COVID-19 în MOLDOVA VACCINAȚI 937 115   INFECTAȚI 365 713(+548)   TRATAȚI 349 581      DECESE 9192(+30)   Mai multe detalii 
Preşedintele stiri: 3020

Gaze nu avem, dar voi țineți-vă

19 oct. 18:01   Analitică
11203 3

Dmitrii Kozak, șef-adjunct al administrației președintelui FR, niciodată nu a fost așteptat așa de mult la Chișinău Autoritățile moldovenești sperau că vizita lui va salva republica de îngheț și va ajuta la soluționarea dificultății privind încheierea noului contract cu ”Gazpom”. De dorit, în condiții avantajoase.

Dar, potrivit unor informații, Dmitrii Kozak nu va veni la Chișinău din cauza programului său foarte încărcat. În schimb, la Moscova trebuie să meargă Vladislav Culminschii, vicepremierul pentru reintegrare. Deocamdată , țara de șase zile se află în regimul nivelului de alertă în sectorul gazelor naturale. Prim-ministra Natalia Gavrilița a dispus verificarea tuturor rezervelor de combustibil, de care dispun companiile din sector, deși rapoartele privind pregătirea pentru sezonul de încălzire, cu toate cifrele relevante, inclusiv rezervele, demult trebuiau să se afle pe masa sa.

La guvern, se vorbește despre un oarecare “regim mai avansat de formare pentru instituțiile publice și companiile din acest sector, în funcție de scenariile asupra cărora lucrăm” (se pregătesc de deconectări în evantai?) și examinarea aprofundată a “scenariilor alternative de import al gazelor naturale din alte surse cu utilizarea interconectărilor de rețea cu Ucraina și România ”.

Numai că, cum nu ai da, ”gazele alternative” vor fi ori tot rusești, doar că la prețul suplimentar al intermediarului occidental, ori vor costa mult mai scump ca cei 790 de dolari pentru mia de metri cubi (prețul ”Gazprom” din luna octombrie) . În Europa, prețul preconizat al gazelor pentru lunile noiembrie și decembrie constituie în medie 1200-1600 dolari pentru mia de metri cubi, iar operatorii ucraineni și români oferă combustibilul albastru contra 1200-1400 de dolari.

Despre criza energetică globală și “moldovenii mîndri”


Criza energetică mondială este o realitate severă. Iarna este înainte, da criza deja ia turații, și este imposibil să prezici ceva. Experții spun că odată cu sosirea iernii europenii vor include încălzitoarele, și atunci criza va spori și mai mult.

În Europa, unele întreprinderi consumatoare de energie deja s-au închis temporar, pe fondalul recordurilor aproape zilnice la prețurile pentru energie electrică și gaze. Majorarea bruscă a prețurilor pentru gazele naturale a și provocat simultan falimentarea mai multor companii britanice de furnizare a gazelor, iar colegii lor din Germania , care nu au suportat haosul de pe piață, au decis să reformateze de urgență afacerile.

Criza energetică a lovit și economia Chinei. Deficitul în creștere al energiei electrice, provocat de trecerea țării la energia pură, cererea industrială în creștere și prețurile mari pentru materiile prime, au oprit producerea multor întreprinderi. Inclusiv așa companii globale mari, ca Apple și Tesla.

Și SUA, chiar fiind un mare producător de gaze naturale, se pot confrunta cu probleme majore, dat fiind că în regiune, la fel ca în Europa, prețurile pentru gaze bat recordurile pe termen lung, iar în rezultatul calamităților naturale prin care a trecut țara capacitățile ”energiei pure” nu-s suficiente. Reuters anunță, că analiștii prezic majorarea continuă a costurilor pentru carburanți pe fondalul crizelor energetice din Europa și China.

Experții nu exclud, că în unele regiuni ale lumii, inclusiv Europa, deficitul gazelor se poate solda cu o criză alimentară și scumpirea hranei, că doar în marea lor majoritate serele și grajdurile au încălzirea cu gaze și iluminarea cu electricitate.

