X 
Transnistria stiri: 1406
Eurovision stiri: 504

“Filiala Harvard și Expert-Grup”. În Moldova a apărut un guvern cu drepturi depline

6 aug. 2021,, 14:20 (reactualizat 6 aug. 2021,, 18:50)   Analitică
12075 16

Șapte luni și 14 zile a trăit Republica Moldova fără un guvern cu drepturi depline. Și iată că acesta a apărut. De altfel, premierul nu este foarte nou, ar fi putut să conducă executivul deja de o jumătate de an. Și jumătate dintre miniștri au migrat din lista care așa și nu a fost aprobată în februarie.

Cabinetul Gavrilița “murat în august” promite să învingă “vechiul sistem”, să “transpună modelul european de dezvoltare” și să ridice nivelul de trai al populației, să accelereze transformarea economiei moldovenești în una “verde” și într-o economie “cu ciclu închis” (bazată de resurse regenerabile), să sporească fluxul de investiții străine pînă la 4% din PIB, să reducă nivelul sărăciei la 20%, iar a sărăciei extreme - la 5% și multe altele, concepute evident nu pentru doar patru ani de guvernare a Partidului ”Acțiune și Solidaritate”.

“Duzina dracului

Guvernul Gavriliță va avea mai multe ministere. În loc de 9 – 13. Cele noi au apărut din cele vechi, divizate.

În a. 2017 Partidul democrat, aflat la guvernare, a lansat reforma radicală a aparatului de stat, și a explicat reducerea ministerelor de la 16 la 9 și lichidarea funcției de miniștri adjuncți (înlocuită cu cea de manager ”apolitic” – secretarul de stat) prin necesitatea economisirii mijloacelor. “Reforma dată va permite să economisim 74 mln. de lei pe an ”, - au declarat autorii ei.


Guvernul PAS crede că acea reformă a aparatului de stat a fost efectuată ”incorect și netransparent” . “Optimizarea numărului de ministere și a autorităților publice locale nu a fost însoțită de alte elemente importante ale administrării de calitate, de consolidarea potențialului funcționarilor publici și de majorarea responsabilității administrației publice. Ca urmare, această optimizare a dus la destabilizarea și slăbirea instituțiilor statului, și la urmări negative pentru domenii importante ca mediul ambiant și cultura ”, - se spune în programul de activitate al guvernului Gavrilița, cu denumirea codificată “Moldova vremurilor bune”.

Documentul susține, că structura propusă va duce la “o administrare eficientă, democratică, transparentă și responsabilă”. Deci, cum arată guvernul resetat al PAS?

Ministerul economiei și infrastructurii a fost lipsit de infrastructură, iar din ministerul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului au fost scoase ultimele două componente. În rezultat, au apărut: 1) ministerul economiei; 2) ministerul agriculturii și industriei alimentare ; 3) ministerul mediului; 4) ministerul infrastructurii și dezvoltării regionale.

Ministerul educației, culturii și cercetării a fost divizat în ministerul culturii și ministerul educației și științei. Iar ministerul sănătății, muncii și protecției sociale – în ministerul sănătății și ministerul muncii și protecției sociale.

Se zvonește, că în timpul consultărilor PAS privind structura și componența viitorului cabinet de miniștri s-a discutat și ideea scoaterii integrării europene din MAEIE, pentru a forma un minister aparte. Inițiativa nu este deloc nouă - ea este discutată de pe la mijlocul anilor 2000, fiind promovată activ de ONG-urile cu orientare prooccidentală, apoi de PLDM, au examinat-o și democrații aflați la guvernare. Însă cei din PAS au decis să nu se atingă de ministerul afacerilor externe și integrării europene.

În schimb, premierul va avea acum nu doi, ci patru adjuncți. În guvernul Chicu, plus la tradiționalul vicepremier pentru reintegrare, statut de viceprim-ministru mai avea și ministrul finanțelor. Guvernul Gavrilița va avea un viceprim-ministru pentru reintegrare, un viceprim-ministru pentru digitalizare, un viceprim-ministru ministru al afacerilor externe și integrare europeană, un viceprim-ministru, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale.

Dacă reieșim din faptul, că la moment funcția de viceprim-ministru este oferită instituțiilor guvernamentale centrale, această construcție a cabinetului Nataliei Gavrilița nu corespunde întru totul dispozițiilor recente, date de președinta Maia Sandu.

