Glifosatul cu care Occidentul ucide omenirea

Glifosatul cu care Occidentul ucide omenirea

Economiștii-ecologi americani, cum ar fi Herman Edward Daly, subliniază că, întrucît la calcularea produsului intern brut nu se ține cont de costurile poluării și epuizării resurselor, nu putem ști dacă creșterea PIB-ului duce la profitabilitate sau la pierderi.

Și fără asta enorme, aceste costuri cresc încontinuu. De-a lungul istoriei, corporațiile de producere și manufactură, agricultura corporativă, sistemele urbane de canalizare și alți ”inculpați” treceau costurile activităților lor la cheltuielile ecologice și pe seama terților. În ultimul timp au apărut numeroase avize privind produsul corporației Monsanto numit „Roundup”, al cărui ingredient de bază este glifosatul – un erbicid sistemic neselectiv folosit pe larg în lupta contra buruienilor și care este considerat un cancerigen.

Recent, una dintre organizațiile care activează în sfera ocrotirii sănătății, Environmental Working Group (Grupul Ecologic de Lucru — n.a.), a prezentat un raport din care reiese că, în urma testelor efectuate, glifosatul a fost depistat în 43 din 45 de dejunuri pentru copii, inclusiv granola, ovăzul și bastonașele dulci produse de corporațiile Quaker, Kellogg și General Mills.

Testele efectuate în Brazilia au arătat că în 83% dintre cazuri laptele matern conține glifosat. Institutul de Ecologie din München (Munich Environmental Institute) a anunțat că 14 tipuri de bere dintre cele mai populare în Germania conțin glifosat.

Glifosatul a fost găsit în urina fermierilor mexicani și în acviferele subterane ale Mexicului.

Revista Scientific American a publicat o știre despre faptul că chiar și ”ingredientele inerte de Roundup pot ucide celulele umane”, în special pe cele ale embrionilor, placentei și cordonului ombilical”.

Un toxicolog german a învinuit Institutul Federal German pentru Evaluarea Riscurilor și Departamentul European pentru Securitatea Produselor Alimentare (German Federal Institute for Risk Assessment and the European Food Safety Authority) de fraudă științifică pentru faptul că au recunoscut concluziile grupului de lucru condus de Monsanto Corporation precum că glifosatul nu este cancerigen.

Contradicțiile respective apar din cauză că savanții a căror activitate este finanțată de corporațiile de profil oferă avize în care susțin că nu există nicio legătură între glifosat și cancer. În același timp, savanții independenți prezintă date ce confirmă existența unei asemenea legături. Nu e de mirare, deoarece savanții întreținuți de ramură nu sînt independenți, de la ei nu putem aștepta concluzii ce ar contraveni intereselor angajatorilor lor.

Există, de asemenea, divergențe de opinii cu privire la nivelul de contaminare cu glifosat pe care produsele trebuie să îl atingă pentru a fi clasificate ca periculoase. De facto, concentrațiile cresc odată cu utilizarea repetată în timp a Roundup-ului. Mai devreme ori mai tîrziu, această concentrație devine suficientă pentru a produce daune.

Unii cercetători își văd sarcina în a demonstra că, dacă glifosatul este cancerigen, costurile în formă de vieți pierdute și cheltuieli medicinale nu le suportă Monsanto/Bayer. Dacă aceste costuri le-ar suporta în mod obligatoriu corporația Monsanto, produsul ei ar fi nerentabil. Costurile producerii lui ar depăși toate avantajele.

Adevărul este greu de găsit, deoarece politicienii și autoritățile de reglementare corupte preferă să presteze servicii prietenilor lor din sectorul de afaceri. În Brazilia legislatorii, de fapt, încearcă să deregleze utilizarea pesticidelor și să interzică comercializarea produselor alimentare organice în supermarketuri. În cazul glifosatului fluxul a mers, posibil, contra corporației Monsanto/Bayer. Curtea Supremă a statului California, spre exemplu, a susținut decizia autorităților de a introduce glifosatul în lista cancerigenelor cu numărul 65.