În Europa, primele semne ale crizei gazelor au apărut încă în luna martie – într-o singură săptămînă gazele s-au scumpit cu 11% și pe cel mai mare hub spot – TTF olandez – erau tranzacționate la prețul de 229 dolari per mia de metri cubi (pentru comparație: în primăvara lui 2020 pe TTF gazele erau tranzacționate la 34 dolari mia de metri cubi). Drept cauză principală era invocată iarna aspră, sezonul de încălzire prelungit, din care motive depozitele subterane de gaze au fost golite, reducerea livrărilor de gaze din Norvegia și SUA (furtuna de zăpadă din Texas și gerurile anormale ulterioare au dus la stoparea extragerilor de gaze) și faptul că UE a majorat în continuare cotele pentru de emisiile de CO2 .

Dar și după venirea căldurii prețurile la gaze nu au scăzut. În mai, prețul spot în Europa a crescut la 300 de dolari. În iulie, din cauza rezervelor mici din depozitele europene, vremea călduroasă care s-a soldat cu sporirea consumului de energie electrică și reducerea nivelului apelor în rezervoarele CHE europene, precum și a concurenței cu Asia privind gazul natural lichefiat (GNL) prețurile pe hub-ul TTF au sporit cu 500 de dolari. Iar spre finele lunii august prețurile de piață pentru gazele naturale au început să bată toate recordurile, pornind de la 600 de dolari pentru mia de metri cubi.

La 9 septembrie ele erau tranzacționate deja la 700de dolari, la14 septembrie – 800 de dolari, la 28 septembrie pentru prima oară în istorie prețurile au depășit cota ”o mie per o mie”. La 1 octombrie – 1200 de dolari, la 5 octombrie prețul bursei a depășit 1400 de dolari. Iar la 6 octombrie prețurile TTF prognozate s-au apropiat de cota 2000 de dolari pentru mia de metri cubi.

Adică, de șapte luni în șir prețurile pentru gaze demonstrează o creștere stabilă. De aceea, imediat după venirea la putere ( guvernul Gavriliță a fost instaurat la 6 august), noul cabinet de miniștri din Moldova era obligat să se concentreze pe negocierile cu ”Gazprom”, cum au făcut-o alte țări. Mai ales că contractul existent expira deja peste o lună și jumătate (la 30 septembrie), iar spre finele lui august prețurile pentru gazele naturale au început să crească vertiginos. Unde mai pui, că în componența noului cabinet au intrat doi reputați experți economici din ONG-ul Expert-Grup (ministrul economiei Sergiu Gaibu și cel al finanțelor Dumitru Budeanschi), care în virtutea orientării lor profesionale nu puteau să nu vadă ce se face pe piața energetică internațională și să nu înțeleagă cu ce urmări s-ar putea solda aceasta.

În decembrie,2019 ( atunci Rusia și Ucraina nu se puteau înțelege cu privire la prelungirea contractului de tranzit al gazelor naturale, care a fost semnat în ultimul moment și apăruse un pericol real pentru securitatea energetică a RM), același S.Gaibu, pe post de expert, susținea într-un interviu pentru “Ziarul de Garda”, că toate problemele din sectorul energetic al țării constau în faptul, că autoritățile “au depus prea puțin efort și au făcut pași prea nesemnificativi pentru a soluționa problema securității energetice”. Acum, în virtutea competențelor sale, el ar fi trebuit să bată alarma și să le spună colegilor unde și cum trebuie să fie depuse eforturile pentru a soluționa problemele securității energetice a țării în perioada sezonului de încălzire 2021-2022.

Dar Chișinăul s-a distanțat demonstrativ de negocierile cu ”Gazprom”. La 13 septembrie (cu două săptămîni înainte de expirarea contactului actual) președinta Maia Sandu a declarat că nici ea, nici guvernul nu va participa la negocierile cu concernul rus, deoarece ”președinta țării nu discută problema livrării gazelor, nici guvernul nu participă la negocieri, este relația comercială dintre “Moldova gaz” și “Gazprom”. Și că în general “eu nu cred că participarea guvernului ar permite reducerea prețului pentru gaze, costurile depind de prețul de pe piața mondială”.

