TEMELE PRINCIPALE Toate Știrile

mai multeminimizează

Filat a fost eliberat. Pentru cît timp?

Filat a fost eliberat. Pentru cît timp?

Zvonurile potrivit cărora în toamna aceasta Vladimir Filat va fi eliberat înainte de termen, au început să apară încă în vară. Și iată că, cu cîteva zile în urmă, fostul prim-ministru și fostul lider al PLDM, condamnat pentru corupere pasivă și complicitate în furtul banilor din sistemul bancar din Moldova, a fost eliberat din închisoare, după ce a executat 4 ani din 9.

Din ironia sorții, decizia de eliberare a lui Vladimir Filat a fost luată de același judecător care în octombrie 2015 a emis decizia privind arestarea sa. Marți, 3 decembrie, judecătorul Victor Rațoi nu numai că a satisfăcut cererea de eliberare condiționată, dar și l-a eliberat pe Vladimir Filat de pedepsele suplimentare. Este vorba despre interdicția de a ocupa anumite funcții de stat pe o perioadă de 5 ani și despre retragerea Ordinului Republicii acordat lui Filat de către președintele Nicolae Timfoti în 2013 „în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite în promovarea valorilor democratice, pentru contribuţie substanţială la aprofundarea dialogului dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, eforturile depuse în vederea restabilirii localităţilor afectate de calamităţile naturale din vara anului 2010 şi activitate organizatorică prodigioasă”.

Pentru ce Filat a fost arestat?

Fostul prim-ministru, Vladimir Filat, a devenit primul și ultimul deținut de rang înalt în dosarul furturilor în proporții deosebit de mari din băncile moldovenești, deși societatea spera că lui i se va alătura și alți „pur și simplu prim-miniștri”, unii funcționari de la Banca Națională și alți cetățeni implicați în „jaful secolului”.

Filat a fost arestat la prima ședință a sesiunii de toamnă a Parlamentului din 15 octombrie 2015. „Insistăm pe ridicarea imunității parlamentare a domnului Vladimir Filat pentru a-l putea pune sub învinuire. Avem probe concludente cu privire la implicarea domnului Vlad Filat în frauda bancară”, a declarat procurorul general Corneliu Gurin.

Pentru a convinge parlamentul de validitatea acestor cerințe, deputații au primit mape cu informații din dosar. După cum a spus procurorul general, este vorba despre „o crimă deosebit de gravă”, în care este suspectat Vladimir Filat. În special, ascunderea informațiilor, distrugerea probelor și a documentelor, obstrucționarea sechestrării bunurilor ipotecate ș.a. În plus, potrivit informațiilor pe care s-a bazat Procuartura Generală cînd a solicitat ridicarea imunității parlamentare a lui Vladimir Filat, în perioada 2010-2013, fostul lider al PLDM, ocupînd funcția de prim-ministru, a primit de la omul de afaceri Ilan Șor, mijloace financiare, bunuri și servicii în valoare de 60 milioane de dolari SUA. Acestea au fost primite ca plată pentru acordarea companiei Dufremol a dreptului de a vinde produse petroliere în regim duty-free, precum și pentru facilitarea numirii lui Ilan Șor în calitate de Consul Onorific al Republicii Moldova în Federația Rusă. Asigurarea „consulatului onorific” al lui Șor (omul de afaceri a vrut să devină consul onorific al Republicii Moldova la Nijnii Novgorod), așa cum s-a dovedit mai tîrziu, Filat i-a încredințat-o șefului de atunci al MAEIE, Iurie Leancă. El a transmis toate documentele necesare autorităților competente din Federația Rusă, dar Ministerul rus de Externe a respins această solicitare.

De asemenea, potrivit datelor Procuraturii Generale, în 2013-2014, Vladimir Filat a primit de la Șor personal sau prin intermediari 190 de milioane de dolari. Aceste fonduri au servit drept plată pentru adoptarea la nivel guvernamental a unei decizii privind emisiunea suplimentară de acțiuni la Bănca de Economii, în urma căreia cota statului în această instituție financiară a scăzut pînă la 33%. În plus, după cum se precizează în informațiile prezentate, Vladimir Filat l-a ajutat pe Ilan Șor să ocupe funcția de președinte al consiliului de administrație al BEM, ceea ce i-a permis să influențeze deciziile luate de bancă. De asemenea, Vladimir Filat a fost suspectat de numeroase cazuri de spălare a unor sume mari de bani prin intermediul companiei Caravita, administrată de rudele sale.

