Evghenia Guțul a fost declarată bașcan, dar Chișinăul nu va coopera cu ea

Curtea de Apel Comrat a recunoscut legalitatea celui de-al doilea tur de scrutin pentru funcția de guvernator al Găgăuziei și mandatul Evgheniei Guțul în calitate de nou conducător al autonomiei.

Acum, conform procedurii, Comisia Electorală Centrală din regiune trebuie să publice rezultatele finale ale scrutinului și să le aducă la cunoștința Adunării Populare a Găgăuziei (APG), al cărei președinte urmează să convoace, în termen de cel mult 30 de zile, o ședință solemnă specială a APG pentru ca noul guvernator să depună jurămîntul și Evghenia Guțul să preia atribuțiile funcției.

Judecînd după ultimele declarații "ale centrului", Chișinăul deocamdată nu va alege înrăutățirea relației cu Comratul și nu va cere anularea alegerilor bașcanului, deși, conform legii, decizia Curții de Apel Comrat poate fi atacată la Curtea Supremă de Justiție în termenele prevăzute de lege. În opinia premierului Dorin Recean și a președintelui Parlamentului Igor Grosu, guvernul și partidul de guvernămînt intenționează să-l ignore pe noul conducător al regiunii și să-i pună bețe în roate.

"Marșul spre Găgăuzia 2.0".

Înainte de ședința Curții de Apel Comrat, care a avut loc luni, 22 mai, au existat zvonuri precum că reprezentanții acesteia ar fi fost supuși unor presiuni active din partea Chișinăului. Potrivit unuia dintre canalele Telegram, un membru al Consiliului Superior al Magistraturii și un reprezentant al Ministerului Justiției ar fi încercat să-l convingă pe judecătorul Curții de Apel Comrat să nu recunoască rezultatele alegerilor bașcanului. În schimb i s-a propus o promovare rapidă la Curtea Supremă de Justiție. În caz contrar, a fost șantajat cu privire la neconcordanța dintre veniturile și cheltuielile din ultimii ani. Cu toate acestea, Curtea de Apel Comrat a recunoscut rezultatele alegerilor.

Ceea ce s-a întîmplat în autonomie săptămîna trecută a fost deja numit "Marșul spre Găgăuzia 2.0" - asemeni evenimentelor din octombrie 1990, cînd premierul Mircea Druc a organizat un marș al voluntarilor la Comrat, însoțit de polițiști, pentru a împiedica alegerile în Consiliul Suprem al Găgăuziei. O situație similară are loc și acum: marți, 16 mai, mascații de la Centrul Național Anticorupție au luat cu asalt CEC-ul găgăuz, încercînd să confiște buletinele de vot care urmau să fie transmise Curții de Apel Comrat pentru aprobarea finală a rezultatelor alegerilor bașcanului. Acest lucru s-a întîmplat imediat după ce CEC-ul local a recunoscut victoria candidatului Partidului Șor, Evghenia Guțu, în turul doi.

Mai mult, autorii acestui "show al măștilor" nici măcar nu s-au obosit să inventeze o legendă veridică: oamenilor în cagule, care cereau buletine de vot de la CEC-ul Găgăuziei, li s-a spus că acționează în cadrul unui dosar penal inițiat în 2022, fără a li se explica despre ce dosar este vorba și cine este vizat în acest dosar. Serviciul de presă al CNA a declarat că se fac cercetări pe cazul cumpărării alegătorilor. Apoi s-a anunțat că organele de anchetă ”au bănuiala rezonabilă că în listele electorale ar fi persoane care, la momentul scrutinului, s-ar fi aflat în afara țării noastre, deci nu puteau să participe fizic la alegeri, dar și persoane decedate".

Comentatorii de pe rețelele de socializare au respins argumentele anchetei, menționînd că, în primul rînd, în baza listelor confiscate, CNA și procuratura trebuie să demonstreze că într-un stat sau altul au votat "suflete moarte" în număr de 2.449 de alegători. În al doilea rînd, rezultatele alegerilor pot fi afectate doar dacă toate aceste "suflete" au votat pentru un singur candidat. În al treilea rînd, autoritățile au uitat să amintească faptul că nici la nivelul întregii țări nu este totul curat în ceea ce privește listele electorale, lucru care a fost semnalat în repetate rînduri de observatori - Asociația Promo-Lex, de exemplu. Este vorba și despre discrepanța semnificativă (de 1,2 milioane de persoane) între numărul de cetățeni cu drept de vot incluși în Registrul de stat al alegătorilor și populația reală care locuiește pe teritoriul țării, și despre numărul mare de aceleași "suflete moarte" în liste. Dar în ciuda acestui fapt, nimeni nu a pus sub semnul întrebării rezultatele tuturor alegerilor naționale recente. Inclusiv alegerile parlamentare din 2021, în care PAS a ajuns la putere.

