X 
Transnistria stiri: 1354
Eurovision stiri: 497

”Film nu va fi”. Soarta cinematografului ”Gaudeamus” a fost decisă?

5 aug. 2020,, 18:29   Analitică
13306 14

Clădirea semidistrusă a cinematografului ”Gaudeamus”, în trecut legendarul ”40 ani ai ULCT”, despre soarta căreia de mai mulţi ani se discuta aprins, încă nu a fost demolată.

Dar săptămîna trecută instanţa a pronunţat decizia finală, prin care de facto a fost confirmată legalitatea autorizaţiei de edificare în acest loc a unui centru multifuncţional cu imobile rezidenţiale, zonă de agrement şi parcări subterane. Astfel, în scurt timp clădirea care decenii în şir a fost un simbol arhitectural al oraşului, poate deveni istorie.

În acelaşi timp, activiştii civici şi unii oameni de cultură încearcă în continuare să salveze clădirea cinematografului din Chişinău, şi cred că guvernul trebuie să-şi spună cuvîntul. În opinia lor, şi autorităţile locale pot utiliza instrumentele prevăzute de lege. Printre variantele posibile - oferirea unui alt teren pentru construcţie, achitarea unei compensaţii băneşti şi chiar exproprierea terenului în interesul statului sau spre binele societăţii.

Un obiectiv de importanţă specialădeosebită

Pentru mulţi locuitori ai capitalei acest obiectiv, construit în perioada sovietică, are o însemnătate deosebită. Cinematograful de format mare ”40 ani ai ULCT” a fost edificat în a.1957, conform unui proiect-tip al institutului de proiectări „Moldgiprostroi”. Autorul lui, ca şi a multor clădiri de însemnătate administrativă şi culturală din Chişinău, Soroca şi Bălţi, este cunoscutul arhitect de origine polneză Valentin Voiţehovschi. În total, el a realizat cca 100 de proiecte, printre care clădirea cinematografului „Patria”, a Ministerului industriei alimentare, blocurile de studii ale Universității de medicină. Suprafaţa cinematografului este de peste 1000 m.p.


În a.1965, la clădire a fost anexat un vestibul şi încăperi de serviciu. Sala pentru spectatori, iniţial, era calculată pentru 668 locuri. În faţa clădirii a fost instaurat monumentul „Luptătorilor pentru Puterea Sovietică”, care s-a păstrat încă. În a.1958 piaţa din faţa cinematografului a fost denumită „40 ani ai ULCT”. Se ştie, că anual cinematograful, care în anii 90 a fost redenumit în „Gaudeamus”, era vizitat de cca 1 mln.de persoane. Era una dintre cele mai mari săli de cinema din ţară, unde se desfăşurau festivaluri de cinema şi erau demonstrate filme necomerciale. Potrivit lui Valeriu Jereghi, directorul Centrului naţional de cinematografie, înainte ca în jurul teritoriului „Gaudeamus” să apară anumite interse de afaceri, acesta era „un complex bine echipat cu utilaj european nou, un important centru de cultură pentru ţara noastră. Jereghi dispune de informaţii unde a dispărut mobila şi utilajele moderne ale cinematografului, care puteau fi folosite în continuare.

Azi această clădire semidistrusă de pe str. Vasile Alecsandri, în apropierea memorialului „Eternitate”, aminteşte mai degrabă de o gunoişte. Autorităţile oraşului au privatizat clădirea şi ea urma să fie demolată. Autorizaţia de construire a unui complex rezidenţial pe locul cinematografului „Gaudeamus” a fost semnată, în august 2016, de viceprimarul Nistor Grozavu, arhitectul-şef interimar al municipiului Ion Carpov şi secretarul Consiliului municipal Valeriu Didenco. Acest act administrativ a fost contestat în instanţă de reprezentanţii societăţii civile, în septembrie 2017 contestaţia lor a fost respinsă. După demararea unui nou litigiu dintre administraţia capitalei şi dezvoltator, s-a aflat că la 22 martie 2018 primăria a eliberat repetat autorizaţia de demolare a clădirii cinematografului. În plus, a mai fost perfectat certificatul de urbanism pentru elaborarea planului zonal urban al terenului în cauză, spre a fi amplasat acolo un complex rezidenţial.

Argumentrul forte al primăriei era că acest teren este proprietate privată şi deci proprietarul îl poate utiliza după bunul său plac. Acum nişte ani, în cadrul consultărilor cu societatea civilă, reprezentantul companiei-proprietar al terenului a numit cauza principală a deciziei de demolare – nerentabilitatea cinematografului. Totuşi, el a promis să nu pornească demolarea dacă va fi găsită o altă soluţie, a fost de acord să negocieze cu specialiştii, autorităţile, cosilierii municipali şi societatea civilă.