În alocuțiunea din 26 iulie în cadrul ședinței de constituire a parlamentului de legislatura XI, șefa statului a cerut viitorului guvern transformări revoluționare – a anunțat toleranța zero față de corupție, a spus că economia și justiția constituie domeniile care necesită o intervenție urgentă și a cerut noului cabinet să construiască un model nou de creștere economică a țării.

După aceste cuvinte ale președintei, era logic ca statutul de vicepremier să-i fie atribuit, să zicem, ministrului justiției, care acum este responsabil pentru politica “resetării profunde a sistemului justiției”. Sau ministrului economiei – căci anume instituția subordonată lui urmează să elaboreze planul detaliat pentru a atinge rate mai înalte de creștere economică și reindustrializare a țării. Însă vicepremier a devenit ministrul afacerilor externe și a integrării europene, deși toate ”revoluțiile” în această direcție s-au făcut încă în a. 2014 (obținerea regimului fără vize și semnarea acordului de asociere cu UE), alte realizări privind integrarea europeană în următorul deceniu nu se prevăd.

Iar Alexandr Muravschii, fost vicepremier și ministru al economiei, are dubii cu privire la necesitatea instituirii funcției de vicepremier pentru digitalizare . De ce se va preocupa el ”cu an aparat format din vre-o 5 persoane ”?

“Eu înțeleg, este un lucru important. Dar tehnologiile informaționale vor fi parte a ministerului infrastructurii și dezvoltării regionale, șeful acestui minister va avea și el grad de viceprim-ministru. Și cine atunci va fierbe borșul? Numai să nu-mi spuneți, că digitalizarea nu e totuna cu tehnologiile informaționale. Nu am nimic împotriva persoanei vicepremierului pentru digitalizare, reieșind din CV este un specialist bun. Dar în acest caz, reînviați respectivul minister al tehnologiilor informaționale, dați-i toate împuternicirile și lipsiți-l pe celălalt de coroana viceprim-ministrului. Nu așezați doi șefi pe același scaun. Cine ce responsabilități va avea?”, - a scris A.Muravschii pe rețelele sociale.

Majorarea numărului de ministere este doar prima etapă a resetării aparatului de stat, anunțate de noua putere. Următorul pas va fi reorganizarea internă a ministerelor și departamentelor, optimizarea statelor de personal și completarea lor cu angajați “în vederea realizării misiunilor și a scopurilor de dezvoltare ”.

Telegram-canalele scriu că în partidul “Acțiune și solidaritate” continuă discutarea activă a ideii reorganizării unor instituții publice din ”eșalonul doi”. Spre exemplu, se propune ridicarea statutului Inspectoratului general pentru situații excepționale și scoaterea lui din subordinea MAI. Sau reorganizarea serviciilor fiscal și vamal - formarea Agenției naționale de administrare fiscală, care să includă și vama, analogă celei din România. Următorii pași administrativi ai noului guvern ne vor arăta la ce concluzii au ajuns reformatorii din partidul pro-prezidențial.

Persoane cunoscute

Înainte de numirea cabinetului de miniștri al Nataliei Gavrilița s-a discutat mult dacă acesta va fi guvernul exclusiv al partidului “Acțiune și Solidaritate”, sau PAS va propune “profesioniștilor onești” din alte formațiuni politice de dreapta să lucreze în viitoarele structuri guvernamentale. Spre exemplu, din lipsa propriilor cadre experimentate, sau în semn de recunoștință pentru provocarea alegerilor parlamentare anticipate și grăbirea demiterii guvernului Chicu – cum n-ar fi, anul trecut agrarienii au fost mobilizați pentru proteste de către Platforma DA.

La mijlocul lunii iulie un grup de agrarieni din raionul Ștefan Vodă a adresat președintei Maia Sandu o scrisoare cu rugămintea de a examina candidatura lui Alexandru Slusari, deputatul Platformei DA care părăsea parlamentul, pentru funcția de ministru al agriculturii, dezvoltării regionale și mediului. O scrisoare analogică a fost adresată lui Igor Grosu, președintele PAS. Însuși Slusari, care desigur știa de această adresare, a declarat că nu spune ”nu” și că-i gata pentru discuții, dar este sceptic cu privire la posibilitatea numirii sale în fruntea ministerului agriculturii. Și a avut dreptate. După declarația evazivă a șefei statului despre Slusari, a devenit clar că PAS intenționează să guverneze de unul singur. Și are tot dreptul să o facă.