Spre exemplu, colegul ei sîrb Alexandr Vucici nu numai că n-a considerat că participarea președintelui la negocierile privind gazele naturale nu este treaba boierului, el nu s-a rușinat să ceară de la partea rusă un preț avantajos.

“Sarcina mea este să lupt pentru poporul meu”, - a declarat el la 11 octombrie, după întrevederea avută cu Serghei Lavrov, ministrul de externe al FR.

Publicația “Экономическое обозрение. Логос-пресс”, cu trimitere la o sursă apropiată de “Moldova gaz”S.A., a anunțat că acordul cu “Gazprom” era practic pregătit și coordonat. Dar la etapa finală a fost nevoie de aprobarea lui de către conducerea țării, care deja se auto-distanțase de această temă. În rezultat, documentul nu a fost semnat, contractul în acțiune a fost prelungit cu o lună, din care motiv în republică a început criza gazelor și panica.

Spre finele lunii septembrie termenul contractului de furnizare a gazelor practic expira, și doar atunci autoritățile moldovenești au realizat brusc, că vine iarna. Și pe ”direcția gazelor” a fost trimis un negociator al guvernului – vicepremierul Andrei Spînu, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale. În timp ce el încearcă să se facă auzit de ”Gazprom” , în octombrie pentru Moldova prețul de achiziție a fost stabilit la nivelul de piață - 790 de dolari per 1000 de metri cubi.

“Vre-o trei luni experții și observatorii băteau alarma: “oameni buni, atrageți atenție faptului , că trebuie să vă ocupați de problema livrării gazelor naturale!”. Autoritățile habar n-aveau. Ele erau preocupate de alte probleme: redenumirea profesiilor în stil feminist, aprobarea dubioasei Declarații de la Istanbul, negocierile cu numărul 50 privind ajutorul nerambursabil al României în sumă de 100 mln. de euro, promis un deceniu în urmă. Acum ele s-au trezit ”, - a scris politologul Zurab Todua pe rețelele de socializare.

Misiunea lui Andrei Spînu este încă irealizabilă. El nu a reușit să ajungă la Alexei Miller, președintele comitetului de conducere “Gazprom” , în culoarele Forului Internațional al gazelor, care s-a desfășurat la Sankt Petersburg între 7 și 8 octombrie. Vicepremierul moldovean a putut vorbi doar cu adjunctul lui Miller - Elena Burmistrova, director general “Gazprom Export”. Cu care s-a înțeles, din cele raportate apoi la conferința de presă, ”să înceapă negocierile cu echipa ”Gazprom” pentru A COORDONA PLANUL DE LUCRU”. Adică, nu este vorba despre negocierea unui nou contract de gaze, ci doar despre crearea unui grup de lucru pentru pregătirea negocierilor! În mai puțin de două săptămîni, amintesc, expiră contractul deja prelungit între ”Moldova gaz” și ”Gazprom”.

Spînu vrea condiții avantajoase

De fapt, actuala poziție a Chișinăului oficial în problema gazelor amintește de anecdoticul “da eu pentru ce?”.

Revenit de la Sankt Petersburg, vicepremierul Spînu a anunțat că i-a spus Elenei Burmistrova, că în opinia Chișinăului oficial actualul preț de piață pentru gaze, cel de 790 dolari, nu este real, pentru Moldova este nejustificat, și a solicitat prelungirea contractului în condițiile de anul trecut. Adică, Chișinăul cere de la ”Gazprom” condiții avantajoase.

