Transnistria stiri: 1392
Eurovision stiri: 502

«Gambitul turcesc»: Cu ce scop a vizitat Erdogan Moldova?

25 oct. 2018,, 17:58   Politică
19886 7

Experții, care analizează vizita președintelui turc Recep Tayyip Erdogan ajung la concluzia că atenția lui sporită pentru țara noastră se explică prin interesele geopolitice.

Actor important în regiunea Mării Negre, statul turc vrea să-și consolideze influența și vede în Moldova unul dintre partenerii săi strategici. În context, se mai vorbește și despre evenimentul simbolic pentru istoria Moldove – distanțarea de parteneriatul cu țările occidentale și începutul ”epocii neeuropene”.

Președinția își deschide ușile

Recep Tayyip Erdogan a vizitat Moldova în zilele de 17-18 octombrie la invitația președintelui Igor Dodon. Dînsul a avut, de asemenea, întrevederi cu premierul Pavel Filip și liderul PDM, coordonatorul coaliției de guvernare Vladimir Plahotniuc.

Aceasta nu a fost prima întrevedere a președintelui turc cu înalți reprezentanți ai clasei politice moldovenești, cu șeful statului nostru, şi cu liderul PDM Erdogan s-a întîlnit deja la Ankara, cu Igor Dodon - în luna mai, anul trecut, iar cu Vlad Plahotniuc, în septembrie 2017.


În cea de-a doua zi a vizitei oficiale, președinții celor două țări au plecat în Găgăuzia, unde Turcia implementează un șir de proiecte sociale și economice. La Comrat a avut loc întrevederea cu bașcanul autonomiei Irina Vlah.

Însă pentru început delegația lui Erdogan a vizitat clădirea renovată a Administrației președintelui, inaugurarea căreia a coincis cu vizita înaltului oaspete. În alocuțiunea sa președintele turc și-a exprimat nedumerirea privind acel fapt că susținerea acordată de Ankara la reconstrucția Președinției a avut comentarii negative în Moldova. Potrivit Dlui, gestul simbolizează prietenia dintre Turcia și Moldova. Recep Erdogan i-a chemat pe cei care demonstrează o reacție negativă să se comporte așa cum le stă bine unor prieteni.

Amintim că clădirea Președinției a avut de suferit în timpul protestelor în masă din aprilie 2009, după care din cauza penuriei de bani în buget s-a transformat într-un șantier îngrădit. Din spusele președintelui Dodon, în timp ce erau căutate surse de finanțare au parvenit mai multe variante de reconstrucție a clădirii, inclusiv din Rusia, Azerbaidjan și Qatar, însă optimă s-a dovedit a fi oferta autorităților turce, în favoarea cărora a fost făcută alegerea. În februarie, anul curent, compania de construcții din Ankara a început lucrările de restaurare a importantului edificiu. Inaugurarea lui a fost preconizată pentru 27 august, 2018, de Ziua Independenței, însă ulterior ceremonia a fost amînată pentru luna octombrie.

Pe parcursul acestei perioade au răsunat destule critici, inclusiv ale politicienilor, care au participat activ la evenimentele din anul 2009, fiind astfel, volens-nolens, părtași ai distrugerii Președinției. Mulți comentatori se alarmau pentru faptul că mai devreme ori mai tîrziu ”pentru oficiul luxos al președintelui” va trebui să plătim, ceea ce s-ar putea să nu fie în interesele țării. Iar Igor Dodon sublinia mereu că finanțarea lucrărilor de către Turcia nu are nimic comun cu careva cedări sau obligațiuni ale autorităților moldovenești.

La 17 octombrie în fața Președinției a avut loc ceremonia de dezvelire a plăcii comemorative de inaugurare a edificiului. În curte, președinții Moldovei și Turciei au plantat și doi arbori. După filmările de protocol și negocierile bilaterale șefii de stat și-au pus semnăturile sub Declarația de creare a Consiliului colaborării strategice la nivel înalt între RM și Turcia. Igor Dodon i-a conferit lui Erdogan Ordinul Republicii. Ulterior, în cadrul întrevederii cu premierul Pavel Filip, au fost semnate cinci acorduri privind colaborarea bilaterală în mai multe sfere, inclusiv cea militară.

