Evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor: a fi sau a nu fi?

Reformele propuse de noul guvern în sectorul justiției includ planul de atestare a judecătorilor și procurorilor moldoveni . Președinta Maia Sandu a spus că astfel autoritățile doresc să «curețe sistemul justiției de elementele corupte».

Tema în cauză se află pe ordinea de zi mai bine de un an, însă anterior piedica o constituia mecanismul evaluării externe a corpului de judecători și procurori. Mulți politicieni și reprezentanți ai sectorului justiției nu erau de acord cu implicarea specialiștilor străini în atestare, susțineau că aceasta trebuie făcută «cu forțe proprii». Acest punct de vedere se baza pe faptul, că în toate țările fără excepție cazurile de corupție în sistemul judecătoresc și în justiție nu-s mai puține ca în Republica Moldova, și pe aceea, că în țara noastră avem destui juriști profesioniști, integri. În plus, experiența altor țări arată că aplicarea acestui mecanism nu a dat rezultatele dorite: de regulă, corupții susțin acest examen și prin diverse metode nu pleacă din sistem.

Acum Maia Sandu și echipa ei au toate posibilitățile să organizeze evaluarea conform propriilor reguli.

În același timp, experții atenționează, că toate reformele din justiție trebuie făcute numai în cadrul Constituției, ceea ce este destul de problematic în cazul evaluării externe a judecătorilor și procurorilor.

«Mai periculoși ca orice alți criminali »

Cei din Partidul «Acțiune și Solidaritate» (PAS) își declară intenția să efectueze evaluarea externă și în corpul de judecători, și în cel al procurorilor, pentru a spori eficiența acestor instituții. Autorii inițiativei menționează, că în sistem există specialiști onești și de un profesionalism înalt, ei nu au de ce se neliniști, spre deosebire de colegii lor corupți, care «au comis infracțiuni și abuzuri grave », «își comercializează deciziile și prejudiciază statul», «ajută unor persoane să evite pedeapsa, oferindu-le protecție».

În opinia lor, pe timpul lui Vladimir Plahotniuc, ex-liderul PDM, a apărut «casta judecătorilor și procurorilor intangibili », care continuă să activeze în sistem. Reformatorii se arată siguri, că evaluarea cu ajutorul specialiștilor străini va curăța sectorul justiției de corupți și va garanta că în el vor activa doar persoane oneste și incoruptibile. Inițiativa se explică prin faptul, că Centrul național anticorupție (CNA), procuratura specializată și Autoritatea națională pentru integritate (ANI) nu se isprăvesc deplin cu obligațiunile lor.

Intenția de a pregăti și efectua evaluarea externă a reprezentanților sectorului justiției a confirmat-o președinta Maia Sandu după ședința Consiliului suprem de securitate din 10 august, convocată pentru a discuta tema combaterii corupției. «Dacă pentru aceasta va trebui modificată legislația, o vom modifica», - a menționat șefa statului.

Conform programului electoral al PAS, actuala majoritate parlamentară va aproba în regim prioritar Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Inițiativa presupune că evaluarea va fi făcută de o comisie formată din experți naționali și internaționali, foști judecători și procurori cu o reputație ireproșabilă, reieșind din criteriile de profesionalism și incoruptibilitate. Astfel, este prevăzută crearea unor structuri, care vor acționa în paralel cu organismele de autoguvernare competente să efectueze evaluarea , – Consiliul suprem al magistraturii și Consiliul superior al procurorilor.

Una dintre variantele discutate presupune că atestarea va fi tutelată de un consiliu special compus din cinci experți europeni și cinci specialiști din Moldova, aleși de parlament. El trebuie să formeze comisiile de evaluare și să supravegheze activitatea lor. Evaluările pot fi planificate, făcute odată la cinci ani, și urgente, spre exemplu - dacă demnitarul urmează să fie promovat într-o funcție mai înaltă. Este prevăzută efectuarea evaluării în ședințe închise. Plus la analiza documentelor și a dosarului persoanei de răspundere, ea va participa la un interviu. Judecătorul sau procurorul poate renunța la evaluare, dar acest fapt devine motiv pentru eliberarea sa din funcție.

Conform datelor lui Andrei Spînu, fost secretar general al administrației prezidențiale, care a ocupat funcția de viceprim-ministru în guvernul Nataliei Gavrilița, proiectul de lege privind evaluarea externă va ajunge în parlament la toamnă. El vorbește despre necesitatea «de a începe evaluarea externă a judecătorilor în cel mai scurt timp, ca să putem înțelege cine dintre ei trebuie să părăsească sistemul, cine nu , independent de gradul de rudenie sau de orice alt gen de relații». Spînu susține, că reprezentanții corupți ai sistemului nu vor avea șansa să-și păstreze funcțiile, iar membrii partidului aflat la guvernare nu vor folosi «dreptul telefonic», pentru a influența deciziile în anumite dosare.