Recent jurații din San Francisco au decis că portarul unei școli va primi 289 de milioane de dolari compensații pentru cancerul provocat de Roundup. Nu încape îndoială că Monsanto va face un recurs și dosarul va fi blocat în instanțe pînă portarul va muri. Dar este un precedent care demonstrează că jurații încep să nu mai aibă încredere în ”știința angajată”. În instanțe își așteaptă sentința finală cca 1000 de dosare similare.

Este important să înțelegem că, dacă Roundup-ul este cancerigen, el este doar unul dintre produsele companiei. Ne putem imagina mărimea acestor costuri. Un impact negativ asupra animalelor domestice îl au și organismele modificate genetic (OMG).

Să cugetăm asupra urmărilor negative ale utilizării remediilor chimice în gospodăria sătească pentru resursele terestre, acvatice și aeriene. Statul Florida suferă din cauza înfloririi algelor în urma deversării îngrășămintelor chimice de pe terenurile agricole. Iar industria zahărului a favorizat nimicirea lacului Okeechobee – unul dintre cele mai mari bazine acvatice din Florida.

Deversarea îngrășămintelor provoacă înmulțirea algelor blue-green algae blooms, care omoară flora și fauna marină și prezintă pericol pentru oameni. În prezent rîul Saint Lucia din Florida depășește de 10 ori nivelul de toxicitate, la care apele lui ar putea fi doar atinse.

„Fluxurile roșii” provocate de algele înflorite pot avea și cauze firești, însă deversarea îngrășămintelor le intensifică creșterea și le face mai rezistente. Mai mult, influența poluării asupra sporirii temperaturii mediului contribuie la ”fluxurile roșii”. La fel și asanarea mlaștinilor în scopul construirii blocurilor de locuit, în urma căreia apa se mișcă rapid și nu este supusă filtrării naturale.

Iar după ce situația apei s-a înrăutățit și înflorirea algelor s-a extins, autoritățile din Florida au redus programele de monitorizare a resurselor acvatice.

Dacă vom ține cont de costurile enorme ale utilizării corporative a terenurilor, vom înțelege că cheltuielile de producere a zahărului și a altor produse alimentare sînt excesive pentru PIB. Prețul plătit de consumatori e prea mic. Iar profiturile corporațiilor agricole – prea mari. Că doar nici primele, nici cele din urmă nu includ distrugerea în masă a faunei marine și a peștelui, pierderile businessului turistic și morbiditatea oamenilor, provocate de deversarea îngrășămintelor chimice în timpul fluxurilor de alge.

Statul Michigan a conștientizat că apa din apeduct este periculoasă. Sistemul de aprovizionare cu apă este plin de reactivi chimici, decenii în șir utilizați de bazele militare la producerea mărfurilor de larg consum. Alegeți orice business și cugetați asupra costurilor lui. Să zicem, corporațiile americane care și-au transferat locurile de muncă în zonele off-shore ale Asiei. Profiturile corporațiilor au crescut, însă baza fiscală federală, a statului și cea locală s-a redus. Baza de impozitare "salarială" pentru asigurările sociale și asistența medicală s-a diminuat. În consecință, aceste temelii ale stabilității sociale și politice a SUA s-au pomenit în pericol. S-a redus baza fiscală pentru calcularea pensiilor profesorilor și altor funcționari publici. Dacă corporațiile care și-au transferat locurile de muncă peste hotare ar fi suportat aceste costuri, nu ar fi avut profituri. Adică au avut de cîștigat cîteva persoane care au trecut niște cheltuieli enorme pe umerii tuturor celorlalți.