Spre exemplu, prețul de achiziție de 220-280 de dolari pentru 1000 metri cubi. Sau revenirea la formula prețului fix în baza componentei petroliere. Anume în anul acesta partea moldovenească a obținut trecerea la noua formulă de calcul: vara costul gazelor reiese din cel de pe piața spot, cererea pentru resurse energetice fiind mai mică, da în perioada de iarnă – din prețul petrolului. Acum un an, în Europa prețurile gazelor au scăzut chiar sub punctul de rentabilitate pentru producători (gazele erau tranzacționate la prețul de 40-70 dolari) și o atare formulă de calcul era foarte benefică pentru cumpărători. Însă în anul curent prețurile bursiere au depășit cota ”o mie per o mie”, și dependența de componenta spot a devenit pentru ei un adevărat ștreang.

Nu se știe ce va răspunde ”Gazprom” la doleanțele preferențiale ale părții moldovenești . În opinia lui Igori Iușcov, expert al Universității financiare a guvernului FR și Fondului național pentru securitatea energetică, “pentru Moldova prețul gazelor va fi pe potriva politicii sale ”.

“În timp ce autoritățile moldovene declară că vor să trăiască ca în Europa și merg pe calea integrării europene prin criticarea Rusiei, prețul de 750 dolari pentru mia de metri cubi de gaze trebuie să le satisfacă – este prețul european reieșind din piețele spot ”, - a declarat Iușcov pentru portalul EADaily.

Și doar în august, după vizita-fulger a lui Dmitrii Kozak, șef-adjunct al administrației președintelui FR, care timp de două ore a discutat ceva cu președinta Maia Sandu (la întrevedere au participat Nicu Popescu, ministrul de externe, Vlad Culminschii , vicepremier pentru reintegrare, Andrei Spînu, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, Ana Revenco, ministra de interne), experții au prevenit conducerea țării: Chișinăul va avea de negociat cu Moscova noul contract privind gazele, exportul produselor moldovenești și garanțiile sociale ale gastarbiterilor moldoveni, care muncesc în Rusia, de aceea măcar în această perioadă RM trebuie să aibă o politică externă echilibrată și să evite provocările în raport cu partea rusă. Mai ales că după întrevederea cu președinta , la întrebarea privind ”problema gazelor”, Dmitrii Kozak le-a spus jurnaliștilor direct: în chestiunea aceasta e nevoie de dialog și soluții reciproc avantajoase, nimeni nimănui nu trebuie să facă cadouri.

Da acum Chișinăul vrea să obțină de la Moscova anume un cadou – un preț preferențial pentru gaze, în condițiile în care cel de piață este de trei ori mai mare ca cel dorit. Da ce a făcut partea moldovenească pentru a obține ”regimul preferențial”?

A refuzat demonstrativ să participe la negocierile cu ”Gazprom”. În cadrul primului for “Platforma Crimeii” (Moscova a apreciat evenimentul ca fiind antirusesc și provocator), Republica Moldova a fost reprezentată la cel mai înalt nivel, deși chiar și Georgia și-a trimis la Kiyv nu președintele, ci premierul, iar președintele Ucrainei Vladimir Zelensky a recunoscut, că țările care vor risca să participe la această platformă riscă să strice relațiile cu FR.

Pe 1 septembrie a fost instaurată a.n. “blocadă a transportului” Transnistriei (este vorba despre interdicția de circulație a automobilelor cu numere de înregistrare ale RPN pe teritoriul Ucrainei). Cei din Kiyv susțin, că anume partea moldovenească a cerut stabilirea termenului-limită pentru introducerea acestor restricții din 1 septembrie, 2021.

La 1 octombrie partea moldovenească nu i-a permis unui ofițer-pacificator rus, care plecase în Rusia pentru un tratament, să meargă spre locul serviciului său în Transnistria La 11octombrie deputata PAS Liliana Nicolaescu-Onofrei, șefa comisiei parlamentare cultură, tineret și sport, a cerut Consiliului coordonator al audiovizualului să înceapă ”urgent” verificarea a trei posturi TV, dintre care două – canalele rusești retransmise în RM, NTV și “Primul în Moldova”. Plus la toate, Republica Moldova deja de trei luni nu are un ambasador extraordinar și plenipotențiar în Federația Rusă, iar în Planul de acțiuni ale guvernului pentru anii 2021-2023, pe cele 13 pagini ale capitolului “Politica externă” Rusia practic nu este nici măcar pomenită, ceea ce, spune fostul vicepremier A.Muravschii, demonstrează că actualul cabinet de miniștri a plasat FR ”pe ultimul loc în politica externă ”.