Potrivit procurorului general Gurin, decizia de a ridica imunitatea lui Filat ar trebui luată imediat, deoarece, potrivit procurorilor care examinează acest dosar, fostul premier, folosindu-se de funcția și capacitățile sale, ar putea influența desfășurarea anchetei, distruge dovezile care încă mai existau, ar putea afecta martorii etc. Iar unul dintre martorii „voluntari” care a depus mărturie împotriva lui Filat a fost omul de afaceri Ilan Șor: el a făcut „mărturisirea sinceră” cu doar cîteva zile înainte de arestarea liderului de atunci al LDPM, pe 12 octombrie, ceea ce, după cum a explicat procurorul general deputaților, va fi cu siguranță luată în considerație, cînd va fi evaluat gradul de vinovăție al acestuia în anumite etape ale dosarului.

„Voi spune ceea ce știe întregul popor: sistemul din Moldova a putrezit dintr-un singur motiv – el este controlat de o singură persoană. Și această persoană este Plahotniuc, care, prin farsa de azi, încearcă să-l impună pe Șor să dea mărturiile necesare și să se eschiveze de la responsabilitate”, a spus atunci Vladimir Filat, anunțînd că foarte curînd el va vorbi și va spune multe lucruri interesante despre niște fapte și oameni, iar după „acest adevăr, întreaga clasa politică va sări în aer”.

Nu am văzut dezvăluirile promise și explozia sistemului, nici chiar în cadrul interviului „din închisoare” din iulie a acestui an, deja după „desființarea regimului lui Vladimir Plahotniuc”. Iar atunci, pe 15 octombrie 2015, totul s-a încheiat cu faptul că 79 de deputați, reprezentanți ai facțiunilor democraților, liberalilor, socialiștilor și comuniștilor au susținut petiția Procuraturii Generale și au votat pentru ridicarea imunității parlamentare a lui Vladimir Filat, care a fost scos din parlament în cătușe de către Centrul Național Anticorupție și transferat în izolatorul CNA.

Procuratura Generală a pornit o anchetă în legătură cu fostul premier în temeiul a două articole din Codul penal. Art. 324 (p. 3 (b)) „Corupere pasivă” prevedea o pedeapsă cu închisoarea de la 7 la 15 ani cu amendă de la 8.000 la 10.000 de unități convenționale, cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcții de conducere sau de a exercita o anumită activitate pentru o perioadă de la 10 pînă la 15 ani. Iar articolul 326 (p. 3 (a)) „Trafic de influență” - o pedeapsă cu amendă de la 4.000 la 6.000 unități convenționale sau închisoare între 3 și 7 ani. Cea mai mare parte a acuzațiilor s-a bazat pe mărturia lui Ilan Șor. În afară de aceasta, ca urmare a perchezițiilor, au fost găsite documente care au confirmat legătura lui Filat cu companiile implicate în dosarul furtului din Banca de Economii.

Partea apărării a încercat să obțină eliberarea lui Vladimir Filat de sub arest și schimbarea măsurii preventive, de exemplu, cu arest la domiciliu, așa cum s-a întîmplat în cazul lui Ilan Șor, dar nu a reușit. La 27 iunie 2016, Judecătoria sectorului Buiucani din capitală l-a declarat pe Vladimir Filat vinovat de trafic de influență și corupere pasivă și l-a condamnat la 9 ani de închisoare, deși procurorii au cerut 19 ani cu confiscarea totală a averii. De asemenea, instanța a decis retragerea fostului premier a celei mai înalte distincții de stat - Ordinul Republicii, i-a interzis să dețină anumite funcții de stat pe o perioadă de cinci ani și l-a obligat să plătească o amendă de 60 de mii de lei.

