Criza energetică stiri: 783
Preşedintele stiri: 3233
Puterea stiri: 7326
Obiectiv european stiri: 283

FAU – în Transnistria, FAR – în Moldova de pe malul drept? P.2

20 mai. 10:00 (reactualizat 20 mai. 18:03)   Analitică
10157

(Continuare. Începutul la19.05.2022)

Există mai multe scenarii pentru felul cum vor evolua evenimentele în jurul Republicii Moldova. În funcție de planurile diferitor jucători cu privire la soarta Transnistriei.

Al doilea front și “negocierile cu Chișinăul”?

Experții ruși și transnistreni își argumentează versiunea cu privire la ”urma” ucraineană și cea occidentală în diversiunile transnistrene pe faptul, că în principiu Ucraina nu a ascuns niciodată, mai mult – a pledat activ pentru deschiderea celui de-al doilea front împotriva Rusiei. Oriunde. Iar Transnistria se înscrie perfect în acest plan.


“Ucrainei i-ar fi de mare folos dacă azi Moldova și Georgia ar începe să facă pași activi în vederea întoarcerii teritoriilor ocupate de Rusia. Deschiderea altor fronturi ar ajuta mult Ucrainei în războiul cu ocupanții ruși”, - a declarat la 27 martie Alexei Danilov, secretarul Consiliului național de securitate al Ucrainei, și a menționat că acutizarea situației din Nagornîi Carabah (drept că acolo situația s-a calmat rapid grație poziției principiale a Iranului) și faptul că “Polonia, încă la nivel neoficial, a înaintat pretenții privind regiunea Caliningrad”. “Asta ne-ar ajuta cu siguranță, pentru că ei [armata rusă – nota red.] ar avea cu ce se ocupa”, - a rezumat oficialul ucrainean.

În paralel, probabil, în culise se lucra activ cu Chișinăul și Tbilisi. Căci la 5 mai Salome Zurabișvili, președinta Georgiei, a acordat un interviu emotiv publicației germane Deutsche Welle.

“Ucrainenii cer tot mai multe de la partenerii lor, nu doar de la Georgia. Ei au folosit cuvinte grosolane în adresa partenerilor… da, ei vor ca Georgia să le livreze armament și să deschidă al doilea front. Asta este imposibil ”, - a declarat ea. Iar zilele trecute premierul Iraclii Garibașvili a mai repetat că Georgia nu plănuiește să lupte cu Rusia și să deschidă ”al doilea front”, și că ea nu va permite apelurile pentru începerea unui război.

Apropo, imediat după interviul dnei Zurabișvili, Kurt Volker, ex-ambasador SUA la NATO și ex-reprezentant special al SUA în Ucraina, s-a arătat dezamăgit de autoritățile georgiene și a declarat că Georgia nu mai este statul-lider cel mai bine pregătit pentru aderare la UE și NATO, și că Occidentul așteaptă noile alegeri georgiene în speranța că “această situație se va schimba”.

Iar cu privire la Republica Moldova, încă la finele lunii martie canalul ucrainean de telegram Резидент scria, cu trimitere la surse din Oficiul președintelui Zelensky, că Ucraina i-a propus “președintei Maia Sandu să soluționeze problema transnistreană”.

"Noi putem introduce acolo trupe, apoi să transmitem controlul misiunii polițienești a Chișinăului. Președinta Moldovei a refuzat acest scenariu, Sandu nu vrea să ofere Rusiei un motiv pentru o posibilă operațiune împotriva țării sale ”, - menționa publicația.

Dar se vede că și în raport cu Moldova presiunile sporesc. “Poziția autorităților Moldovei este crucială în activizarea scenariului transnistrean de escaladare, care va complica situația Federației Ruse. Însă autoritățile Moldovei trebuie ”convinse”. O fac ambele părți [care anume? –nota red.]. Deocamdată Sandu este împotriva războiului, dar negocierile au loc activ (…) Faza activă a lor este în toi. Ucraina se grăbește, căci cu apropierea toamnei se vor reduce șansele ca Moldova să riște sezonul de încălzire ”, - a scris recent canalul de telegram ЗеРада.

Aceste publicații găsesc susținere în declarațiile demnitarilor ucraineni, care cheamă deschis Chișinăul să permită introducerea trupelor ucrainene în Transnistria.