Așa că majoritatea absolută a noilor miniștri o constituie deputații PAS și consilierii președintei Maia Sandu, plus niște persoane apolitice atrase din afară, care potrivit lui Igor Grosu ”nu-s membri ai partidului, dar ca valori și aspirații – apropiați de PAS ”.

Noua prim-ministră și partidul ei nu au improvizat prea mult: 6 din 15 membri ai noului cabinet ai figurat în lista din februarie a candidatei Natalia Gavrilița.

Ce-i drept, dacă iarna funcția de ministru al economiei și infrastructurii era predestinată lui Andrei Spînu, secretar general al aparatului președintei, care are la activ activitatea de întreprinzător în domeniile marketing, transport auto, turism, asigurări (dacă e să credem RISE-Moldova) , administrarea pe termen lung a mai multor companii asociate cu offshore în jurisdicții ca Cipru, Hong Kong, statul Delaware din SUA, și Belize, acum Spînu se va preocupa de infrastructură și dezvoltare regională. Cu statul de viceprim-ministru.

Cu puțin timp înainte de numirea noului guvern, în internetul moldovenesc au apărut fotografii în care, se spunea, deputații PAS Andrei Spînu și Natalia Gavriliță s-au certat. Chipurile, viitorii premier și adjunctul ei, pe o bancă din parc, discutau probleme de personal pe un ton ridicat. Spînu insista să fie numit ministru al economiei, Gavrilița era împotrivă. Poate de aceea, ca premiu de consolare, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale A.Spănu a căpătat prefixul ”viceprim-ministru” ?

Ministră a sănătății, la fel ca și astă iarnă, a devenit consiliera prezidențială pe sănătate Ala Nemerenco. În a. 2019, în guvernul Sandu, ea deja a condus acest minister. Șefa statului va trebui să caute și un nou consilier în domeniul apărării și securității, dar și un nou secretar al Consiliului suprem de securitate: Ana Revenco, fostă expertă în combaterea traficului de persoane a Consiliului Europei, a fost numită în fruntea MAI.

Cum era de așteptat, ministerul justiției l-a obținut Sergiu Litvinenco, care în parlamentul trecut (iunie-octombrie,2019 ) a condus comisia parlamentară drept, numiri și imunități, iar anterior a fost consultant juridic într-un șir de proiecte de dezvoltare la MAEIE și secretariatul parlamentului, a consultat Agenția guvernare electronică, ministerul educației, Agenția națională de integritate, a activat în Departamentul reformare a administrației publice centrale a Cancelariei de Stat.

Dat fiind că în viitorul apropiat sistemul justiției va trece printr-o restructurare și curățare grandioasă, comunitatea experților privește sceptic potențialul reformator al noului ministru, reieșind din CV său și din unele declarații anterioare, cu caracter juridic. De altfel, cum s-a exprimat unul dintre experți, ” nu la Chișinău aceste legi se vor scrie ”.

În ”lista din februarie” a Nataliei Gavrilița au figurat și Anatol Topală, noul ministru al educației (doctor în fizică și matematică, anterior a condus Agenția națională programe didactice și evaluare) și Anatol Nosatîi, noul ministru al apărării (înainte de a. 2020 a condus direcția operativă a Statului Major al Armatei Naționale, între anii 2014-2018 a fost ofițer militar al Departamentului operațiuni de menținere a păcii al ONU, la New York).

Iar direcția afacerilor externe (cu prefixul ”viceprim-ministru”) de această dată i-a fost încredințată lui Nicu Popescu, ministrul afacerilor externe și integrării europene în guvernul Sandu. “Ministrul din Paris”, cum era numit o vreme, deoarece înainte de numirea sa în cabinetul Sandu mai bine de 15 ani el nu a trăit în Moldova. Iarna, această funcție urma să-i revină lui Mihai Popșoi, acum însă el este vicepreședintele parlamentului și președintele fracțiunii PAS.