Sau să cugetăm asupra unui simplu magazin care vinde animale domestice. Toți proprietarii și clienții lor, toți cei care vindeau și cumpărau pitoni multicolori cu lungimea de 0,5-0,75 cm, șerpi boa sau anaconde, în clipa procurării lor nu se gîndeau la dimensiunile pe care le vor avea acestea. Nu au făcut-o nici autoritățile de reglementare, care au permis importul acestor reptile. Apoi, după ce s-a văzut că aceste creaturi pot înfuleca alte animale de companie și pe copii, și mai pot să-i asfixieze pe adulți, aceste reptile au început să fie aruncate în rezervația Everglades, unde au și distrus fauna naturală și s-au înmulțit într-atît că numărul lor nu mai poate fi controlat. Costurile externe îl depășesc mult și cu ușurință pe cel global, suportat de magazinele de animale de companie la comercializarea tuturor acestor șerpi.

Potrivit economiștilor-ecologi, capitalismul activează în condițiile unei ”economii deșarte”, în care presiunea oamenilor asupra resurselor naturale nu este mare. Iar în ”economia plină”, în care resursele naturale ajung la limita dispariției, capitalismul nu funcționează. Costurile externe ale creșterii economice — așa cum apar ele în PIB — pot depăși mult costurile globale ale mărfurilor produse.

Am putea susține ferm că asta este situația la zi. Distrugerea speciilor, pătrunderea toxinelor în produsele alimentare, băuturi, laptele matern, aer, apă, sol, încercările disperate de a obține resurse energetice prin fracturarea hidraulică a stratului de petrolul și gaze (fracking), ceea ce distruge apele subterane și provoacă cutremure etc. — toate prezintă semne că presiunea asupra planetei este excesivă. Dacă vom calcula totul, vom vedea că profitul generat de capitalism timp de secole a fost obținut datorită faptului că capitaliștii nu erau nevoiți să acopere toate cheltuielile de producere. Aceste costuri ei le-au trecut pe seama mediului și pe umerii terților, iar costurile neafișate le puneau în buzunar ca profituri.

Herman Daly menționează că anul trecut revista medicală britanică Lancet a estimat costurile anuale ale poluării la cca 6% din economia globală, în timp ce creșterea economică era la nivel de 2%. Astfel, diferența de 4% constituie reducerea anuală a bunăstării, și nu creșterea ei cu 2%. Adică noi deja ne aflăm în situația în care creșterea economică este inoportună din punct de vedere economic.

Dacă ecologii străini își exprimă neliniștea privind impactul nociv al glifosatului asupra naturii și a organismului uman, ce se crede despre aceasta la noi? Intervievată de Noi.md, Veronica Tertea, șefă adjunctă a Direcţiei protecţia plantelor şi siguranţa alimentelor de origine vegetală din cadrul Ministerului Agriculturii, a menționat:

- La nivelul Comisiei Europene, problema securității utilizării unor substanțe în pesticide și erbicide a fost examinată de foarte multe ori. Diverse instituții au concluzionat impactul lor nociv asupra organismului uman. În consecință, cercetătorii au ajuns la concluzia că este dăunător nu glifosatul în sine, dar unul dintre componenții lui activi. Anume acela are un efect negativ. În prezent acest component este exclus din procesul de producere. Noi respectăm regulamentul UE, de aceea, în Republica Moldova este strict interzisă utilizarea preparatelor nelicențiate și necertificate.

În 2017 UE a prelungit licența de utilizare a glifosatului în agricultură pînă în 2022 și, deoarece el figurează în lista preparatelor admise, în prezent glifosatul se vinde și este întrebuințat în țara noastră, însă în ce cantități îl cumpără agenții economici Ministerul Agriculturii nu poate spune. Atunci cînd glifosatul sau orice alt pesticid va fi exclus din lista celor admise de UE, el va fi automat exclus din lista preparatelor utilizate în Moldova.

Întrebată ce alternativă le poate propune fermierilor Ministerul, Veronica Tertea a răspuns că totul va depinde de recomandările UE.

Dar poate nu face să așteptăm anul 2022 și recomandările UE, ci să renunțăm chiar acum la acest preparat dubios, înainte ca efectul lui nociv să devină foarte evident, iar pagubele – irecuperabile.

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load