FOTO în stil chinezesc: lupta dintre RPC și SUA pentru influență în Pacific

În timp ce privirile majorității observatorilor stau pe evenimentele din Europa de Est, evenimente nu mai puțin fatidice au loc pe cealaltă parte a planetei – în regiunea Pacificului. Despre lupta dintre Washington și Beijing pentru influență în spațiul Pacificului – în articolul lui Andrei Gubin, candidat în științe politologice.

Voyage, voyage — sur l'eau sacre d'un fleuve Pacifique

Micile state insulare din Oceanul Pacific capătă o tot mai mare importanță geopolitică, pe măsură ce se acutizează contradicțiile dintre China pe de o parte și SUA cu aliații lor pe de alta. Cel mai mare interes există pentru Oceania. Această regiune este un sector al Oceanului Mondial, amplasat de la Papua Noua Guinee și Palau la Niue și Kiribati. Controlul asupra acestui spațiu deschide o ieșire de importanță strategică spre insulele Hawai , Australia, Japonia, Filipine, precum și spre linii mari de comunicații maritime. O valoare deosebită are accesul la bogățiile naturale, inclusiv resursele biologice marine, niște rezerve de petrol, gaze, fosfați, minereuri metalice.

În acest context, din Washington, Canberra, Wellington și Tokyo a fost urmărit foarte atent turneul ministrului de externe al Chinei Wang Yi în Micronezia, Melanezia și Polinezia, precum și negocierile în formatul RPC –Forul insulelor din Oceanul Pacific (FOTO, PIF) de la finele lunii mai – începutul lunii iunie, 2022 .

SUA și Australia depun eforturi comune pentru a încetini creșterea influenței Chinei în spațiul Oceanului Pacific. În a. 2021, cu implicarea Marii Britanii, a fost semnat acordul de colaborare tehnico-militară AUKUS. Scopul inițial a fost de a ajuta Australia să obțină submarine atomice multifuncționale și amenajarea infrastructurii pentru bazarea și deservirea acestora. Dar Washingtonul are intenții clare de a-și fortifica propriile poziții în Marea Chinei de Sud, importantă din punct de vedere strategic, prin saturarea aliaților cu arme moderne și desfășurarea operațiunilor comune în «regiunea liberă și deschisă a Indo - Pacificului ». Asta în timp ce treptat va spori activitatea țărilor NATO – Marea Britanie, Franța și Germania.

După turneele în Pacific ale lui Xi Jinping în a.a.2014 și 2018, Beijingul lucrează îndeaproape cu elitele conducătoare ale micilor state insulare, oferind sprijin orientat — de la livrarea autobuzelor școlare și a măștilor medicinale la construirea unor centre balneare și modernizarea porturilor. Interesele RPC în Micronezia, Melanezia și Poliezia, destul de vaste, includ asigurarea securității transportului maritim comercial, pescuitul, valorificarea zăcămintelor de resurse naturale. Despre o oarecare activitate militară, inclusiv crearea bazelor FMA și a FMM PLA nu se vorbește deschis. Mai mult, și Beijingul, și autoritățile statelor insulare neagă existența unor asemenea planuri.

Primul cincinal al Pacificului

În Occident se crede că dacă Beijing va construi pe Insulele Solomon, Vanuatu sau oriunde în Oceania sau Asia de Sud - Est, porturi moderne, aeroporturi, linii și centre de comunicare, el imediat le va folosi pentru blocarea liniilor de comunicare maritimă, militarizarea activității cosmice și alte măsuri în vederea sporirii propriului potențial militar. Astfel, SUA și Australia bănuiesc că compania Huawei poate folosi rețelele 5G și cablurile submarine în scopuri de spionaj radiotehnic în interesul Ministerului apărării și serviciilor secrete ale RPC. Careva dovezi serioase nu au fost prezentate, însă pentru orice eventualitate companiile chineze au fost înlăturate de la realizarea proiectelor în Australia.

În mai, 2022 ministrul de externe chinez Wang Yi a semnat acordul de colaborare cu Insulele Solomon. Textul deplin al documentului nu a fost publicat, pentru mass-media au fost prezentate doar prevederile generale privind schimbul de informații între organele de drept, lupta împotriva amenințărilor cibernetice, simplificarea procedurilor vamale și asigurarea progresului tehnic. Totuși, cred cei de la The New York Times, înțelegerile atinse presupun posibilitatea folosirii forței în apărarea investițiilor chineze, a proprietății cetățenilor, precum și construirea portului în scopuri comerciale și, posibil, militare. Se admit vizitele navelor FMM PLA, suportul logistic și reaprovizionarea. Oficial, partea chineză neagă existența unei părți secrete, care ține de chestiunile militare. Totuși, e de menționat că în timpul tulburărilor de la Honiara în noiembrie, 2021 cel mai mult a avut de suferit anume «chinatown», fapt care a atras atenția conducerii chineze asupra necesității de a proteja propriii cetățeni. Cel mai probabil, colaborarea dintre structurile de forță ale părților se va dezvolta, dar în privința acțiunilor comune de investigare, asigurarea securității obiectelor și neadmiterea difuzării informațiilor neveridice.

