solicitarea Curții Constituționale a Republicii Moldova privind posibilitatea recunoașterii neconstituționalității partidului “Șor”. Concluzia Comisiei de la Veneția satisface pe deplin Chișinăul oficial.

Conform ei, chestiunile privind interzicerea unui partid politic țin de competența Curții Constituționale , care este responsabilă pentru tălmăcirea Constituției și compatibilitatea legislației naționale cu deciziile luate.

“Cu privire la acțiunile, care pot duce la recunoașterea neconstituționalității unui partid, și chestiunea dacă această decizie va corespunde cerinței “necesare într-o societate democratică ” , Comisia de la Veneția crede că Curtea Constituțională se află într-o situație mai bună pentru a aprecia dacă există “ necesitatea socială acută” de a recunoaște neconstituționalitatea unui partid din unul sau mai multe motive, enumerate în art. 41 (4) din Constituția Moldovei ”, - citează din document agenția “Infotag”.

Desigur, Comisia de la Veneția subliniază că deciziile CC trebuie să fie “legale, necesare și proporționale ”, dat fiind că aceasta “este o ingerință în dreptul la libertatea de asociere”; că “ comisia nu poate formula scenarii ipotetice care contravin pluralismului, statului de drept, suveranității,independenței și integrității teritoriale, care să îndreptățească dizolvarea partidului în conformitate cu Constituția și standardele internaționale ”. Însă pentru autorități este evident sensul de bază al concluziei Comisiei de la Veneția – “la discreția Curții Constituționale”.

La mijlocul lui noiembrie, politologul Igor Boțan, care se află în fruntea Consiliului director al postului proguvernamental TV8, a declarat în emisiunea “Prețul libertății” că admite că CC poate lua decizia privind neconstituționalitatea partidului “Șor” fără a avea probe concrete - în baza suspiciunilor autorităților. Și a adus un exemplu din timpul președinției lui Nicolae Timofti.

Boțan a amintit, că în aprilie, 2013 Curtea Constituțională a declarat neconstituțională afirmația lui Vlad Filat, candidat la funcția de prim-ministru, în baza faptului că majoritatea parlamentară l-a bănuit de corupție. “În decizia Curții Constituționale este scris, că nu există dovezi, însă majoritatea parlamentară a decis așa ”, - a spus Boțan, în opinia căruia o atare decizie a CC poate fi folosită ca precedent în raport cu un partid.

Așa dar, cu ajutorul CC partidul “Șor” este scos în afara legii. Apare întrebarea: ce va fi cu mandatele deputaților lui? Aici părerile experților diferă.

Unii spun că lichidarea partidului nu presupune lichidarea fracțiunii parlamentare. Conform art. 69 din Constituție, mandatul deputatului încetează în ziua convocării legale a noii legislaturi , sau în cazul demisiei, lipsirii de mandat, incompatibilității funcțiilor sau a decesului. Motivele pentru lipsirea de mandat nu au fost nominalizate în legislație. Nu a oferit o tălmăcire clară nici Curtea Constituțională, care în a. 2015 a publicat tălmăcirea unor prevederi din Constituție, inclusiv cele din art. 69. De aceea, spre exemplu, în interviul pentru Newsmaker Igor Boțan menționa, că dacă partidul “Șor” va fi totuși declarat în afara legii, mandatele deputaților din fracțiunea “Șor” vor fi valabile pînă la expirare, adică pînă la sfîrșitul activității actualei componențe a parlamentului.

Alți experți cred că după interzicerea partidului “Șor” mandatele acestuia trebuie să fie repartizate proporțional între partidele parlamentare rămase. Adică, între PAS și PSRM și PCRM, care formează Blocul comuniștilor și socialiștilor . La acest scenariu visează și cei din PAS, care au propus Curții Constituționale să decidă soarta celor șase mandate ale “șoriștilor”.

“Noi nu avem experiență politică de interzicere a partidelor, de aceea Curtea Constituțională trebuie să spună ce-i de făcut cu aleșii lor în parlament și la nivel local. Cu cei interimari și cu cei din liste. Curtea trebuie să se expună. Eu cred că partidul “Șor” nu-i politică, e banditism care în virtutea împrejurărilor a obținut reprezentanță în legislativ. Este un pericol real pentru orice stat ”, - a declarat la începutul lui decembrie liderul PAS Igor Grosu.