Un alt viceprim-ministru în guvernul Gavriliță a devenit Iurie Țurcanu, fost director al Agenției administrare electronică. El va fi responsabil pentru tehnologiile digitale. Iar viceprim-ministru pentru reintegrare a fost numit Vladislav Culminschii, fost consilier al Maiei Sandu, expert în domeniul politicii și securității interne. Comunitatea experților crede că numirea sa este cea mai reușită rocadă în guvernul Gavrilița, deoarece în februarie pentru funcția de ”șef pe Transnistria” era propusă candidatura politologului Viorel Cibotaru, ex-ministrul apărării și proNATO-vist activ, numirea căruia puțin probabil ar fi inspirat Tiraspolul oficial pentru negocieri constructive cu Chișinăul.

Blocul economic în guvernul Gavrilița ridică cele mai multe întrebări ale comentatorilor, dat fiind că el a fost în întregime cedat experților -teoreticieni, reprezentanți ai Centrului independent de analiză Expert-Grup.

Spre exemplu, ministerul economiei va fi condus de Sergiu Gaibu, care în cadrul Expert-Grup era responsabil de programele din sectorul financiar-bancar. Gaibu este un expert profesionist, înainte de ONG Expert-Grup a activat la centrul independent de analiză IDIS-Viitorul. Alexandr Isaev, comentator Sputnik-Moldova, a menționat pe rețelele sociale, că noul ministru al economiei nu a administrat niciodată o întreprindere reală, nu a participat la managementul ei, iar în cariera sa unul dintre punctele vizibile pentru mass-media a fost participarea în a.2015 la comisia de concurs pentru selectarea guvernatorului Băncii naționale.

Ministru al finanțelor în guvernul Gavrilița a devenit Dumitru Budeanschii, un alt director de programe Expert-Grup. El este cunoscut ca oponent al acordului de anul trecut privind creditul rusesc de 200 mln. de euro – el a numit acest document absolut neprofitabil și chiar păgubos pentru țară. Iar nu demult Budeanschii a popularizat amendamentele legii privind piața produselor petroliere , criticate de experți pentru că fac lobby intereselor marilor companii de combustibil, care stipulează că statul va reglementa doar prețurile principalelor produse petroliere (benzina AI-95 și motorină), pentru ceilalți carburanți prețurile vor fi libere.

Dumitru Budeanschii a devenit cel de-al treilea ministru al finanțelor, numirea căruia a încălcat tradiția tacită – în fruntea ministerului finanțelor să fie numiți reprezentanți ai ”sistemului” ministerului respectiv. Totuși, ministerul finanțelor este o structură publică destul de specifică, care necesită cunoștințe speciale, pe care le poți obține și spori doar în mediul respectiv. Astă iarnă Natalia Gavrilița preconiza să numească în această funcție o candidatură mai potrivită – pe Rozalina Albu, care a condus departamentul bugetare și prognoze multianuale și a stat în fruntea aparatului ministerului de finanțe. Dar din luna martie Albu lucrează în aparatul președintei, și cel mai probabil îl va înlocui pe Spînu în funcția de secretar general al administrației prezidențiale.

Printre noile persoane din echipa guvernamentală este și Viorel Gherciu, director de program Donau Soja în Moldova (compania comercializează și popularizează soia) – el a devenit ministrul agriculturii și industriei alimentare; Marcel Spatari, fost expert al companiei românești Syndex, specializată în protecția angajaților – a fost numit ministrul muncii și protecției sociale; regizorul Sergiu Prodan, care a devenit ministrul culturii, și Iuliana Cantaragiu (vicepreședintă PAS) – ea va conduce ministerul reconstituit al mediului, a fost secretar de stat la ministerul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului.

Cum s-a exprimat unul dintre comentatori după ce a luat cunoștință de lista echipei guvernamentale a Nataliei Gavrilița,– este “o filială Harvard [Gavrilița însăși a absolvit Institutul de administrare publică ”John Kennedy” din Harvard, iar A.Spînu a făcut masterat în politologie la școala de formare profesională din Harvard – nota red.] și Expert-Grup”.

Analistul politic Corneliu Ciurea a numit noul guvern ”structură experimentală”. În opinia sa, dacă noii miniștri în noile lor funcții vor purta vechea trenă a ONG-iștilor și mesajelor teoretice , și dacă ei nu vor învăța rapid managementul real, în scurt timp ei vor începe să comită greșeli.

Iar potrivit unui fost demnitar de stat, noul guvern are potențial, dar va fi el oare realizat? Trebuie să le vedem primii pași, în special – în procesul formării eșalonului doi (secretarii de stat), deoarece în actualul sistem de repartizare a muncii miniștrii conduc ministerele doar ca figuri politice, toate funcțiile administrative și manageriale revin anume secretarilor de stat.