Dorin Chirtoacă, care era edil pe vremea ceea, a susţinut ideea demolării legendarului cinematograf. Potrivit lui, clădirea privatizată a cinematografului „Gaudeamus” nu este un monument de istorie şi arhitectură, aşa că poate fi demolată. „Păstrarea unei clădiri falimentare este contraproductivă, nu are sens să o întreţinem”, - a declarat Chirtoacă în emisia unui post TV privat. „Să nu vă miraţi, anume liberalii au votat pentru privatizarea cinematografului”, - a menţionat în acest context deputatul PSRM Bogdan Ţîrdea. Potrivit lui, Partidul Socialiştilor a fost în litigiu ani în şir, însă aşa şi nu a reuşit să readucă edificiul în proprietatea statului.

De altfel, liberalii înşişi au încercat să pună responsabilitatea pentru privatizarea cinematografului pe umerii liderului PCRM, preşedintele Vladimir Voronin. Ex-primarul Dorin Chirtoacă l-a acuzat de Voronin de faptul că, fiind şef al statului, el a privatizat „Gaudeamus”. Ex-preşedintele a răspuns că este gata să demonstreze în instanţă că nu are legătură cu această tranzacţie, şi l-a caracterizat pe Chirtoacă foarte negativ. Potrivit lui Voronin, cinematograful a fost privatizat în 2004, iar terenul aferent – în 2010.

Instanţa s-a pronunţat

În iunie 2018, muncitorii au început demolarea şi au demontat acoperişul cinematografului. Podul şi pereţii au fost parţial deterioraţi, geamurile şi uşile sparte. Acum doi ani lucrările au contenit din cauza acţiunior de protest: numeroşi orăşeni şi un şir de forţe politice au protestat împortiva demolării cinematografului. Pe reţelele de socializare, activiştii civici au organizat o campanie în susţinerea cinematografului „Gaudeamus”, zeci de chişinăuieni s-au adunat în faţa clădirii pentru a nu permite demolarea ei şi edificarea în loc a unui complex rezidenţial. Ei consideră că este o moştenire culturală care trebuie păstrată. Şi mai mulţi oameni din cinematografie s-au arătat revoltaţi de acţiunile autorităţilor capitalei.

Andrei Năstase, liderul Partidului „Demnitate şi Adevăr”, la acel moment primar ales, s-a împotrivit demolării, a participat la acţiunile de protest şi a cerut explicaţii de la autorităţile municipale. Năstase este convins că decizia privind demolarea cinematografului nu s-a trecut fără maşinaţii, deoarece „autorităţile pot influenţa şi restricţiona construcţia, chiar dacă este vorba despre o proprietate privată”.

Iniţial, actualul edil Ion Ceban era împotriva distrugerii „Gaudeamus”. După semnarea autorizaţiei, în septembrie 2016, fiind preşedintele fracţiunii PSRM în Consiliul municipal, el a declarat pe pagina sa de pe o reţea socială, că decizia este ilegală şi a fost luată în interesul anumitor persoane. Cinematograful era supus demolării, iar Ion Ceban anunţa că socialiştii au întreprins mai bine de 50 de acţiuni cu privire la „Gaudeamus”, inclusiv acţionarea în judecată, blocarea îngrădirilor, dezbateri publice. Dar, din spusele sale, distrugerea şi demolarea acestei clădiri au devenit rezultatul unor decizii despre care nimeni nu a ştiut.

Peste puţin timp după ce a început demolarea cinematografului „Gaudeamus”, viceprimarul de Chişinău Nistor Grozavu a semnat dispoziţia de stopare a lucrărilor – la acel moment, buldozerele deja distruseseră o parte a clădirii. În actul semnat nu erau indicate temeiurile acestei dispoziţii. Grozavu le-a explicat jurnaliştilor, că decizia a fost luată în legătură cu acţiunile de protest şi cererea primarului ales Andrei Năstase . Ulterior s-a demonstrat că această dispoziţie nu a schimbat nimic. Oficiul teritorial Chişinău al Cancelariei de stat a confirmat, la cererea companiei-dezvoltator, că decizia viceprimarului se încadrează cerinţelor legii, după care compania a pornit un litigiu în instanţă.

Procesul a durat exact doi ani. Deznodămîntul a avut loc la 29 iulie 2020: Curtea supremă de justiţie a examinat recursul primarului general de Chişinău privind demolarea cinematografului „Gaudeamus” şi a declarat ilegale şi neîntemeiate actele administrative care împiedicau demolarea clădirii, începută în a.2018. Completul de judecată era format din Tamara Chişca-Doneva (preşedintă), Iurie Bejenaru, Nicolae Craiu, Nina Vascan şi Maria Ghervas. Anterior, judecătoria sectorului Centru, Chişinău şi Curtea de Apel Chişinău au pronunţat verdicte în favoarea ”Cristivlad” S.A., responsabilă pentru demolarea cinematografului şi edificarea în locul lui a unui complex rezidenţial.