Dacă CC va decide, că după interzicerea partidului “Șor”mandatele lui trebuie să fie repartizate proporțional între PAS și BCS, din cele șase mandate ”eliberate” patru ar putea reveni PAS - ului. Pentru o majoritate constituțională nu va ajunge un singur vot, dar el poate fi găsit mult mai ușor ca alte cinci. Unul dintre ele l-am examinat mai sus. În rezultat, partidul de la guvernare va obține posibilitatea să introducă de sine stătător orice amendamente la Legea Fundamentală a țării. Inclusiv și în articolul despre denumirea limbii de stat.

Varianta nr.3 - “Ipotetică”

Dacă PAS nu va reuși să modifice Constituția, mai există o variantă de redenumire a limbii de stat. Nu foarte constituțională, însă practica a arătat, că la noi și CC poate improviza.

Din declarația făcută de Igor Grosu în recentul interviu, unii juriști cred, că pentru a înlocui sintagma ”limbă moldovenească” cu ”limba română” parlamentul nu va avea nevoie de majoritate constituțională.

“Cîți juriști, tot atîtea opinii. Că de aceste 68 de voturi nu e nevoie – este o opinie. Alții cred că majoritatea constituțională este necesară. Alții mai spun că da, noi putem interveni dacă nu în Constituție, atunci în legislația aferentă, în legile în care această sintagmă este pomenită. Aici putem interveni, și e ceva sigur ”, - a spus Grosu.

Drept că, dacă “legislația aferentă” va contraveni direct prevederilor Constituției, Curtea Constituțională va fi obligată să declare neconstituționale modificările lingvistice introduse. Dar în Moldova CC este o instituție deosebită. Ea nu doar verifică constituționalitatea actelor legislative și normative, ci mai și interpretează Constituția așa cum dorește. E suficient să ne amintim cum în a. 2013 CC a decis că în Republica Moldova limba de stat este limba română, deoarece în opinia membrilor de atunci ai Curții textul declarației de independență, în care limba de stat este numită română, prevalează asupra Constituției țării.

Așa că nu este exclus, că dacă în primăvara anului 2023 majoritatea PAS va vota pentru amendamentele în “legislația aferentă ”, Curtea Constituțională “își va aminti ” de propria decizie din a. 2013 și va închide ochii la faptul, că prevederile mai multor legi nu vor corespunde prevederilor Constituției.

Așa că, reieșind din fermitatea spicherului Grosu și vehemența cu care PAS își promovează “singura opinie corectă”, s-ar putea ca peste luni numărate limba moldovenească să dispară din legislația națională. Moldovenii vor fi lipsiți de unul dintre elementele cele mai importante ale conștiinței lor naționale. Și mai departe ce va urma? Redenumirea țării – spre exemplu, în Subromânia? Dizolvarea poporului moldovenesc în națiunea română? Sau în general dispariția unui așa stat, ca Republica Moldova?

Или вообще исчезновение такого государства как Республика Молдова?

Unul dintre experții noștri menționează: Practica creării, cu ajutorul nemijlocit al Occidentului, statelor din Balcani ( Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Croația), arată că chestiunea identității denumirii țării, a națiunii constitutive și a limbii este cheia în formarea noilor state independente. Probabil, Grosu nu înțelege aceasta, dacă zice:

«Pentru că chestiunea denumirii limbii de stat este parte a ADN-ului poporului român » . De aici reiese, că Grosu se consideră român, spre deosebire de majoritatea , cum ne demonstrează sondajele, populației Moldovei, și acționează împotriva intereselor statului său în favoarea celui vecin… Și cum e cu conflictul de interese? Tocmai pentru că există un conflict de interese la soluționarea, de către cetățenii României din Parlament și Curtea Constituțională, a chestiunii denumirii limbii, această decizie va putea fi lesne anulată de autoritățile, care pe viitor vor decide reieșind în exclusivitate din interesele poporului moldovenesc. Acest moment ar putea veni repede, dacă actuala putere nu va demonstra contrariul.

Vladislav Bordeianu