“Acolo stau mai puțin de 2 mii de militari ruși și armata ucraineană foarte repede i-ar încercui și impune să capituleze, iar pe cei care nu se vor preda – să-i nimicească. Este o mare problemă pentru Kremlin, cum să le asigure securitatea, care-s variantele? Unicul lucru care ne reține este faptul că noi nu suntem agresori ca Kremlinul. Noi nu vom merge, dacă Moldova nu ne va invita oficial. Iată care-i problema ”, - a declarat la 28 aprilie Alexei Arestovici, consilierul șefului Oficiului președintelui Ucrainei în emisiunea “ФейгинLIVE”. Da la 4 mai, în interviul pentru postul moldovenesc TV8, Arestovici dădea asigurări părții moldovenești: “dacă veți avea nevoie, pe timp de pace sau de război, să știți că noi întotdeauna vom sări în ajutorul vostru cu toate puterile noastre ”.

Pe 5 mai un alt demnitar ucrainean, consilierul șefului MAI al Ucrainei Victor Andrusiv și-a exprimat regretul pentru faptul, că fără permisiunea autorităților moldovene Ucraina nu poate invada Transnistria.

“Noi, din păcate, nu putem invada Transnistria. Nu putem să o facem fără permisiunea Moldovei ”, - a spus el în emisia postului “Украина 24”. Potrivit lui, pentru Ucraina invazia în Transnistria “ar fi o oportunitate de a obține un fond de schimb pentru a schimba inclusiv situația din Transnistria cu Mariupolul ”.

Dacă e să credem segmentul ucrainean de telegram, în prezent are loc procesarea activă a Chișinăului privind “cazul transnistrean”. Ce se poate obține de acolo ?

- “În Moldova, structurile Soros au o influență destul de mare asupra politicii țării, fapt care desigur va fi decisiv în implementarea gambitului moldovenesc ” (ct ЗеРада).

- “Ucraina nu poate provoca un conflict, deoarece cetățenii Transnistriei sunt cetățeni ai Moldovei. Un asemenea atac le va provoca moldovenilor repulsie, de a ceea este necesar să “ajutăm” frații moldoveni. De aceea e nevoie ca autoritățile Moldovei să se hotărască la acest pas. Reieșind din știrile de ultimă oră, moldovenii încet dar sigur merg pe această cale ” (ct ЗеРада).

- “Mi6 [serviciul de informații externe al marii Britanii – nota red.] a recomandat Oficiului președintelui să nu grăbească campania militară în Transnistria înainte ca Ucraină se primească noile sisteme de artilerie. Statul Major a elaborat mai multe scenarii ale acțiunilor militare posibile pentru neutralizarea grupării rusești în RPN, dar deocamdată Oficiul președintelui așteaptă permisiunea Occidentului. Anume de aceea au fost conservate pozițiile ”. (ct Резидент)

- “Sursa noastră în OP a relatat, că Statul Major a elaborat mai multe scenarii împotriva RPN pentru neutralizarea grupării rusești. Dacă Moldova va refuza să participe și să-și ofere teritoriul pentru trecerea FAU, va fi aplicată o lovitură limitată asupra infrastructurii militare și a bazelor ” (ctРезидент).

Ce zic românii?

Spre deosebire de demnitarii ucraineni, Bucureștiul oficial este foarte precaut în declarații. Din contra, demnitarii români își exprimă susținerea pentru “poporul-frate moldovenesc ”, dar spun să subiectul amenințării militare pentru Republica Moldova este doar o presupunere care nu se sprijină pe fapte. Despre aceasta, între altele, la finele lunii martie a vorbit președintele Klaus Iohannis, care a spus că “la moment nu dispunem de date care să vorbească despre un scenariu în care Moldova ar fi amenințată ”.

Iar zilele trecute într-un interviu pentru Spotmedia.ro, ministrul de externe român Bogdan Aurescu a declarat că “România condamnă orice provocări și încercări de a implica Republica Moldova în acțiuni ce pot pune în pericol pacea și securitatea ei ”.

Însă, dacă e să-l credem pe spicherul parlamentului moldovenesc Igor Grosu, Chișinăul este într-un dialog permanent cu vecinii (deci, și cu Bucureștiul), și dacă va fi nevoie va cere ajutorul lor. Între timp, presa românească cugetă asupra modalității cum anume poate Bucureștiul ajuta Chișinăului, și visează la repetarea situației din a. 1918 .

Publicația România Liberă a ieșit zilele trecute cu articolul “România poate apăra Republica Moldova de Rusia conform modelului britanic-suedez ”.

Ce e cu acest model britanic-suedez? Miercurea trecută Britania a semnat cu Suedia (apoi și cu Finlanda) acordul privind garanțiile reciproce de securitate. Suedezii și finlandezii, spre deosebire de englezi, încă nu fac parte din NATO, deși au declarat că au această dorință. Conform documentului, Marea Britanie va acorda ambelor țări asistență militară în caz că ele vor fi atacate, “oferindu-le tot necesarul”: armament, va fi intensificat schimbul de informații, accelerat programul de instruire a militarilor, organizate exerciții, desfășurate forțe, etc. Tabloidul britanic Daily Express a scris că premierul Boris Johnson a dat de înțeles că Marea Britanie poate oferi Suediei și arma nucleară, dacă aceasta o va cere.