Edilul capitalei menţiona, în recursul său către Curtea Supremă de justiţie, că instanţele inferioare au luat decizii incorecte deoarece au studiat superficial materialele dosarului şi nu au ţinut cont de argumentele reprezentanţilor primăriei şi ai Cancelariei de Stat cu privire la stoparea lucrărilor de demolare a cinematografului. Din această cauză, potrivit lui, legea a fost interpretată greşit şi verdicul emis este unul eronat. Primăria insista pe anularea tuturor deciziilor pe acest dosar şi pronunţarea unei noi decizii privind respingerea acţiunii ”Cristivlad” S.A. Dar după examinarea litigiului judecătorii au considerat insuficiente argumentele aduse, recursul primarului de Chişinău a fost respins ca fiind neîntemeiat.

Expropriere sau compensare?

Se cunoaşte că în locul cinematografului „Gaudeamus”, pe un teren de 0,25 ha se preconizează înălțarea unei clădiri cu 15 etaje – un centru multifuncţional cu două pacrări subterane. Curtea Supremă de Justiţie a confirmat, că compania-dezvoltator deţine toate actele justificative pentru demolare şi construcţia ulterioară. Se presupune, că la etajele superioare vor fi amplasate încăperi rezidenţiale şi hoteliere, la cele inferioare – zona de agrement pentru orăşeni şi suprafeţe comerciale. Conform proiectului, la parter vor fi spaţii pentru cinematograf şi restaurante.

Activiştii civici şi oamenii de cultură continuă încercările de a salva clădirea cinematografului, ei cred că guvernul ar trebui să se expună în această problemă. Unde mai pui, că în opinia lor autorităţile locale ar putea aplica instrumentele prevăzute de lege. Cinematografiştii consideră că soluţia optimă este întoarcerea clădirii în proprietatea statului şi transmiterea ei către Centrul naţional de cinematografie. Asta, în opinia lor, ar permite păstrarea cinematografului în arhitectura lui actuală – după reconstrucţie - ca centru cultural municipal şi amenajarea teritoriului aferent monumentului.

Anterior, cu o petiţie împotriva demolării cinematografului din capitală a ieşit Asociaţia tinerilor artişti plastici, care găseşte oportună includerea clădirii în Registrul monumentelor de însemnătate locală. Asociaţia cheamă să fie păstrat „Gaudeamus”, dat fiind că „la Chişinău lipseşte infrastructura instituţiilor de cultură, iar reţeaua de cinematografe s-a redus de la 14 la 4 cinematografe, dintre care doar în două rulează filme necomerciale”. Autorii petiţiei menţionează că din punct de vedere urbanistic clădirile multietajate, edificate în acest loc, vor bloca circulaţia transportului în sectorul Telecentru şi vor distruge unicul spaţiu public care încă mai poate deveni centrul acestui microraion. În opinia lor, la Telecentru zona cinematografului „Gaudeamus” este unicul spaţiu public, care poate deveni loc de odihnă, agrement, evenimente culturale etc.

Printre variantele posibile pentru examinare – oferirea unui teren echivalent dezvoltatorului, pentru edificarea complexului multifuncţional sau achitarea unei compensaţii băneşti. În cel de-al doilea caz, administraţia capitalei ar putea răscumpăra de la proprietar acest teren, la acelaşi preţ, la care acesta a fost achiziţionat. Drept că anterior aceste posibilităţi i-au fost deja oferite proprietarului, însă el a refuzat. O altă opțiune discutată este exproprierea terenului în interes public, cu respectarea legislaţiei şi achitarea compensaţiei. Asta ar însemna, că terenul de pe str.Vasile Alecsandri poate fi folosit pentru edificarea unui obiect sportiv sau cultural, un centru de cultură şi creaţie a tineretului şi copiilor, de păstrare a monumentului de cultură.

În plus, consilierii municipali din fracţiunea Partidului Socialiştilor cred că autorităţile au nevoie de mai multe pîrghii pentru a lua măsuri de prevenire a afectării oricăror obiecte aflate în raza de protecţie a monumentelor istorice. Chiar dacă „Gaudeamus” nu este un monument istoric şi nu a fost inclus în respectivele liste, monumentul „Luptătorilor pentru Puterea Sovietică” amplasat în preajma cinematografului este inclus în lista monumentelor protejate de stat şi orice pătrundere în perimetrul zonei lui, este vorba de cca 100 m, trebuie restricţionată.

După decizia Curţii Supeme de Justiţie, autorităţile chişinăuiene intenţionează să organizeze noi întrevederi cu toate părţile implicate, pentru a discuta soarta lui ulterioară. Este vorba despre căutarea în comun, de către reprezentanţii companiei-dezvoltator, a Ministerului Culturii, a primăriei capitalei şi a Consiliului municipal, a unui compromis în soluţionarea problemei şi păstrarea cinematografului. „Poziţia mea personală este că noi nu putem construi acolo nu se ştie ce, noi trebuie să ne aşezăm împreună şi să discutăm problema – consilierii municipali, administraţia, juriştii şi toţi cei implicaţi”, - spune Ion Ceban.

Victor Surujiu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?