De la filiale bancare la circ

Consolidarea relațiilor bilaterale dintre cele două țări a fost laitmotivul întregii vizite a liderului turc. Oficialii au menționat caracterul pozitiv al dialogului dintre state. În același timp, reprezentanții autorităților moldovenești nu încetau să-i vorbească președintelui Erdogan despre recunoștința lor pentru ajutorul multilateral acordat țării noastre de către Turcia ani în șir. Iar el, în replică, vorbea despre relațiile istorice deosebite care leagă Turcia și Moldova, cu accent pe locuitorii Găgăuziei, pe care îi numea compatrioți. Erdogan a mai accentuat și susținerea oferită de Turcia integrității teritoriale a Moldovei.

Președintele Igor Dodon a declarat că pentru Moldova Turcia este un exemplu de apărare a intereselor naționale și un partener strategic important. El a mulțumit Turciei pentru asistența tehnică acordată Moldovei timp de 24 de ani, în care Ankara a investit, cu titlu gratuit, peste 80 mil. dolari, inclusiv 20 mil, în anul 2018. Dodon a subliniat relațiile economice cu Turcia și a spus că în anii imediat următori contează pe o dublare a schimbului de mărfuri între cele două țări – de cca 1 mild. dolari SUA. Și premierul Pavel Filip, și liderul PDM Vlad Plahotniuc au dat o apreciere înaltă aportului investitorilor turci la economia națională a Moldovei.

Președintele Erdogan a confirmat disponibilitatea de a întreprinde pașii necesari în vederea extinderii comerțului dintre cele două țări, precum și de sporire a investițiilor turcești în Moldova și UTA Găgăuzia. Potrivit lui, două bănci ale statului turc, Ziraat Bankası și Halk Bankası, intenționează să deschidă în Moldova filialele lor ”spre a munci în interesul poporului moldovenesc”. Erdogan a declarat că Turcia este interesată să finanțeze proiectul de reparație a Circului din Chișinău și a menționat că în prezent este examinată oportunitatea acestei investiții. Președintele Turciei a mai promis să dăruiască în viitorul apropiat Moldovei o replică a sabiei lui Ștefan Cel Mare, al cărei original se păstrează în Muzeul Topkapi din Istanbul.

Vizita «istorică»

Colaborarea activă a Moldovei cu Turcia și ajutorul substanțial acordat de partea turcă îi îngrijorează pe unii reprezentanți ai clasei politice și ai societății civile din ţara noastră. În comentariile la vizita de două zile a președintelui turc, mulți dintre ei se pierd în presupuneri cu privire la adevăratul scop al acestei vizite. Astfel, în opinia liderului PCRM, Vladimir Voronin, nu este vorba despre o vizită de lucru sau de una oficială. «Nimeni nu înțelege la ce bun a venit Erdogan», a declarat el și a menționat că este greu să explici ”această dragoste neașteptată a președintelui Turciei”.

Mulți au convingerea că vizita așa sau altfel are legătură cu expulzarea din Moldova a celor șapte cetățeni turci, care lucrau la Liceul „Orizont”. SIS a declarat atunci că îi suspectă de relații cu grupări islamiste radicale. Ulterior Igor Dodon a informat că președintele turc niciodată sub nici o formă nu i-a cerut extrădarea sau expulzarea acestor persoane. Pe de altă parte, potrivit premierului Pavel Filip, partea turcă, inclusiv personal președintele Erdogan, a solicitat problema închiderii Liceului „Orizont”, însă de fiecare dată această rugăminte a fost respinsă. El spune că șapte cetățeni au fost trimiși în Turcia nu la cererea acestei țări, ci în conformitate cu legislația moldovenească.

Declarația lui Erdogan cum că membrii organizațiilor teroriste turce ”încearcă să se infiltreze printre autoritățile moldovenești și să facă la voi ceea ce fac și la noi” (se are în vedere tentativa loviturii de stat) vorbește despre o anumită legătură cu acest eveniment. Din spusele președintelui turc, ”prietenii trebuie să facă schimb de experiență, pentru a se putea apăra”. Probabil, acest context explică cadoul făcut de Erdogan autorităților moldovenești: două blindate pentru dispersarea protestelor și a altor acțiuni în masă, echipate cu tunuri de apă și rezervoare de gaze lacrimogene.