Totul ducea spre eliberare

În primele luni de închisoare, Vladimir Filat a fost transferat de cel puțin patru ori dintr-o celulă în alta. Din izolatorul CNA el a fost transferat la Penitenciarul nr. 13 din Chișinău. La început a fost plasat într-o celulă „privilegiată” pentru o persoană cu o suprafață de peste 15 metri pătrați, cu intrare separată din curte, duș, toaletă și televizor. Apoi, prin decizia procuraturii, el a fost transferat într-o celulă comună cu mai multe locuri, iar atunci cînd acolo a avut loc un scurtcircuit, fostul prim ministru, în general, a fost transferat la subsol timp de o săptămînă.

În februarie 2016, Filat a fost din nou transferat într-o altă cameră, împreună cu un deținut care avea bronșită cronică și complicații post-tuberculoză. Pe parcursul anilor de detenție, deținutul de rang înalt s-a plîns în repetate rînduri de „condițiile îngrozitoare de detenție”, care, în opinia sa, erau create intenționat de conducerea sistemului penitenciar și de organele legii și chiar a anunțat o grevă a foamei în semn de protest. Anume „condițiile îngrizitoare” au stat la baza reducerii pedepsei și, în consecință, condiția de eliberare condiționată a fostului prim-ministru.

De la 1 ianuarie 2019, în Moldova au intrat în vigoare modificările la Codul de procedură penală (CPP), potrivit cărora condițiile precare din închisoare pot deveni un motiv de reducere a pedepsei inculpatului, precum și de recompensă pentru daunele morale și materiale.

Nu numai Vladimir Filat a profitat de această normă legală pentru a-și reduce pedeapsa. După cum a scris Newsmaker cu referire la Administrația instituțiilor penitenciare, în perioada 1 ianuarie - 31 iulie 2019, judecătoriile au primit din partea deținuților 2296 de plîngeri pe condițiile precare de detenție. 500 de persoane au obținut reducerea pedepsei din cauza acestor condiții, iar 28 de deținuți, din același motiv, au fost eliberați din închisoare înainte de termen.

Înainte de introducerea acestui mecanism, Vladimir Filat a încercat să obțină reexaminarea cazului său prin intermediul Curții Europene a Drepturilor Omului. Avocații lui Filat au adresat la CEDO mai multe demersuri. La început, în 2015, demersul ”Filat împotriva Moldovei”, în care fostul prim-ministru s-a plîns pe încălcarea condițiilor de detenție în penitenciarul nr. 13 (iar CEDO a recunoscut, la vremea sa, condițiile de detenție în această închisoare ca fiind inumane), detenție ilegală și arestare ilegală. Iar în 2017, a urmat o altă adresare în legătură cu „ilegalitatea sentinței pronunțate de judecătorii Republicii Moldova”.

Cu toate acestea, în luna martie a acestui an, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins plîngerea lui Filat privind condițiile precare de detenție. CEDO a considerat că, datorită modificărilor aduse Codului de procedură penală, această problemă poate fi soluționată la nivel național. La 30 iulie, Judecătoria Ciocana, în baza acestui articol din Codul de procedură penală, i-a redus pedeapsa lui Vladimir Filat cu 682 de zile, hotărînd că fostul premier a fost ținut în „condiții inumane și umilitoare”.

„Condițiile în care Vladimir Filat a fost ținut timp de trei ani și nouă luni în instituția penitenciară nr. 13 din Chișinău „au depășit nivelul inevitabil de suferință specific detenției și a atins pragul de cruzime contrar articolului 3 din Convenția Europeană privind Protecția Drepturilor Omului”, se menționa în explicația hotărîrii judecătorești.

Iar mai departe totul a fost simplu. Imediat ce lui Vladimir Filat i-a fost redus termenul, instanța de judecată a primit o cerere de eliberare condiționată. Și iată aici a început cel mai interesant lucru: modul în care a fost calculată și ajustată perioada pentru eliberarea înainte de termen a lui Filat.