Prin descinderile de la CEC din Găgăuzia, apoi la Curtea de Apel Comrat, de unde agenții au plecat în toiul nopții cu documentele confiscate, Chișinăul a făcut ceea ce nu a reușit să facă timp de aproape 30 de ani - să mobilizeze întreaga regiune găgăuză și să unească taberele dușmănoase ale politicienilor locali în fața unei amenințări comune. Fostul viceprim-ministru pentru Reintegrare, Alexandru Flencea, a declarat pentru agenția de presă IPN că "taberele opuse din Găgăuzia nu au avut niciodată un front comun înainte de 1990, cînd a început conflictul, și nici după 1994. Acest fenomen a fost cauzat de acțiunile Chișinăului. Elitele politice din Găgăuzia și o parte din locuitorii autonomiei s-au unit nu în jurul candidatului din partea partidului "Șor", ci împotriva acțiunilor Chișinăului, împotriva a ceea ce elitele din Găgăuzia percep drept o amenințare din partea Chișinăului la adresa autonomiei".

Cu atît mai mult că stările de neliniște din regiune au fost agravate activ în aceste zile de către "șoimii de la Chișinău". De exemplu, fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a declarat la TVR Moldova precum că: "Oare nu e timpul să lichidăm de tot autonomia găgăuză?. "A venit timpul să evaluăm ce înseamnă această autonomie și în ce măsură ea își îndeplinește scopurile, dintre care unul este de a păstra cultura, limba, particularitățile etniei. Dar în 30 de ani ei au fost rusificați și mai mult și nu simt ce înseamnă să fii cetățean al Republicii Moldova", a spus Tănase. Această poziție este împărtășită și de mulți reprezentanți ai partidului de guvernămînt.

Găgăuzia a devenit victima unui război între clanuri în cadrul PAS?

Dacă săptămîna trecută, după raidul forțelor de securitate din cadrul CNA, relațiile dintre Chișinău și Comrat au devenit considerabil mai tensionate, iar comentatorii politici prognozau deja că Maia Sandu și PAS vor distruge Găgăuzia prin toate mijloacele, pînă la o posibilă introducere în regiune a unui regim prezidențial direct și a forțelor speciale, săptămîna aceasta "centrul" și-a schimbat brusc poziția.

În urmă cu o săptămînă, la PRO TV, premierul Dorin Recean insista asupra faptului că "în primul rînd aceste alegeri ar trebui declarate nevalabile, deoarece poliția și procuratura au prezentat o mulțime de dovezi cu nereguli". Acum, comentînd decizia Curții de Apel Comrat și victoria Evgheniei Guțul, premierul a declarat evaziv că "autoritățile centrale ar trebui să se concentreze pe asigurarea unor condiții de viață de calitate pentru cetățenii autonomiei", menționînd, însă, că "cei care au încălcat legea vor trebui trași la răspundere".

Iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, care cu o săptămînă în urmă critica activ CEC-ul Găgăuziei "pentru inacțiune față de încălcările comise de candidații electorali", a declarat săptămîna aceasta la televiziune, fără prea mult entuziasm, că autoritățile centrale vor construi relații pragmatice cu funcționarii de la Comrat, dar "nu vor lucra cu bandiții".

Această schimbare a poziției Chișinăului privind alegerile bașcanului a dat naștere, în mod firesc, la o serie de speculații. De la "autoritățile, prin acțiunile lor de la Comrat, au forțat partidul Șor să renunțe la contra-protestul din 21 mai din piața centrală a Chișinăului și să o lase pe Maia Sandu să se bucure de triumful său la adunarea europeană", la "a avut loc o nouă înțelegere între PAS și partidul Șor - cei de la Șor renunță la contra-protestul din 21 mai la Chișinău, fapt pentru care Curtea de Apel Comrat obține permisiunea de a valida mandatul Evgheniei Guțul". Dar, cel mai probabil, autoritățile au fost instruite de către curatorii lor americano-europeni să mușamalizeze cazul, cu atît mai mult că atitudinea pro-rusă a cetățeanului israelian Șor, care are interdicție de intrare în Rusia, este extrem de discutabilă și, cel mai probabil, a fost una dintre "mișcările electorale", în plasa căreia au căzut mulți găgăuzi.