Și pe acest fundal partea moldovenească solicită o atitudine specială față de sine, se miră și se revoltă ci ”Gazprom” nu manifestă altruism și oferă Chișinăului gaze la prețul de piață, la fel ca și altor țări, fără reduceri și clemențe.

În căutarea “punctului de intrare”

Recent, în discursul ținut în parlament vicepremierul Andrei Spînu a declarat, că Rusia șantajează energetic Moldova și nu vrea să-i comercializeze gaze la prețul pe care el l-a anunțat Elenei Burmistrova. Ciudat: cu două zile mai devreme bossul lui partinic Igor Grosu comenta la PRO-TV negocierile cu “Gazprom”, și a spus că partea rusă nu pune presiuni pe autoritățile Moldovei în negocierile privind livrarea gazelor, și Chișinăul speră să prelungească contractul gazelor în condiții bune.

Continuăm tema șantajului: telegram-canalul “Мясорубка News” cu trimitere la surse rusești apropiate de “Moldova gaz”, susține că la forul din Sankt Petersburg, după ce nu a obținut o întrevedere cu președintele ”Gazprom” A.Miller, Andrei Spînu a încercat să o șantajeze pe adjuncta acestuia Elena Burmistrova cu Transnistria , “pentru care Burmistrova l-a trimis delicat spre București ”. “Da, Transnistria nu va avea statut de exportator. Cu asta Chișinăul doar a înfuriat Kremlinul, care nici în problema blocadei transportului transnistrean nu vede mișcare, iar satelitul american mai că îi cere gazele pe degeaba. Oameni amuzanți, zău ”, - scrie tg-canalul.

Actuala criză energetică care ia dimensiuni globale nu este, desigur, vina Rusiei dar faptul că grație ei Federația Rusă a obținut pîrghii suplimentare de presiune pe arena mondială, este evident. Și cine, nimerind într-o asemenea situație economică și politică unică, nu ar profita de bonusurile apărute?

Cum scria zilele trecute The Wall Street Journal, sistemul energetic orientat spre renunțarea la zăcămintele combustibile a sporit dependența Europei de gazele naturale, ale cărui furnizor principal este Rusia. Publicația menționează, că asta “creează pentru Gazprom o pîrghie de a pune presiuni strategice și el nu se grăbește să accelereze producerea, în ciuda cererii politicienilor europeni. Livrările energetice - iată factorul echilibrului mondial de forțe ”.

Clar lucru, în negocierile cu RM privind gazele partea rusă urmărește propriile interese. Dacă reieșim din cele mai recente evenimente (încheierea unui contract pe 15 ani între “Gazprom ” și Ungaria privind livrarea gazelor ocolind Ucraina) și recentele declarații ale lui Vladimir Putin (“creșterea tranzitului prin Ucraina este periculoasă, conductele locale-s uzate la 80%, pot crăpa în genere” ), unul dintre interesele curente ale Rusiei este neutralizarea maximă a Ucrainei ca actor incomod pe piața gazelor. Expediind livrările de gaze prin conductele noi, ocolind Ucraina , Moscova se eliberează de șantajul anual al Ucrainei și de consumul nesancționat al gazelor, și pune presiuni politice pe Kiyv.

Experții nu exclud, că negociind în prezent noul contract cu ”Moldova gaz” și negociatorii din guvernul RM, Moscova “impune părții moldovene varianta în care gazele rusești ar intra în Moldova prin România, și nu prin Ucraina ”.