În conformitate cu Codul de procedură penală, condiția de eliberare condiționată poate fi aplicată după executarea a cel puțin 2/3 din pedeapsa aplicată pentru săvîrșirea unei infracțiuni grave, iar Filat a executat doar jumătate din această perioadă. Dacă e să reieșim din declarațiile fostului ministru al Justiției, Olesea Stamate, chiar și după reducerea termenului de aflare la închisoare, fostul premier ar fi trebuit să mai stea închis încă cel puțin doi ani.

Aritmetică hazlie sau cine l-a eliberat pe Filat?

Eliberarea condiționată a fostului lider al LDPM a căpătat rapid o nuanță politică și a fost subiectul de discuție în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Securitate.

Președintele Igor Dodon a declarat că eliberarea lui Vladimir Filat a fost o „surpriză” pentru el și a acuzat guvernul Maia Sandu de implicare în eliberarea fostului premier. Socialiștii spun că „Maia îi era datoare lui Filat”, de aceea, în ultima zi de activitate a guvernului Sandu, pe 12 noiembrie, a fost alcătuită și trimisă în grabă o petiție privind eliberarea condiționată a fostului ei șef de partid.

„Ministrul Justiției, Olesea Stamate, a numit-o pe Liuba Jignea-Suveică în funcția de șefă la Agenția Națională a Penitenciarelor. Acest lucru a fost făcut cu încălcarea legii (Suveică a fost numită în această funcție pe 12 noiembrie – în ultima zi de activitate a guvernului Maia Sandu – n.r.). Dna Suveică l-a convins pe subalternul său - Andrei Saracuța, care era director interimar al penitenciarului nr. 13 - să scrie o cerere în instanța de judecată cu privire la eliberarea înainte de termen a lui Vlad Filat. Procesul de judecată a fost condus de judecătorul Victor Rațoi, finul judecătorului Curții de Apel, Ion Țurcanu. Veți fi surprinși, dar acest Țurcanu este cel mai bun prieten al Președintelui interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață, care a obținut funcția datorită guvernului Maia Sandu”, a scris parlamentarul PSRM, politologul Bogdan Țîrdea pe rețelele de socializare.

La rîndul său, Maia Sandu, pentru care eliberarea lui Filat a fost, de asemenea, o „surpriză”, declară că nici ea, nici guvernul ei nu au nicio legătură cu eliberarea condiționată a fostului lider LDPM, că „justiția lui Dodon l-a eliberat pe Filat din închisoare”, iar decizia „vestitei” judecătorii a sectorului Ciocana, cum spunea Filat, „ridică mari semne de întrebare”.

Însă ambele părți sînt de acord public cu faptul că fostul prim-ministru trebuia eliberat condiționat cel puțin peste cîțiva ani. Așa cum a declarat fostul ministru al Justiției, Olesea Stamate, Vladimir Filat a fost condamnat la nouă ani de închisoare, el a executat 4 ani, termenul, prin decizia instanței, i-a fost redus cu un an și 10 luni, respectiv el trebuie să mai stea la închisoare încă aproximativ 2-3 ani.

Iar prim-ministrul Ion Chicu, miercuri, după ședința Consiliului Suprem de Securitate, a spus că toate acțiunile întreprinse în ultimele luni în legătură cu Filat au fost concepute special pentru a-l aduce în limitele articolului, care permitea, în cazul unui comportament exemplar al deținutului și respectarea tuturor regulilor, trecere printr-o comisie și „eliberarea condiționată”.

„La început i-au scurtat termenul de detenție, apoi au luat 2/3 din termenul deja scurtat. Aici sînt întrebări foarte mari. Știu că au fost intentate dosare penale împotriva angajaților acestei structuri care a luat această decizie. Și problema nu constă în faptul că este vorba despre Filat, ci în faptul că prin aceeași procedură se pregătește eliberarea altor 200 de recidiviști foarte periculoși”, a spus Ion Chicu.

Unde se va întoarce Filat - în afaceri, la închisoare sau în politică?

După cazul răsunător cu eliberarea lui Vladimir Filat, din sistemul penitenciar din Moldova au zburat capete. Primul a fost demis directorul-interimar al Agenției Naționale a Penitenciarelor, Luba Jignea-Suveică. Potrivit premierului, „dacă e s-o lăsăm pe această doamnă să mai facă astfel de lucruri, toți hoții în lege s-ar plimba pe străzi”. Iar noul director interimar al penitenciarului nr. 13, în locul lui Andrei Saracuța, a devenit Feodor Morari.