Există și o altă versiune a ceea ce s-a întîmplat la Comrat săptămîna trecută și de ce "centrul" a avut nevoie de toate aceste "show-uri de măști" - Găgăuzia a devenit ostatica neînțelegerilor interministeriale de la Chișinău și a unui război între clanuri în partidul de guvernămînt.

Acum două săptămîni, țara a aflat despre un conflict grav între Centrul Național Anticorupție și procuraturi: Procuratura Generală și cea Anticorupție. Acestea au fost făcute publice de către directorul CNA, Iulian Rusu, ținînd un discurs de la tribuna Parlamentului.

El a acuzat instituția Veronicăi Dragalin că boicotează investigarea cazurilor de rezonanță. Potrivit lui Rusu, procurorii nu reacționează la cazurile de spălare a sute de milioane de lei, în schimb ”atunci cînd se găsește un medic prăpădit care ia 500 de lei pentru servicii medicale, da, nu este nicio problemă". Procuratura Generală a venit cu o reacție, calificînd declarațiile directorului CNA drept "iresponsabile, incorecte și manipulatorii", iar procurorul general interimar Ion Munteanu l-a amenințat pe Rusu cu inițierea unui dosar penal. La rîndul său, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a scris o postare furioasă pe Facebook, în care spune că subalternii lui Iulian Rusu ar fi cerut mită de la cei implicați în dosare penale.

De ce au apărut toate aceste neînțelegeri? Unii reprezentanți ai partidului de guvernămînt și ai guvernului vor să creeze în Republica Moldova o instituție asemeni Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România. PAS intenționa să creeze noul organ prin fuzionarea Centrului Național Anticorupție și a Procuraturii Anticorupție. Această idee este susținută și promovată activ de procurorul-șef anticorupție, Veronica Dragalin. A promis crearea unui DNA moldovenesc și Premierul Dorin Recean, în cadrul unei emisiuni la TV8.

Potrivit uneia dintre sursele noastre, unele figuri proeminente din Guvern au deschise pe numele lor la CNA dosare penale, pe care nu le pot nicicum închide. Prin urmare, lichidarea Centrului, potrivit interlocutorului nostru, "este o formă de răzbunare, dar circa 20 de deputați PAS sînt împotriva premierului, considerînd că acesta își asumă prea multe". La rîndul său, directorul Centrului Național Anticorupție, Iulian Rusu, potrivit unor informații, este susținut de cîțiva reprezentanți de seamă ai Partidului Acțiune și Solidaritate, care nu sînt prea mulțumiți de activitatea procurorului șef de peste hotare, Veronica Dragalin. Printre aceștia se numără deputații Dan Perciun și Olesea Stamate.

Și iată că forțele speciale ale Centrului Național Anticorupție sînt trimise la Comrat, unde au descins la Comisia Electorală Centrală locală și Curtea de Apel, ceea ce provoacă tensiuni puternice între Găgăuzia și centru. După cum a declarat interlocutorul nostru, angajații CNA au fost trimiși special la Comrat: "Fie dau un rezultat și sînt înlocuiți, fie nu dau un rezultat, dar oricum sînt și înlocuiți". Șeful Centrului, Iulian Rusu, nu putea să nu înțeleagă acest lucru. De aceea, luni, 22 mai, în cadrul unei emisiuni la postului PRO TV, răspunzînd la întrebarea prezentatoarei, a subliniat că perchezițiile în organul electoral de la Comrat au fost efectuate nu la inițiativa CNA, ci în baza unui ordin al Procuraturii, pe care centrul nu l-a putut ignora prin lege.

În general, la Chișinău se duce o luptă activă în aparat, care este susținută de anumite grupuri ale partidului de guvernămînt, iar Găgăuzia, cu rezultatele sale electorale "incomode" pentru centru, a căzut în mreaja acestor confruntări între clanuri pentru putere.

"Dezbină și stăpînește"

Așadar, Chișinăul oficial i-a permis Evgheniei Guțul să devină bașcan, fără a agrava situația și a insista pe anularea alegerilor din Găgăuzia. Probabil că înainte de summitul european din 1 iunie, conducerea centrală trebuie să arate unitatea în țară, iar confruntarea cu Comratul să nu se încadreze în niciun fel în această imagine a unității totale. Dar acest lucru nu înseamnă că "centrul" va permite noului conducător al autonomiei să lucreze în liniște.