Astfel, expertul rus în sfera energeticii Igori Iușcov în interviul pentru EADaily a declarat, că obținerea unui preț favorabil pentru gaze presupune îndeplinirea de către Chișinău a anumitor condiții: “Prima - la nivel de stat, Moscova vrea să obțină de la Moldova un dialog normal privind Transnistria. A doua – pentru Moldova, ar putea fi vorba despre schimbarea punctului de livrare - acceptare a gazelor. În prezent gazele rusești tranzitează Ucraina, apoi prin Transnistria ajung în Moldova ”. Și vicepreședintele parlamentului Mihail Popșoi, într-o emisiune a postului ”РТР-Молдова”, a făcut aluzie la niște ”nuanțe politice” în procesul de negociere.

Potrivit lui Victor Parlicov, fost director general ANRE, în Moldova nu există probleme privind transportarea gazelor. Noi putem transporta gaze prin conducta Transbalcanică din estul Ucrainei, din România și din sudul Ucrainei, prin Ungheni Iași și din nord, la Alexeevca Din România ( cu excepția gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău, care încă nu este bine pus la punct și nu funcționează) sursa gazelor ar putea fi fostul coridor transbalcanic prin punctul de conexiune cu Bulgaria la Negru Vodă, unde merg în exclusivitate gazele rusești din ”Turkish Stream” , comercializate de companiile Gazprom Schwaiz AG și Conef Energy, prin care “Gazprom” le exportă în România.

Așa că, dacă această versiune are loc, există o cale ocolind Ucraina.

Dar în cazul mutării punctului de livrare a gazelor Chișinăul oficial se poate pomeni cu un scandal mare cu Ucraina, relațiile cu care se vor deteriora ca și în recentul caz cu Ungaria, care nu le-a jurat vecinilor “prietenie veșnică” și nu face parte din acel “trio asociat”. Plus la toate, Chișinăul poate pierde un aliat de euro-integrare și încă o pîrghie de presiune asupra Transnistriei. Dar va obține altceva: acum gazele rusești tranzitează Ucraina, intră în Transnistria și apoi ajung în Moldova malului drept. În această situație Moldova nu poate deconecta Transnistria de la aprovizionarea cu gaze, căci s-ar lipsi de gaze și pe ea însăși . Dacă va primi gazele rusești prin direcția occidentală, Chișinăul va mai obține o pîrghie de presiuni asupra Transnistriei (interesant, dacă “Gazprom” de bună seamă insistă pe scenariul ocolirii Ucrainei, cum va soluționa Moscova problema aprovizionării cu gaze a RPN ?).

În linii mari, în funcție de rezultatul negocierilor cu concernul rus, Republica Moldova are mai multe variante de soluționare a crizei gazelor: 1) Să accepte anumite condiții ale concernului “Gazprom”. Desigur, e puțin probabil prețul dorit de 220-280 dolari pentru 1000 de metri cubi , dar cel de 300-400 dolari Chișinăul l-ar putea obține . Este de două ori mai puțin ca actualul preț mediu de piață.

2) Să nu accepte condițiile părții ruse. Atunci noul contract cu “Gazprom” va fi încheiat la nivelul prețului mediu de piață. Nimic personal – doar relații de piață.

3) Să ajungă la o înțelegere privind “livrările alternative”. Spre exemplu, cu România. Dar de facto vor fi aceleași gaze rusești. Spre deosebire de Chișinău, care a ratat totul, partea română s-a orientat rapid în situație și a pompat suficiente gaze rusești. La Forul internațional din Sankt Petersburg, Elena Burmistrova, adjuncta președintelui comitetului de conducere al concernului “Gazprom”, a declarat că livrările în România s-au majorat de patru ori.

În zilele din urmă demnitarii și deputații români ai declarat în unison, că nu vor lăsa Moldova de izbeliște în criza gazelor și neapărat o vor ajuta. Dar cu ce preț? Livrările “alternative” au fost avantajoase anul trecut, în timp ce prețurile - spot pentru gaze înregistrau recorduri ale minimului istoric. Iar acum operatorii ucraineni și români propun gaze la preț de 1200-1400 de dolari.