Șeful departamentului de externe chinez ,la fel, a vizitat Kiribati, Samoa, Fiji, Tonga, Vanuatu, Papua Noua Guinee și Timorul de Est. Din pachetul de oferte al Beijingului face parte «Viziunea comună de dezvoltare între China și statele Pacificului », și «Planul cincinal de dezvoltare comună ». De facto, conducerea RPC a prezentat o nouă viziune asupra perspectivei de colaborare cu FOTO — în locul negocierilor bilaterale se propune un format multilateral. La bază stă practica întrevederilor dintre miniștrii de externe RPC și membrii FOTO, stabilită în octombrie, 2021. În noile comunicate se propune elaborarea unui acord multilateral de liber schimb, precum și sprijinirea statelor insulare în soluționarea problemelor ce țin de schimbările climatice, extinderea maladiilor periculoase și accesul la tehnologiile avansate.

E de menționat, că mass-media occidentală a difuzat informații despre niște negocieri secrete între RPC și Kiribati în probleme de securitate, care ar prevedea planuri de construire a unei baza chineze pe insula Canton. Însă părțile au tăinuit conținutul consultărilor și a documentelor semnate , și nu s-au referit la aspectele militare. În a. 2019 Bairiki retrage recunoașterea diplomatică a Taipei în favoarea Beijingului, în special grație perspectivelor economice, care se detaliază treptat. Securitatea insulelor, reieșind din acord, este asigurată de forțele armate ale Australiei și Noii Zeelande (Kiribati nu are propria armată). Încă în a.2018 au existat speculații privind inițierea șantierului de construire a unei baze militare maritime la Vanuatu, dar discuțiile recente ale lui Wang Yi la Will nici nu au abordat acest subiect.

Unii experți occidentali compară nesăbuit intențiile RPC cu planurile Japoniei imperialiste de a crea Marea sferă de co-prosperitate est-asiatică, care au dus la începerea celui de-al Doilea război mondial în Asia. Însă, potrivit reprezentantului MAE al RPC Wang Wenbin , China și statele Pacificului — prieteni buni și parteneri care se respectă reciproc, muncesc în baza principiilor egalității, a beneficiului reciproc și dezvoltării comune. De aceea, crede diplomatul, toate referințele cum că colaborarea dintre RPC și FOTO va contribui la apariția situației unui nou «război rece» ar fi greșite.

Povești pentru Mările din Sud

Diplomații australieni și americani au tot încercat să stabilească contacte cu Honiara pentru a împiedica China să capete un punct de sprijin pe Insulele Solomon. La Wellington și Tokyo, la fel, și-au exprimat îngrijorarea. Dar să propună ceva atrăgător nu au putut, doar niște declarații cu caracter de avertizare. După ce statul insular a decis să dezvolte colaborarea cu Beijingul, situația s-a acutizat. Printre altele, relatează The Guardian, unul dintre oficialii americani suspuși nu a exclus chiar și măsuri militare, dacă Insulele Solomon vor permite Chinei să construiască baze ale FNA și FMM pe teritoriul lor. Din spusele interlocutorului publicației, acordul privind problemele de securitate poate complica grav securitatea regională și prejudicia interesele comune ale SUA și aliaților lor. D.Kritenbrink, ajutorul secretarului de stat pentru Asia de Est și Oceanul Pacific, și C.Campbel, coordonator CSN pentru problemele Indo-Pacificului, au dat de înțeles că «cu tot respectul pentru suveranitatea Insulelor Solomon, prezența constantă a Chinei în regiune va crea un motiv pentru implicarea SUA ». Americanii nu au concretizat ce anume presupune implicarea și trasarea unor «linii roșii».

Poziția Canberrei pare destul de excentrică, lucru explicat prin cursul de confruntare cu China fără a avea resursele necesare, și în condițiile dependenței de mărfurile și de capitalul chinez. La începutul anului, P.Datton, ministrul de atunci al apărării, a chemat țara să se pregătească de războiul, provocat de politica expansionistă a Chinei. Penni Wong, noua ministră de externe a Australiei din partea laburiștilor , care au învins în alegerile din mai, 2022 imediat după numirea în funcție s-a adresat statelor din Pacificul de Sud, subliniind modificările semnificative din politica Canberrei. În scurt timp, de la tribuna Forului insulelor din Oceanul Pacific din Suva (Fiji) ea a propus locuitorilor acestor țări condiții avantajoase de muncă în Australia și programe de asistență economică. E de menționat securitizarea evidentă de către Canberra a acțiunilor Beijingului în Pacific — orice colaborare cu țările Oceaniei, chiar și deschiderea unor cursuri gratuite de limbă chineză, este prezentată drept o amenințare directă securității naționale a Australiei, care impune un răspuns imediat. De facto, Penni Wong a mers pe urmele lui Wong Yi, și a comentat mereu orice înțelegeri ale părții chineze cu statele Oceaniei. În rezultat, șeful externelor RPC a calmat spiritele, el a spus că Beijingul «nu caută acces exclusiv în regiune și nu intenționează să concureze cu cineva… în Oceanul Pacific este mult loc și pentru China, și pentru Australia, și pentru miile de insule, pentru ca toată lumea să trăiască în pace și prosperare ».