“Dacă anterior existau multe întrebări despre ce va face România dacă statul-frate Republica Moldova va fi atacat de Rusia, iată răspunsul aliatului României din NATO - Marea Britanie, care asigură poliția aeriană deasupra țării noastre. Marea Britanie dă asigurări că își va apăra vecina, Suedia, care nu face parte din NATO, la fel și Republica Moldova, care este apropiată României în virtutea valorilor noastre comune, poporului nostru frate, istoriei și trecutului nostru comun, care nu-s așa de puternice în prima pereche de țări menționate ”, - scrie România Liberă.

Apoi autorul publicației devine nostalgic , dorind repetarea anului 1918.

“Dacă Rusia ajunge la Tiraspol, unirea Basarabiei cu România este soluția care va păstra acolo populația și teritoriul ”, - se spune în articol, - “Recentele evenimente și provocări la hotarele României demonstrează că s-ar putea repeta clipa reunirii, dacă pe ambele maluri ale Prutului s-ar găsi elite care să pregătească și să prevadă un astfel de eveniment ”.

Adică, rezumă publicați românească, amintind spusele ex-premierului Iurie Leancă, care în a.2014 a recunoscut că a discutat varianta unirii celor două state, “în timp ce politica dură și expansionistă a unor state amenință națiunile pașnice cu schimbări nedorite și nelegitime în spațiul milenar al existenței lor, aceste națiuni reacționează firesc și se unesc în căutarea unor rădăcini comune ”.

“Chemarea vecinilor”. Ce temeiuri juridice există ?

Deci, cum a spus la televizor spicherul Igor Grosu, în caz de necesitate Chișinăul oficial va apela la ajutorul vecinilor. Și președinta Maia Sandu, la conferința de presă cu șeful Consiliului Europei la Chișinău, a spus că Moldova dispune de planuri pentru o situație excepțională în cazul scenariilor ”pesimiste”.

În principiu, vecinii și-au semnalat ajutorul: Ucraina este gata, dacă ”o va cere Chișinăul”, să trimită trupe în Transnistria. Iar România, ca membru NATO, nu-și poate trimite militarii în Moldova, deoarece pentru aceasta trebuie să obțină permisiunea comandamentului politic și militar al Alianței Nord-Atlantice, iar NATO nu-și dorește o confruntare directă cu Rusia și declanșarea unui Al treilea război mondial. Dar dacă se dorește mult, e posibilă o improvizare, deși în legislația moldovenească nu există o normă care să-i permită președintei, guvernului sau parlamentului, în cazul unui pericol, să cheme în ajutor forțele armate ale altor state.

Constituția (art. 11) stipulează, că Republica Moldova își declară neutralitatea permanentă și nu admite plasarea trupelor străine pe teritoriul său.

Evident, mulți vor aminti aici de rămășițele armatei 14 rusești, numită acum Grupul operațional al forțelor ruse, dislocat în Transnistria, retragerea cărora autoritățile moldovene o solicită constant de 30 de ani. Însă la adoptarea Constituției Republicii Moldova GOFR deja se aflau în regiunea dată. Plus la asta, Chișinăul nu controlează de-facto regiunea transnistreană, și deci nu poate influența real asupra retragerii contingentului militar al FR. Și mai există un document interesant, semnat pe 21 octombrie la Moscova de Victor Cernomîrdin și Andrei Sangheli, care se numește “Acordul între FR și RM privind statutul juridic, procedura și condițiile de retragere a unităților militare ale FR aflate temporar pe teritoriul RN”.

Conform art. 2 al acestui document, “pașii practici de retragere a unităților militare ale Federației Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova în termenii stabiliți [iar termenul retragerii lor treptate, reieșind din acordul de pace din a.1992, este obiectul unor negocieri aparte între Moscova și Chișinău – nota red.], vor fi sincronizați cu reglementarea politică a conflictului transnistrean și determinarea statutului special al regiunii Transnistrene a Republicii Moldova”. Adică, nu există reglementarea politică, nu există nici retragerea GOFR .

Iar în conformitate cu art. 17 al acordului, “Pentru a asigura retragerea unităților militare ale Federației Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova în termenii stabiliți și funcționarea lor normală în noile locuri de dislocare pe teritoriul Federației Ruse, Republica Moldova participă la construirea în comun pe teritoriul Federației Ruse a unor obiecte sociale necesare amplasării formațiunilor militare retrase. Volumul fondurilor alocate, lista obiectelor și locurile edificării lor vor fi stabilite de un Acord special ”.

