”Furtul secolului” și manipulările electorale ale lui Șor

”Furtul secolului” și manipulările electorale ale lui Șor

Odată cu apropierea alegerilor parlamentare, tot mai activ își anunță ambițiile politice Ilan Șor – afaceristul cu o reputație dubioasă și, prin cumul, primar de Orhei, condamnat de prima instanță la 7 ani de închisoare într-o cauză penală privind mașinații financiare de multe milioane.

El susține că aproape tot salariul și-l investește în proiecte sociale, însă în declarațiile sale figurează venituri destul de modeste. Pe acest fondal, multă lume din țară și de peste hotare  tot mai des își pune întrebări în privința lui Șor, ca figurant-cheie   în dosarul penal privind  ”furtul secolului”, și proveniența  mijloacelor financiare pe care le cheltuiește  el.  Experții menționează nerespectarea principiilor etice elementare și lipsa totală de transparență în ce privește originea  resurselor financiare, utilizate pentru proiectele sociale. 

Miza - imunitatea

Ex-președintelui consiliului administrativ de la  Banca de Economii  Ilan Șor sentința i-a fost pronunțată   în iunie, 2017.  Tot atunci instanța a dispus eliberarea lui Șor din arestul la domiciliu, sub care s-a aflat în perioada audierilor.  În dosarul penal privind faptele de escrocherii și spălare de bani figurează zeci de companii offshore. Șor a fost găsit  vinovat că pe parcursul a trei săptămîni, între 4 și  25 noiembrie,2014 și-a însușit  pe căi frauduloase  peste   5 mlrd. lei din Banca de Economii, care au fost spălați prin firmele afiliate lui.  Suma a fost confirmată de memorandumul  Kroll, prezentat la cererea procuraturii. 

Pînă la pronunțarea verdictului judiciar final Șor nu numai că se află în libertate, dar mai și desfășoară  o activitate furtunoasă  ca politician și mecenat.  Vorbind  despre  activitatea politică a lui Șor și proiectele sociale inițiate de acesta, experții menționează că miza este imunitatea parlamentară care, speră primarul de Orhei, îl va ajuta să evite detenția. Recent rețeaua balcanică   a jurnaliștilor de investigație Balkan Insight scria că prin activitatea sa Șor alimentează  tensiunile politice în creștere în Moldova, în speranță sa obțină imunitate parlamentară.  

La acțiunea de protest din iunie au participat, în fond, deținătorii de cartele ale magazinelor sociale «MeriȘOR», deschise de Ilan Șor. În ajun deputații din partidul liberal-democrat  au propus să fie audiată  în parlament conducerea Centrului Național Anticorupție, deoarece consideră că principiul de lucru  a magazinelor sociale poate influența  rezultatele alegerilor parlamentare și  duce la falsificarea acestora.  Înainte de acțiunea de protest pensionarii au fost adunați în mod centralizat în fața magazinului   «MeriȘOR» de la Buiucani. Li s-a spus că autoritățile vor să închidă acest proiect, că pensionarilor ” li se va lua ultima bucățică de pîine și ultima speranță”. 

Balkan Insight menționează că primarul de Orhei a venit la protestul organizat de el  într-un costum scump și o curea Hermes, care costă cca o mie și jumătate de dolari.  Jurnaliștii străini  scriu că  la acțiunile de protest Șor  a vorbit mult despre sărăcie și și-a vărsat furia în exclusivitate pe liderii opoziției Andrei Năstase și Maia Sandu. 

Atacurile verbale și comportamentul sfidător al lui Șor  

Adesea  afirmațiile lui Șor balansau la limită, iar ținta atacurilor verbale au fost politicienii și jurnaliștii. Printre altele, Șor a promis să facă o lustrație a ”jurnaliștilor plătiți care își permit să scrie vorbe murdare despre oameni”. El i-a amenințat pe oponenți săi politici și pe liderii opoziției, numindu-i   «nemernici și ticăloși ». El nu s-a ferit de expresii gen ”toată viața vor trăi sub plintă” și a promis ”să-i spînzure de Arcul de Triumf”. 

După acțiunea de protest Șor a plasat pe pagina sa de pe o rețea de socializare o adresare video în care și-a demonstrat cureaua și a spus că aceasta are patru ani, e ”norocoasă”, a purtat-o și o va purta.  „Apoi cu această cataramă voi bate c..rul tău, Andrei, și al tăi, Maiecica. Dacă vă veți purta astfel, veți primi-o, vă porevin », - a amenințat Șor. Comportamentul primarului de Orhei a trezit un val de critici în rețea. Utilizatorii menționează că  reacția lui necontrolată și agresivă  nu face cinste unui politician, dar corespunde întru totul argoului folosit de hoți. Mulți au apreciat aceste acțiuni ca fiind startul campaniei electorale.  Există și de acei care  au ajuns la concluzia că Ilan Șor are probleme psihice. 