Unii cercetători americani menționează, că este puțin probabil ca planurile imediate ale Beijingului să includă o operație de debarcare pe «continentul verde». Activitatea militară a RPC în Marea Chinei de Sud (inclusiv desfășurarea exercițiilor FMM PLA, construirea obiectelor de infrastructură de apărare pe insulele naturale și cele artificiale) nu este îndreptată contra Canberrei. Insulele Solomon încă se mai află la 2000 km de Australia, și dacă vre-o dată acolo va apare o bază militară chineză, interesele acesteia nu vor avea de suferit, iar viața australianului simplu cu siguranță nu va fi mai grea. De aceea, recomandă experții, autoritățile ar trebui să se preocupe de sine stătător de protejarea propriilor interese de securitate și dezvoltare (adică, fără implicarea SUA) sau cel puțin să le formuleze clar.

Hegemonul bun – hegemonul rău

Înainte de turneul lui Wang Yi în Pacific, președintele Satelor Federative ale Microneziei (SFM) David Panuelo a adresat liderilor țărilor din regiune chemarea să nu se lase conduși de China, deoarece semnarea unor documente serioase va schimba raportul de forțe și soarta tuturor țărilor care se vor pomeni dependente de partea chineză, ceea ce le va distruge suveranitatea. Șeful Microneziei a chemat colegii să aleagă «hegemonii buni» — SUA și Australia. Politicianul se teme că membrii FOTO pot fi atrași în conflictul privind Taiwan, dat fiind că China va folosi spațiile marine, infrastructura de transport și comunicații, cu ignorarea intereselor și drepturilor țărilor mici. SFM au cu SUA un acord în probleme de apărare și un acord de colaborare economică cu China, așa că odată și odată vor trebui să prioritizeze.

În mare parte, statele insulare din Pacificul de Sud nu intenționează să țină partea cuiva în confruntarea americano-chineză, pentru a nu «deveni iarbă călcată de elefanți ». Totuși, jurnaliștii americani menționează, că la Suve (Fiji) este observată influența capitalului chinez — se construiesc activ edificii, drumuri, poduri. Dar înainte de vizita secretarului de stat Blinken, în februarie, 2022 politicieni americani de acest nivel nu au vizitat țara timp de 36 de ani. Sfera de responsabilitate a reprezentanței SUA include și Kiribati, Tonga și Tuvala, de regulă nu există un conducător al misiunii diplomatice în rang de ambasador. Putem spune, că Washingtonul a pierdut în mare parte influența în Oceania, și a păstrat prezența importantă numai în teritoriile parțial dependente, asociate cu SUA sau neîncorporate (SFM, Palau, Insulele Marshall, Insulele Mariane de Nord, insula Guam, Samoa americană). În mai, 2022 SUA au invitat Fiji să participe la parteneriatul-cadru economic, creat în Indo -Pacific, dar deocamdată este dificil să spunem ce avantaje va obține această economie mică din participarea în acest acord de « standard înalt».

Unii cercetători menționează, că din moment ce majoritatea țărilor din Sudul Pacificului reprezintă democrații, în viața politică și socială a cărora un rol important îl au comunitățile religioase, ele mai lesne vor stabili relații cu Washingtonul liberal, nu cu Beijingul comunist. Dacă SUA, Australia, Noua Zeelandă de regulă oferă statelor mici din regiune ajutor umanitar unic în caz de calamitate naturală, apoi China pregătește cu regularitate specialiști pentru prevenirea și lichidarea consecințelor acestor calamități, construiește centre de monitorizare, ca în cunoscuta fabulă despre pește și undiță.

Potrivit reprezentantului Departamentului de stat SUA N.Pret, Washingtonul cunoaște planurile Beijingului în Oceania și este foarte îngrijorat de faptul, că acordurile de colaborare ar putea fi netransparente și grăbite. Diplomatul crede că extinderea metodelor RPC privind propria securitate în sudul Oceanului Pacific nu va ajuta țările din regiune, ci doar va alimenta tensiunile în sfera securității. Din spusele secretarului de stat E.Blinken, «China este unica țară care dorește să reformateze ordinea mondială și are posibilități diplomatice, militare, tehnologice să o facă ». Politicienii americani se pronunță contra acordurilor separate și sprijină ideea deschiderii. Însă prin «deschidere» ei au în vedere colaborarea cu occidentul conform regulilor acestuia.