Deja joi, 5 decembrie, noua conducere a instituției penitenciare nr. 13 a depus o cerere la Curtea de Apel Chișinău solicitînd anularea deciziei Judecătoriei Ciocana de eliberare condiționată a lui Vladimir Filat. Fostul premier riscă un nou mandat de arest și într-un alt dosar penal pornit împotriva sa privind suspiciunea de spălare de bani în proporții deosebit de mari.

Potrivit dosarului, în anul 2013, Vladimir Filat a organizat și efectuat spălarea mijloacelor de bani, primite ca rezultat al corupției în proporții deosebit de mari avînd scopul de a ascunde proveniența lor ilegală. În acest scop, el a apelat la un intermediar.

Așadar, în iulie 2013, el a semnat un contract cu o firmă de consultanță din Washington privind susținerea campaniei electorale a unui partid politic din Republica Moldova (probabil se are în vedere PLDM) la alegerile parlamentare din 2014. Pentru servicii, compania americană a primit o sumă de 12 847 902 lei. Potrivit anchetei, transferurile au fost efectuate din conturile companiilor administrate de un intermediar: pe conturile acestor companii erau păstrați banii proveniți din actele de corupție de la Banca de Economii. În conformitate cu legislația în vigoare, în acest dosar Vladimir Filat riscă între 5 și 10 ani de închisoare. El, desigur, nu-și recunoaște vina.

În acest context, pe rețelele de socializare au apărut presupuneri că Vladimir Filat ar putea părăsi țara în viitorul apropiat. Însă fostul lider al PLDM, în unul dintre primele interviuri pe care le-a acordat imediat după eliberare, a declarat că intenționează să-și demonstreze nevinovăția într-un proces echitabil, inclusiv la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, precum și „să repare prejudiciul pe care l-am adus persoanelor apropiate, dar și oamenilor care au avut încredere în mine și pe care i-am dezamăgit ca politician”.

Eliberarea lui Vladimir Filat a ridicat și o altă întrebare – are de gînd fostul premier să revenă în viața politică? Da, reputația lui este pătată de închisoare și de „dosarul miliardului”, dar pe fundalul actualilor lideri de dreapta (probabil, cu excepția Maiei Sandu), Filat pare a fi o figură politică destul de puternică. Potrivit experților, unele partide de dreapta, care se află în prezent nu tocmai în cea mai bună perioadă, tot posibilul că ar putea să se adreseze lui Vladimir Filat cu propunerea de a coopera.

Politologul și publicistul Armen Gasparean a declarat într-un interviu pentru Sputnik că, dacă Vladimir Filat va decide să revină la activitatea politică activă, „acest lucru va crea o zarvă suplimentară pe flancul drept, care acum se confruntă cu o lipsă de idei”.

La rîndul său, politologul Vitalii Andrievschi consideră că dacă Filat va fi tentat să revină în politică, atunci ar fi mai bine pentru el să facă o pauză de cel puțin un an pentru a analiza.

„În primul rînd, pentru a decide unde și cu cine să meargă: căci sînt foarte mulți oameni - foști miniștri, deputați, de care el la vremea sa „s-a folosit”, iar ei apoi l-au trădat. Pe de altă parte, pentru a stabili ce vrea să obțină dacă se va întoarce în politică. Ceea ce voia să facă mai înainte: asocierea cu Uniunea Europeană, regimul fără vize - s-a făcut deja, iar noile autorități nu au de gînd să renunțe la acest lucru. Adică, Vladimir Filat are nevoie de o idee pentru a atrage atenție și pentru a-și aranja întoarcerea în politică”, consideră expertul.

Fostul lider al Partidului Liberal Democrat, într-un interviu acordat portalului Tribuna, a spus că planurile sale pe termen scurt nu includ activitatea politică, ceea ce nu înseamnă însă că nu va comunica cu politicienii. Fostul premier ar trebui, deocamdată, să se clarifice cu dosarele sale penale.

Xenia Florea

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load