Avocatul poporului Mihail Cotorobai și un șir de ONG-uri  au fost revoltate de afirmațiile primarului de Orhei și au cerut anchetarea imediată a acestui caz.  I-a susținut și biroul Înaltului Comisar ONU pentru drepturile omului în Moldova.  «Condamnăm utilizarea explicită a limbajului de ură și apelul la violență din partea primarului de Orhei Ilan Shor împotriva jurnaliștilor și adversarilor politici  »,- se spune în mesajul reprezentanței ONU. Cei de la Procuratura Generală au promis să studieze  amenințările sonorizate de Șor.   

Analiștii înclină să asocieze  activitatea desfășurată de primarul de Orhei cu factorul politic. Igor Munteanu, director  executiv al Institutului de dezvoltare și inițiative sociale Viitorul, spune că Șor este un instrument de discreditare și fracționare a opoziției proeuropene.  El încearcă să manipuleze și să direcționeze revolta pensionarilor  împotriva liderilor opoziției, ceea ce este în avantajul guvernării», - consideră Munteanu.

Imaginea de victimă și ”țap ispășitor” 

Un gust cu iz politic a rămas și după sosirea în Moldova, luna trecută, a avocatului regal din Londra James Ramsden și a lui Nicholas Connon, șeful companiei britanice de cercetări în afaceri Quintel Intelligence.  Șor le-a încredințat analizarea rapoartelor   Kroll,  în speranța că astfel va putea influența  cursul procedurilor criminalistice și își va îmbunătăți imaginea publică. Au rămas însă o taină mijloacele care au permis primarului de Orhei să angajeze  specialiști așa de costisitori,  onorariile cărora numără sute de mii de dolari. 

În ajunul sosirii lor,  Șor a anunțat în cadrul unei conferințe de presă că în săptămînile imediat următoare  vor apare anumite noutăți și ”surprize” cu privire la   Kroll. Nu a deschis parantezele,  dar a declarat că intenționează să  demonstreze inconsistența învinuirilor   Kroll, care  «va trebui să ceară scuze ». De altfel, vizita experților britanici  nu a dezvăluit careva circumstanțe noi privind  ”furtul  secolului”, nu au apărut nici informații despre locul unde se află banii furați.  

Avocatul regal  doar a repetat concluziile pe care le-a prezentat în februarie, curent la conferința de presă din Londra.  El a  atenționat  încă odată, că rapoartele Kroll ignoră rolul-cheie al ex-premierului Vlad Filat și a afaceristului Veaceslav Platon în frauda bancară.  Potrivit lui, raportul  Kroll este subiectiv,  el distorsionează faptele și se concentrează în mod deliberat pe Ilan Shor, reieșind din informațiile furnizate de comanditarul anchetei - Banca Națională a Moldovei.  Ramsden și Connon  admit acțiunile premeditate ale BNM în scopul formării unei anumite opinii publice, precum și angajarea ei politică.  

Oaspeții din Londra au chemat cetățenii să nu creadă concluziilor   Kroll și ale Băncii naționale, ci să creadă raportului lor, care ”este bazat pe fapte și dovezi ”. Ei au dat de înțeles, că în Moldova se dorește ca Șor să fie un ”simplu țap ispășitor”.  Ramsden și   Connon  au repetat aproape literalmente argumentele aduse anterior de Ilan Șor și reprezentanții apărării sale.   

În replică, BNM a anunțat că cetățenii și  structurile de stat nu au motive să nu aibă încredere în concluziile detectivilor financiari ai companiei Kroll. Comunicatul de presă publicat pe site-ul oficial al BNM dezminte învinuirile de angajare politică, pe care le-au făcut specialiștii britanici. BNM declară că concluziile companiei  Kroll se bazează pe dovezile independente, faptice și documentare, obținute din actele prezentate de Banca Națională, băncile lichidate și autoritățile de reglementare străine. 