Reformatorii admit, că în rezultatul curățării sistemului de personalitățile corupte țara se poate confrunta cu un deficit de judecători și procurori, însă deocamdată nu propun careva măsuri complexe pentru a-l evita. «Vom aduce persoane noi, vom găsi soluții», - a spus în acest context Maia Sandu în emisia postului public de televiziune.

În opinia deputatului PAS Petru Frunză, chiar dacă judecătorii, procurorii și polițiștii eliminați din sistem nu vor putea fi înlocuiți, e mai bine ca aceste funcții să fie temporar vacante, și nu să le ocupe oameni care au încălcat flagrant legea. El crede, că cel puțin 20% din personalul antrenat în sectorul justiției și în forțele de ordine trebuie să demisioneze din proprie inițiativă sau să fie dați afară. Parlamentarul îi numește «mai periculoși ca orice alți criminali», și menționează că «fiind funcționari publici primesc salariu din impozitele achitate de cetățeni ».

«Coeficient de utilitate zero »

Anterior, inițiativa privind evaluarea externă a fost avizată negativ de Consiliul superior al magistraturii (CSM). Autoritatea principală a sistemului judiciar a susținut, în ansamblu, evaluarea corpului de judecători, dar numai la nivel național. CSM s-a pronunțat împotriva influenței externe asupra justiției, și în avizul său a formulat viziunea generală asupra corpului de judecători:evaluarea trebuie să se facă numai «în interiorul sistemului». Luiza Gafton, șefa interimară a CSM, crede că pentru aceasta e suficient să fie elaborate criterii clare, și extinsă componența Colegiului de evaluare a activității judecătorilor și a Inspecției judiciare. Potrivit ei, judecătorii nu se tem de evaluarea externă, dar cred că ea nu va avea efectul scontat. În prezent, evaluarea lor se face odată la trei ani.

CSM propune să-i fie atribuite legal împuterniciri de efectuare a evaluării care să se refere la incoruptibilitatea și onestitatea judecătorilor, dar și la analiza profesionalismului și a calității muncii lor. Conducerea sistemului judecătoresc crede că ar fi bine ca să fie apreciată și starea de sănătate a judecătorilor, care în prezent este examinată superficial.

Unii reprezentanți ai corpului judecătoresc cred că mecanismele existente de verificare a activității lor permit aprecierea nivelului de onestitate, calificare și profesionalism, iar metoda evaluării externe nu va duce la careva schimbări. Ion Talpă, judecător la Curtea de Apel Bălți, menționează că fiecare decizie trece, practic, prin filtrul instanțelor superioare, inclusiv a Curții supreme de justiție: «Acolo se știe perfect ce prezintă fiecare judecător în parte ». În opinia sa, în majoritatea cazurilor acest mecanism funcționează destul de reușit.

Principala modalitate de a influența judecătorii corupți, crede CSM, trebuie să aparțină instituțiilor constituționale împuternicite să examineze această categorie de dosare – Serviciul informații și securitate, DNA și procuratura specializată, precum și Autoritatea națională pentru integritate. Dacă acestea nu se isprăvesc cu îndatoririle lor, e cazul să cugetăm asupra modificării abordării activității lor. Toate aceste structuri, menționează CSM, dau «răspunsuri superficiale» referitor la judecătorii care pretind să fie promovați, în rezultat lipsesc temeiuri formale pentru a le refuza numirea.

Anatol Țurcan, judecător la Curtea supremă de justiție, spune că idea evaluării externe a judecătorilor și procurorilor este una nereușită, și că în timp toți se vor convinge că are coeficientul de utilitate zero. El amintește, că în anii 2009-2011 deja a avut loc așa zisa «curățare» a sistemului judiciar, politicienii vorbind despre necesitatea de a ne izbăvi de 80% din corpul judecătoresc pentru a scăpa de corupție. În rezultat, din spusele lui Țurcan, sistemul a fost renovat, dar asta s-a soldat cu o justiție de calitate mai proastă, cu sporirea sarcinilor pentru judecători și cu majorarea termenelor de examinare a dosarelor, asta în timp ce numărul pretențiilor față de judecători nu s-a redus.

Vladislav Clima, judecător la Curtea de Apel Chișinău , spune că încă în a.2019 Asociația judecătorilor s-a pronunțat împotriva evaluării externe a corpului de judecători. El amintește, că în opinia Comisiei de la Veneția se poate recurge la o măsură așa de radicală ca atestarea totală doar dacă este vorba despre o situație foarte proastă în sistemul judiciar, și că oricum pentru aceasta va trebui modificată semnificativ legislația. Clima crede, că reforma justiției trebuie să fie îndreptată în special spre îmbunătățirea calității procedurilor judiciare, ceea ce este imposibil să obții prin «curățarea» masivă a sistemului judiciar.