În baza declarațiilor premierului Recean și ale speakerului Grosu, principiul "divide et impera", pe care Chișinăul oficial l-a folosit în raport cu Găgăuzia în perioada conducerii bașcanului Irina Vlah (este suficient să amintim de vizita Maiei Sandu la Ceadîr-Lunga pentru a se întîlni cu primarii din regiune în iulie 2021, despre care Irina Vlah nici măcar nu a fost informată), în perioada mandatului Evgheniei Guțul va fi aplicat și mai activ.

Marți, comentînd decizia Curții de Apel Comrat de a recunoaște victoria candidatului Partidului Șor în alegerile bașcanului, Dorin Recean a declarat că guvernarea va lucra în regiune în primul rînd cu aleșii locali care reprezintă interesele cetățenilor.

"Am spus deja că Guvernul va lucra cu aleșii locali care reprezintă interesele cetățenilor: din Taraclia, Găgăuzia, în special din Ceadîr-Lunga, Vulcănești, Comrat. Vom lucra pentru a oferi servicii de calitate cetățenilor. Dar nu vom tolera pe cei care promovează o agendă diferită de nevoile cetățenilor. De asemenea, vă reamintim că cei care încalcă legislația electorală, acei care au abuzat, au corupt alegătorii sau au participat la coruperea alegătorilor, vor fi trași la răspundere", a spus premierul.

Apropo, săptămîna trecută, în cadrul unei emisiuni la PRO TV, el nu a exclus că acțiunile noului bașcan, dacă mandatul său va fi aprobat, pot fi luate în considerare prin prisma Legii privind combaterea separatismului (Guțul a declarat că intenționează să deschidă o reprezentanță a Găgăuziei la Moscova și filiale ale universităților rusești în autonomie).

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, comentînd validarea alegerilor din Găgăuzia, a menționat, de asemenea, că autoritățile centrale nu vor lucra cu toți reprezentanții autorităților locale. "Vom lucra cu oameni buni și cinstiți. Nu vom lucra cu bandiți, cu cei care se unesc cu bandiți și creează noi coaliții, pentru că noi avem alte valori. Acești oameni nu au nicio legătură cu condițiile de viață ale locuitorilor din sud, din alte regiuni, ei doar manipulează", a spus Grosu.

În același timp, președintele partidului de guvernămînt a lăsat să se înțeleagă că PAS se gîndește la revizuirea deducerilor fiscale pentru Găgăuzia. La postul de televiziune Moldova-1, el a spus că "trebuie să vedem dacă aceste politici și-au atins obiectivele în cei 30 de ani în care o parte din impozite au rămas acolo, dacă au dus la integrarea acestei regiuni, dacă au dus la promovarea culturii, limbii, valorilor". Grosu a mai spus că intenționează să lupte cu hotărîre pentru interzicerea difuzării canalelor TV rusești în autonomie.

Deputatul pas Lilian Carp, de asemenea, este hotărît să eradice toți rușii din regiune. Vorbind la postul de televiziune TVR Moldova, el a declarat următoarele: "Trebuie să spunem: voi puteți avea autonomie atît timp cît vorbiți în limba găgăuză. Putem veni cu proiecte pentru Găgăuzia, atît timp cît vă păstrați identitatea și cultura, iar limba de comunicare este româna. Altceva, din punct de vedere administrativ, nu poate exista. Cînd vom conștientiza acest lucru și îl vom realiza, Găgăuzia cu timpul se va schimba".

Așadar, o nouă rundă de tensiuni între Chișinău și Comrat nu se va lăsa așteptată mult timp. Și cît de departe va fi gata Chișinăul să meargă, va depinde, printre altele, de rezultatele celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Turcia, care va avea loc duminică, 28 mai. Dar în timp ce conducerea centrală este ocupată cu organizarea summitului comunității politice europene de la Bulboaca, care va avea loc la 1 iunie, autoritățile din Găgăuzia deja se reformatează activ: politicieni găgăuzi și de la Chișinău au plecat în Israel, la Ilan Șor, pentru negocieri și consultări. Și chiar dacă nu toată lumea din autonomie, precum și de la Chișinău, este mulțumită de rezultatele alegerilor pentru funcția de bașcan, aceasta este alegerea poporului găgăuz, care va trăi cu acest lucru în următorii patru ani.

Xenia Florea