Alți experți au văzut în vizita lui Erdogan, care îl numește pe Igor Dodon ”un bun prieten”, un subtext electoral. Nu este vorba doar de apropiatele alegeri parlamentare, ci și despre alegerile bașcanului Găgăuziei, care vor avea loc în luna mai a anului viitor. Se știe că Irina Vlah intenționează să pretindă la cel de-al doilea mandat și printre principalele sale merite din perioada aflării în fruntea autonomiei numește atragerea în regiune a unor mari investiții turcești. Igor Dodon menționa într-un interviu că Vlah și Erdogan au relații foarte bune – «în așa măsură, încît președintele Turciei o numește „fiica sa din Moldova”».

Erdogan însuși și-a numit vizita în Găgăuzia ”istorică”. În ajunul sosirii sale la Comrat au fost întreprinse măsuri de pregătire de mare anvergură, iar ziua vizitei a fost declarată - liberă. În Găgăuzia liderul turc a participat la deschiderea unui șir de obiecte social-culturale, edificate cu asistența guvernului turc: Casa de Cultură, Centrul Medical de Diagnosticare, o grădiniță de copii și un bloc nou al Azilului pentru bătrîni. Potrivit spuselor lui Erdogan, la Comrat va fi deschis, în curînd, un Consulat al Turciei și un Centru Educațional modern. Irina Vlah a menționat că anume grație susținerii din partea Turciei «găgăuzii trăiesc fără a pleca de aici, muncesc și își educă copiii acasă».

Moldova «se va reorienta»?

Un șir de experți și politicieni cred că în prezent guvernarea turcă face, tot mai activ, lobby în interesele sale în Moldova. Ex-deputatul Valeriu Munteanu a declarat la un post TV, că Ankara a insistat asupra numirii lui Chiril Gaburici în funcția de ministru al Economiei și Infrastructurii, în scopul promovării proiectelor economice ale elitei turcești. Potrivit spuselor lui, «este o iluzie că poți primi de la Turcia 10-20 mil. dolari, fără a-i da nimic în schimb”.

Deputatul PSRM Bogdan Țîrdea găsește lipsite de logică sau stranii acțiunile președintelui Erdogan. «Turcii gîndesc strategic. În opinia mea, Turcia, la fel ca Rusia sau China, este o țară imperială, cu mentalitatea și istoria respectivă. Astăzi, strategia imperială înseamnă gîndire cu bătaie lungă, cînd prin donații și alte chestii tu devii lider simbolic, apoi și politic», menționează Țîrdea. El amintește că Turcia este nu doar un investitor important în economia moldovenească, dar și un donator important, care oferă asistență gratuită.

Ex-reprezentantul Moldovei în Consiliul Europei și la ONU, Alexei Tulbure, în comentariul său privind vizita președintelui turc menționează ”reorientarea” autorităților moldovene și distanțarea lor de parteneriatul cu democrațiile occidentale. El crede că noi devenim martorii unui eveniment deosebit pentru istoria Moldovei – startul ”epocii neeuropene”. Potrivit spuselor lui, la această concluzie ne duce și atitudinea deosebită, în RM, față de vizita ”unui lider cu reputația unui conducător autoritar, a unui nou dictator al Orientului”.

Politologii străini îl caracterizează pe Erdogan ca pe un om de stat foarte pragmatic, ghidat nu de sentimente sincere, ci de interesul geopolitic. Experții cred că una dintre cauzele atenției sporite a Turciei pentru Moldova este dorința de a-și consolida influența în regiune, în special, în contextul relațiilor reciproce cu România, Ucraina și Rusia. Fiind actor important în regiunea Mării Negre, cu ambiții geopolitice și geoeconomice mari, Turcia este interesată să-și consolideze și mai mult posibilitățile. De aceea autoritățile turce consideră important să demonstreze și la nivel personal, și la cel guvernamental, buna atitudine față de Moldova, cu care istoricește are multe în comun și pe care o consideră partener, fie și mic, dar strategic.

Victor Surujiu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?