Opiniile reprezentanților structurilor anticorupție diferă, totuși majoritatea este pentru evaluarea internă în sectorul justiției. ANI crede că poate verifica posibilele conflicte de interese și averi ale apărătorilor legii, dat fiind că dispune de un volum suficient de informații pentru «crearea portretului judecătorului sau procurorului evaluat». Această activitate este mai puțin rezultativă din cauza împuternicirilor insuficiente și a colaborării ineficiente din partea Consiliului suprem al magistraturii. Avem cazuri în care inspectorii reclamă la CSM judecătorii care au admis încălcări în declarație, dar împotriva lor nu se întreprinde nimic. Asta în timp ce legea prevede măsuri disciplinare severe, inclusiv eliminarea din sistem.

«Puțin probabil să aibă loc în Moldova»

Vladislav Gribincea, șeful Centrului de resurce juridice din Moldova, crede că parlamentul nu va putea vota rapid mecanismul evaluării externe a judecătorilor. Potrivit lui, pentru adoptarea proiectului de lege vor fi necesare cel puțin două avize ale Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei pe marginrea acestei chestiuni. Expertul nu exclude, că Comisia de la Veneția va cere partidului aflat la guvernare să găsească o majoritate constituțională pentru această inițiativă, dat fiind că este necesară sistarea împuternicirilor Consiliului superior al procurorilor și a Consiliului suprel al magistraturii.

Gribincea apreciază ca fiind foarte mici șansele ca modificările legislative necesare să fie adoptate înainte de luna martie a anului viitor. Iar mecanismul propriu zis de evaluare externă poate fi format nu înainte de luna mai, 2022, așa că primele evaluări ale judecătorilor vor fi posibile doar în vara anului viitor. Potrivit lui, către acel moment trebuie să fie formată comisia de evaluare externă, și nu e deloc simplu să găsești 12-15 figuri incoruptibile și cu autoritate. «PAS nu are dreptul să compromită această reformă. Evaluarea se efectuează o dată în 100 de ani», - spune juristul.

Experții atrag atenție faptului, că toate reformele în justiție trebuie făcute în strictă conformitate cu Constituția, ceea ce este foarte dificil în cazul evaluării externe a judecătorilor și procurorilor. În actuala componență a parlamentului, PAS se va confrunta cu dificultăți la obținerea sprijinului pentru a introduce amendamente la Legea Supremă în această chestiune delicată. Anterior, deputații PSRM și cei din partidul «Șor» au refuzat să sprijine această inițiativă PAS, pe motiv că în acest fel Moldova va deveni total dependentă de controlul extern, și reprezentanții altor țări vor avea posibilitatea să influențeze sectorul justiției și deciziile luate. Și Curtea Constituțională (CC), care urmează să se expună pe marginea acestei probleme, ar putea influența evoluția evenimentelor.

«Evaluarea externă poate fi aplicată numai în caz că se găsește o formulă care corespunde Constituției », - subliniază Alexandru Tănase, ex-președintele CC. În același timp, el se arată convins că asta nu va soluționa problema. «Doar două țări au aplicat evaluarea externă a sistemului justiției – Albania și Ucraina. În ambele cazuri rezultatele nu au fost cele scontate. E puțin probabil ca în Moldova să fie altfel»,- crede Tănase. El spune că experiența altor țări demonstrează, că de regulă judecătorii corupți susțin acest examen și se mențin în sistem prin diferite metode.

Comentatorul politic Dionis Cenușă crede că din moment ce reprezentanții partidului majoritar și-au asumat obligația de a face regulă în justiție, ei trebuie inițial să asigure o pregătire bună a viitorilor judecători și procurori. Căci, dacă mulți dintre ei își vor părăsi funcțiile, în locul lor trebuie să vină alți specialiști. «Dacă vom aplica modelul albanez de evaluare a angajaților sistemului judiciar, cca 50% pot părăsi sistemul. Reieșind din acest indice, trebuie să fie asigurat un proces holist și eficient de formare a viitorilor judecători și procurori, instruiți acasă dar cu sprijin extern, cu aplicarea unor măsuri anticorupție dure în mediul universitar », - a menționat el pe o rețea de socializare. În opinia lui Cenușă, progresul este posibil cu condiția să se țină cont de cele mai mici detalii. Cu alte cuvinte , reforma trebuie începută de la universitățile care formează profesional viitorii judecători și procurori.

În același timp, Mark Tcaciuc, membru al comitetului executiv al partidului «Congresul civic» , a chemat pe pagina sa de pe o rețea de socializare ca reprezentanții corpului judecătoresc și cel al procurorilor să fie supuși lustrației. «Moldova are nevoie de represiuni dure, aprobate public, care să afecteze majoritatea judecătorilor, procurorilor și oficialilor. Această practică se numește lustrație – limitarea legală a drepturilor. Pedepsele trebuie să fie cele mai dure și aplicate în strictă conformitate cu legea. Funcționarii trebuie să răspundă pentru mită, delapidare, discordanța dintre venituri și cheltuieli, îmbogățirea ilicită. Noi avem legi bune, dar ceva ne încurcă să le respectăm», - a scris Tcaciuc.

Victor Surujiu