Dar să revenim la actuala posibilă “chemare a vichingilor”. Da, Constituția Republicii Moldova nu admite plasarea forțelor armate ale altor state pe teritoriul țării. Așa că din punct de vedere juridic “chemarea” în ajutor a armatei ucrainene în contextul “amenințării transnistrene” e destul de dificilă.

Privind partea română, Chișinăul își poate aminti un document interesant din a. 2010. Pe atunci ministerul de interne al RM în persoana ministrului-adjunct Vasile Dragomir a semnat cu colegii români “Planul de acțiuni privind coordonarea colaborării, schimbului de experiență și pregătirii speciale în activitatea comună a Departamentului Trupelor de carabinieri al RM cu Inspectoratul general al jandarmeriei române ”.

Acordul în cauză prevedea organizarea colaborării structurilor poliției moldovenești și ale jandarmeriei române în mai multe domenii. Inclusiv în cel al asigurării și restabilirii ordinii publice. Printre altele, documentul prevedea transmiterea “metodelor avansate în domeniul menținerii și restabilirii ordinii publice în timpul manifestațiilor în masă, precum și a încălcărilor grave ale ordinii publice”. Și conținea norme ce permit aflarea unităților militare înarmate străine (a jandarmilor români) pe teritoriul Moldovei.

Chiar dacă specialiștii în jurisprudență indicau numeroasele încălcări comise la semnarea acestui document și contradicția lui cu prevederile Constituției moldovenești (comandantul trupelor de carabinieri nu era abilitat să semneze, în numele țării, un acord internațional, art.11 din Constituție nu permite amplasarea unor trupe străine ale altor state pe teritoriul țării, în virtutea art.11 al Legii privind tratatele internaționale, decizia privind tratatele cu caracter militar, care afectează capacitatea de apărare a Republicii Moldova pot fi luate în exclusivitate de parlament, etc.), în a.2013 “Planul de acțiuni”cu jandarmeria română a fost prelungit.

Tot în a.2010 a fost semnat Protocolul de colaborare în domeniul forțelor aeropurtate a ministerelor apărării din Moldova și România, în care se stipula participarea la exercițiile comune, utilizarea reciprocă a instalațiilor militare, schimbul datelor de radar. Iar în a.2012 guvernele Moldovei și României au încheiat Acordul de colaborare în domeniul militar. În el era vorba despre utilizarea în comun a echipamentelor de telecomunicații, schimbul reciproc de personal militar și civil, exerciții comune și alte evenimente ce presupun aflarea unităților militare străine pe teritoriul Moldovei. Deși acordul avea un subtext militar evident, și el a fost semnat fără participarea parlamentului Moldovei.

Așa că în cazul României art.11 din Constituția Moldovei poate fi lesne ocolit, iar militarii români - trimiși în Moldova cu titlu de jandarmi. De altfel, nu se știe ce planuri secrete a discutat Chișinăul oficial cu Ucraina, și dacă nu va fi pregătit urgent un document similar ”secret” și cu partea ucraineană. Deși în conformitate cu partea 2 a art.8 din Constituție, “intrarea în vigoare a unui tratat internațional ce conține stipulări care contrazic Constituția trebuie să fie precedată de revizuirea Constituției ”.

Deocamdată însă, ministerul apărării al RM cu referire la datele serviciilor secrete SUA cu privire la faptul că e posibil ca președintele Rusiei Vladimir Putin să dorească prelungirea coridorului prin sudul Ucrainei pînă în Transnistria, spune că nu vede “riscuri privind extinderea războiului pe teritoriul țării noastre”. Și președinta Maia Sandu a spus zilele trecute la televizor că “nu există motive să vorbim despre acest risc în următoarele o lună-două”. Iar președintele Lituaniei Ghitanas Nauseda, aflat în vizită la Chișinău, a menționat că scenariul atragerii regiunii transnistrene în acțiunile militare a fost discutat de aliații din NATO, și a declarat că “noi vom mai avea posibilitatea să discutăm această problemă la București înainte de summit-ul de la Madrid și sper că această chestiune va fi pe agenda summit-ului din Madrid de la finele lunii iunie ”.

Vladislav Bordeianu

8

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Moldova, împreună cu Ucraina, a primit statutul de țară candidată la UE. Cum, în opinia dumneavoastră, se va schimba viața moldovenilor?
Cartea neamuluiКатрук Валерий
Balade despre strămoșiСандуляк Владислав