Despre “vremurile bune” și viitorul european luminos

În februarie, programul de activitate al Nataliei Gavrilița, care candida la funcția de prim-ministră, se numea “Moldova bună”. Versiunea din august a fost nițel modernizată – acum ne promit “Moldova vremurilor bune”.

Primul lucru care este de remarcat la citirea acestui document este caracterul lui ambițios. Multe dintre angajamentele asumate de guvernul Gavrilița au fost concepute evident nu pentru doar patru ani de guvernare. Probabil, PAS preconizează să se afle la putere minim zece ani.

Spre exemplu, promisiunea de a accelera trecerea la economia ”verde” și cea circulară ( economia ciclului închis, bazată pe regenerarea resurselor în locul celei liniare de azi, construite conform principiului “creare/utilizare/înhumarea deșeurilor”). Economia ciclului închis este privită ca parte a a.n. Revoluții a Patra industriale, în timp ce noi nici măcar pe a Treia (trecerea deplină a întreprinderilor la tehnologiile informaționale de comunicare) nu am valorificat-o.

Un alt angajament sporit al noului cabinet de miniștri: către a. 2025 nivelul sărăciei în Moldova să fie redus la 20%, iar cel al sărăciei extreme – la 5%. Asta în timp ce deja de un deceniu acești indici nu se schimbă, se mențin la același nivel. Conform datelor Biroului național de statistică, între anii 2014-2018 nivelul sărăciei relative (absolute) în țară oscila la limita 24%-29,5%, iar cel al sărăciei extreme – 8,7%-12,8%. Cum intenționează guvernul să reducă drastic aceste cifre în doar trei ani și jumătate, și încă în vremi așa de complicate pentru economia națională și cea mondială?

Să zicem, din contul sporirii fluxului de investiții străine în economia națională pînă la 4% din PIB, al sporirii productivității muncii “pînă la nivelul care ar asigura salariul mediu pe economie de cel puțin 15 mii de lei ”, sporirea pensiei minime pînă 2 mii de lei deja în trimestrul patru al anului curent.

Drept că organizațiile internaționale de luni bune bat alarma cu privire la reducerea bruscă a investițiilor străine directe (ISD) în lume, din cauza pandemiei de coronavirus și a restricțiilor impuse de ea. În raportul Conferinței ONU privind comerțul și dezvoltarea, se spune că din cauza COVID-19 volumul global al investițiilor străine s-a prăbușit anul trecut cu 42%,iar investițiile străine directe în țările Europei s-au redus cu 80%. Analiștii ONU au pronosticuri de viitor sceptice – conform calculelor lor, în anii imediat următori fluxurile de ISD vor fi la fel de mici – ele vor fi influențate în continuare de riscurile ultimului val al pandemiei de coronavirus, ritmul implementării programelor de vaccinare , situația macroeconomică instabilă pe principalele piețe în dezvoltare și incertitudinea privind mediul politic global. Și chiar dacă se va produce o creștere a indicilor ISD, ea va avea loc în țările cu o economie dezvoltată, cred experții internaționali. Nu este clar cum se va încorpora aici Moldova cu economia ei slab dezvoltată.

Asta în timp ce o dezvoltare rapidă este posibilă, dar numai în caz că vor fi luate măsuri pentru ridicarea bruscă a activității economice în țară (aici avem un potențial intern enorm), da aceasta este posibil numai în caz că statul și sistemul bancar al țării va putea oferi condiții acceptabile pentru dezvoltarea businessului și a familiilor.