Procuratura pentru combaterea corupției,   nu comentează în continuare concluziile experților britanici.  În același timp, conducerea ei  a subliniat  în mod repetat că consideră eficientă colaborarea cu compania  Kroll.  În comentariile neoficiale reprezentanții organelor de drept  menționează că concluziile  specialiștilor angajați de Șor  sunt departe de realitate și, probabil, se bazează doar pe sursele de informare puse la dispoziția lor de persoanele cointeresate. Procurorii spun că ancheta, ca și compania Kroll, nu l-a ocolit nici pe Filat, nici pe Platon, deși discursul lui Ramsden ar putea lăsa o altă impresie.      

În opinia experților, scopul principal  al  zarvei provocate și plătite de Șor este  influențarea organelor de drept și a instanțelor judiciare. Un alt ”bonus” pe care contează primarul de Orhei, este  imaginea victimei, din care  vor să facă un ”țap ispășitor” și să-i incrimineze toate păcatele.  Ca urmare – formarea opiniei publice în susținerea sa folosind mass-media și declarațiile publice, spre a obține puncte suplimentare în ochii electoratului.   

Pe ce bani se realizează proiectele sociale  ?

În alocuțiunea sa din timpul acțiunii de protest Șor a spus că  «90-100% din ceea ce cîștigă, el investește în proiecte sociale ». Însă declarațiile sale fixează mai multe datorii ca venituri.  Conform datelor oficiale, primarul de Orhei are o datorie de 57 mln.lei, pe care urmează să-i ramburseze pînă în a.2022.  Întregul venit declarat de Șor în a. 2017 a fost salariul de primar în mărime de 34 mii lei. Ilan Șor a mai indicat procente la depozitele bancare în mărime de 789 lei. Reieșind din declarație, soția sa - interpreta rusă Jasmin – a obținut un venit în sumă de 843 mii lei. În conturile bancare ale familiei Șor   – cca un milion de lei în diverse monede. 

Primarul de Orhei nu declară careva venituri din participarea la companii și proiecte comerciale.  Astfel, devine clar că  cheltuielile reale ale lui Șor pentru inițiativele sociale, precum și mult lăudatele acțiuni de binefacere și sponsorizare nu pot fi comparate cu  veniturile declarate oficial.  Declarația lui Șor privind sursele  de capital  ”investit în proiecte sociale” nu au acoperire, deoarece în nici unul dintre cazuri el nu a făcut publice informațiile privind originea acestor mijloace financiare.  În acest context am putea aminti sutele de mii de dolari, cheltuite de Șor și familia lui  în doar 20 de zile de odihnă în țările calde.  Evident, este vorba  despre o enormă evaziune fiscală  și spălare de bani, pe care ulterior el îi folosește în scopuri personale și, într-o mică măsură – pentru ”proiecte sociale”. 

Pe acest fondal, în Moldova și în afara ei tot multă lume pune la îndoială legitimitatea  banilor cheltuiți de Șor. El vorbește adesea despre ”conștientizarea responsabilității sociale, datorie față de țara în care trăiești și muncești», dar nu explică cum se împacă acestea cu urmărirea penală pentru mașinații financiare de multe milioane.  Experții menționează nerespectarea unor principii etice elementare și lipsa totală de transparență privind originea resurselor financiare utilizate pentru proiectele sociale.  

Ca regulă, această activitate este însoțită de componenta PR, inclusiv  de publicații în mass-media care conțin ode de laudă a ”mecenatului”.  Experții menționează, că în acest fel  posesorul unui capital dubios  încearcă  să-și formeze o imagine pozitivă în societate, să creeze un mecanism permanent de influențare a atmosferei sociale și culturale a societății, pentru a-și consolida în acest fel controlul asupra ei, a obține  dividende politice și a evita răspunderea penală pentru fraude financiare în proporții  deosebit de mari.   

Cea mai mare parte a problemelor financiare, ce țin de activitatea lui Șor,  se rezolvă prin companiile comerciale subordonate lui, inclusiv  Dufremol – cel mai mare operator   duty free din țara noastră. Conform datelor  organizațiilor internaționale, în țările care au economii în tranziție comerțul fără taxe vamale este adesea utilizat în scopul spălării banilor,a traficului ilicit de mărfuri și a evaziunii fiscale.  În special,  este o situație tipică pentru regiunile cu legislația de reglementare și practica de aplicare a ei imperfecte, din care face parte și Moldova.    

Despre modul în care Ilan  Shor a reușit să obțină preferințe exclusive pe piața duty free din  Moldova și despre mărimea mitei acordate în acest scop, precum și despre alte detalii ale afacerilor în domeniul comerțului  scutit de obligații vamale, citiți în următorul nostru  material.

Ion Munteanu

 

Citește-ne pe Telegram, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Sondaj Toate

load