“Acum problema constă în faptul, că deși noi putem cumpăra gaze din alte surse, ele vor fi mai scumpe ca cele de la “Gazprom”, - menționează Victor Parlicov, ex-șeful ANRE. Iar tg-canalul “Мясорубка News” scrie, că “pentru Moldova alternativa, pentru care acum se pregătesc moldovenii, este mai proastă ca cea a Ucrainei de după maidan. Reversul gazelor din România, care și-a pompat precaut de patru ori mai multe gaze ca de obicei, și le va vinde ”fraților” moldoveni la preț triplu ”.

4) Iată varianta de depășire a crizei gazelor, propusă de Alexandru Slusari, vicepreședintele Platformei DA.

Chișinăul se înțelege cu Bucureștiul privind livrarea gazelor. Da, tehnologic ele pot fi de la “Gazprom”, însă “juridic, vor fi gaze românești ”. Da, ÎS “Energocom” are obligația să caute gaze alternative pe piață, iar operatorii din Ucraina și România le propun la prețuri de minim 1200 dolari pentru 1000 de metri cubi. Însă “în actuala situație foarte complicată, cu sprijinul fără precedent al partenerilor externi, Moldova trebuie să discute la nivel politic cu România și Uniunea europeană reeșalonarea plăților pentru gazele care vor fi livrate prin gazoductul Iași-Chișinău, sau subvenționarea întreprinderii Vestmoldtransgaz [compania de transportare a gazelor, care administrează noua conductă Ungheni-Chișinău – nota red.] de către România și/sau UE, pentru ca prețul final pentru Moldova să nu depășească suma de 400 dolari pentru 1000 de metru cubi ”.

Interesant, sprijinul autorităților moldovene actuale de către România și UE este într-adevăr așa de ”fără precedent”, că ele vor accepta să doteze cel puțin jumătate de an consumatorii moldoveni? Altă problemă (cel puțin așa susține protalul român profit.ro), este faptul, că România nu poate comercializa liber gazele rusești. Sursa românească susține, că e puțin probabil ca furnizorii români să poată livra în Moldova gaze fără acordul “Gazprom”, iar prețul acestor gaze va fi de 974 dolari pentru 1000 de metri cubi, plus cheltuielile de transportare.

Pe scurt, scenarii avem multe. Însă ele nu-s foarte confortabile pentru Moldova. Deocamdată însă președinta Maia Sandu din nou se distanțează de orice dialog cu partea rusă, și o deleagă pe prim-ministra Natalia Gavrilița la ședința șefilor statelor CSI. Vicepremierul Andrei Spînu speră că în această lună se va vedea cu Alexei Miller, șeful concernului “Gazprom” (exact atunci va expira termenul de acțiune al acordului de anul trecut, prelungit acum cu o lună). Vicepreședintele parlamentului Mihail Popșoi așteaptă vizita lui Dmitrii Kozak și speră , că după aceasta va exista “o claritate deplină și contractul va fi semnat ”.

“Moldova gaz” anunță că din 1 octombrie consumul zilnic de gaze naturale depășește volumul livrat de “Gazprom”, și roagă consumatorii să reducă consumul. CTE din Chișinău au trecut la păcura din rezerva de stat, pentru a economisi gazele, dar și păcură avem doar pentru o lună. Populația este prevenită, că dacă nu vom economisi gazele școlile și grădinițele de copii vor fi deconectate de la căldură (de ce nu clădirile guvernului și administrația președintei?). S-a zvonit, că la guvern este examinată varianta trecerii elevilor la studierea online, pentru a economisi la încălzirea instituțiilor școlare. Mai multe stații de alimentare și-au sistat activitatea. Expertul economic Veaceslav Ioniță crede, că în condițiile crizei energetice din Europa Moldova va fi nevoită să achite pentru gazele consumate minim cu 650 mln. de dolari pe an mai mult, din cauza schimbării formulei de calculare a prețului lor.

Pe scurt, să guvernezi țara în realitate s-a dovedit a fi mult mai complicat ca pe Facebook.

Xenia Florea

2

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Adăuga comentariu

Se împlinește un an de președinție a Maiei Sandu. Evaluați munca ei în această funcție
 X