Dar despre aceasta nu se spune nimic – probabil, aceste măsuri au fost tabuizate de curatorii externi, care de 30 de ani (chiar și în timpul guvernării PCRM) tot controlează această, cea mai importantă, ramură a economiei moldovenești (mai exact – nu este o ramură, ci sistemul sanguin al întregii țări). Ne controlează sistemul bancar, și o fac foarte ineficient, lipsind statul, businessul autohton și familiile de o finanțare de calitate, creează condiții de creștere a importurilor și duc înapoi în Occident, în așa numitele ”rezerve” , moneda străină cîștigată prin munca producătorilor și a gastarbiterilor moldoveni. Vom aminti, că numai în a. 2020, în perioada pandemiei noi am expediat în Occident (în rezerve) peste $700,0 mln. Banca națională a făcut acest lucru în perioada, în care de acești bani aveai nevoie toți: bugetul, sistemul de sănătate, familiile și businessul. Iar Igor Grosu, care l-a petrecut la alt lucru pe ambasadorul UE Mihalco, i-a mulțumit pentru ajutorul de 600,0 mln. de Euro, pe care UE a promis să-l acorde țării noastre în următorii 3 ani. Noi ne cerem înapoi banii proprii, sau vrem să mai acumulăm credite , care cum numai vor ajunge în țară vor fi trimise înapoi, în așa zisele ”rezerve valutare”? Se creează impresia, că liderii PAS încă nu s-au dumerit în unele chestiuni, inclusiv finanțele internaționale, și nu înțeleg multe lucruri. Întrebare: «Ei știu că nu înțeleg, și doar repetă frazele utilizate în limbajul diplomatic? » . Dacă știu, putem spera că autoritățile se vor dumeri și vor găsi o metodă de a convinge FMI și alți așa ziși « parteneri de dezvoltare » să ajute Moldova în crearea unui sistem financiar - bancar eficient, cu participarea activă a Băncii naționale la finanțarea economiei. Iar dacă nu știu, și la fel ca toți predecesorii lor vor aștepta ajutor din partea străinilor? În acest caz, cel mai probabil, principalele prevederi ale programului vor rămîne doar declarații.

O anumită concretețe în programul de activitate al guvernului Gavrilița te pune în genere în încurcătură. Astfel, către a. 2025 cabinetul de miniștri promite să reducă cu 15% numărul infracțiunilor împotriva vieții și sănătății oamenilor, a violurilor și hărțuirilor sexuale, a violenței de gen, a accidentelor, înecurilor, incendiilor și intoxicațiilor (?!).

O prioritate a noului guvern , pentru început, va fi “gestionarea eficientă a crizei din sănătate, provocate de pandemia COVID-19”. În acest scop, se preconizează inclusiv crearea unui consiliu al experților în medicină, care va prezenta cu regularitate comisiei naționale de sănătate publică și instituțiilor publice specializate analiza și pronosticurile situației pandemice în țară

Următoarele priorități declarate – lansarea “reformei profunde a sistemului justiției” și implementarea a.z. pachet anticorupție. Este prevăzută elaborarea și adoptarea unui proiect de lege privind evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor, înăsprirea pedepsei pentru acțiuni de corupție, excluderea posibilității ca funcționarii publici și demnitarii să-și declare proprietățile la prețuri reduse (apropo, ceea ce au admis și unii activiști suspuși din PAS ), reformarea Curții supreme de justiție, resetarea Procuraturii anticorupție după chipul și asemănarea Departamentului național anticorupție din România, crearea la necesitate a Tribunalului Anticorupție și a Curții de Apel anticorupție, etc.

O atenție sporită, susține programul, va acorda guvernul digitalizării tuturor sferelor vieții și activității de afaceri. Noi și așa am rămas mult în urma majorității țărilor. În problema reintegrării țării din nou se preconizează “sporirea atractivității” Moldovei de pe malul drept pentru locuitorii de pe malul stîng și asigurarea “funcționării depline a statului reintegrat ”. Toate acestea – condimentate cu promisiunea unei “politici externe active, coerente, pragmatice și iscusite în scopul promovării și apărării intereselor naționale proprii ”.

“ Se simte că programul a fost scris de absolvenții Harvard ”, - a comentat programul de activitate al guvernului unul dintre foștii guvernanți. Acum principalul e ca peste patru ani un alt partid ajuns la guvernare să nu constate, că societatea moldovenească în continuare “are sentimente mixte, dezamăgită fiind de guvernare și de elitele politice; sărăcia și disperarea au cuprins păturile largi ale societății; Republica Moldova suferă din cauza numeroaselor deficiențe structurale, agravate de calitatea joasă a guvernării; întreprinderile de stat s-au pomenit la limita falimentului după ce ani în șir au fost jefuite de liderii care au legături cu grupările corupte, iar încrederea față de sistemul justiției se află la un nivel minim ”. Anume așa începe programul de activitate al guvernului Nataliei Gavrilița “Moldova vremurilor bune”.

Xenia Florea

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?