Euroinvestiții în decădere sau Consumăm creditele, și apoi ce facem?

Guvernul a prezentat triumfător încă un program de utilizare a fondurilor UE, dar nici de această dată nu a identificat mecanismul de control al cheltuirii banilor externi, nici criteriile de evaluare a efectelor lor asupra redresării economice.

Creșterea în viziunea guvernării

Guvernul Republicii Moldova promite din nou creșterea economiei naționale. Modelul auto-regresiei vectoriale bayesiene (BVAR) este acum garanția, că vorbele vor coincide cu faptele. După cum precizează Programul de Reformare și Creștere a Republicii Moldova pentru anii 2025-2028, aceasta este o abordare ce ține cont de tendințele pe termen scurt și lung din țara noastră, în comparație cu țările, care au caracteristici similare cu cele ale Moldovei.

Trei clustere regionale au fost alese ca punct de referință: Europa Centrală și de Est, Balcanii și Țările Baltice. Primul cluster va oferi orientări pentru integrarea în UE; vor încerca să rezolve problemele structurale folosind exemplul țărilor balcanice și vor împrumuta un model de reforme rapide din țările balcanice. Ministerul Economiei și Digitalizării este încrezător, că această abordare va îmbunătăți indicatorii-cheie ai economiei moldovenești.

În special, către a. 2027, se presupune creșterea consumului de la 1,3 la 1,7%, a volumului împrumuturilor acordate sectorului privat de la 25,8 la 30% din PIB, a nivelului formării brute de capital fix de la 19 la 24% din PIB și a ocupării forței de muncă de la 57 la 61%. Drept urmare, către a. 2028 ei planifică să atingă o creștere economică la nivelul de 5,3% și să ridice PIB-ul pe cap de locuitor la 18.000 de dolari SUA (în prezent nu ajunge nici măcar la 3.900 de dolari SUA – nota aut.).

Creșterea se bazează pe investiții masive, finanțate de UE. Să reamintim, că ea promite să aloce Moldovei 1,9 miliarde de euro în următorii trei ani, în special ca împrumuturi. În efectuarea calculelor, Ministerul Economiei insistă, că aceste fonduri trebuie utilizate eficient, pentru a atinge indicatorii planificați. Doar în acest caz, a remarcat Doina Nistor, noua șefă a departamentului, la audierile publice privind Programul de creștere, se vor putea atrage investiții suplimentare – în valoare de 2,5 miliarde, și se vor pune bazele unei creșteri economice mai accelerate. Cu toate acestea, ministerul nu a propus nici o modalitate de a obține eficiență. S-a dovedit că, în ciuda noii abordări a planificării, guvernul a decis să se îndrepte spre prosperitatea economică dorită pe căile vechi.

Pulverizarea banilor pic cu pic

Premierul Dorin Recean a vorbit despre cum vor fi investite împrumuturile europene. El a prezentat „Bugetul PLUS” – programul de utilizare a primei tranșe de fonduri UE în valoare de 2 miliarde de euro – ca o soluție aproape magică pentru obținerea succesului strategic. S-a dovedit însă, că împrumuturile europene vor fi folosite din nou pentru consumul curent.

Banii vor fi repartizați în două direcții: economie și energie.

1 miliard de lei vor fi cheltuiți pentru repararea drumurilor locale în aproape 100 de localități, 230 de proiecte locale și regionale din toată țara, modernizarea curților în Chișinău și modernizarea piețelor agricole regionale în Edineț, Bălți, Ungheni, Comrat, Cahul. Încă 1 miliard se va destina pentru repararea a aproximativ 200 km de drumuri regionale și raionale. 200 de milioane vor fi alocate pentru reamenajarea cantinelor din cele 2.000 de școli din țară. Și aceeași sumă – 200 de milioane de lei – va fi distribuită între 700 de antreprenori pentru a sprijini investițiile și a crea locuri de muncă.

Alte 200 de milioane vor fi oferite fermierilor, iar 60 de milioane vor fi folosite pentru a suplimenta salariile a 6.000 de tineri specialiști, aflați la primul loc de munca. 100 milioane sunt planificate pentru proiecte de mediu, în special achiziționarea de mașini și echipamente pentru colectarea deșeurilor în 130 de localități. 85 milioane vor merge pentru repararea drumului de acces de la Cantemir la podul de cale ferată Fălciu și a tronsonul de cale ferată din Vălenii.

Restul va fi folosit pentru a compensa gospodăriile, instituțiile sociale și unii producători pentru consumul de energie electrică și termică. Adică, prima tranșă de împrumuturi și granturi de la UE va fi literalmente împrăștiată într-o mare varietate de sectoare sociale și economice pentru a acoperi o parte nesemnificativă a nevoilor actuale.

Vinde elefantul 2.0

”Bugetul PLUS” a devenit continuarea politicii guvernului din ultimii trei ani. În această perioadă, țara a primit peste 1,7 miliarde de euro numai de la UE, reieșind din toate instrumentele de finanțare externă, conform calculelor Curții de Conturi, peste 2,6 miliarde de euro. Aceste fonduri au fost direcționate și pentru reparația drumurilor, renovarea parțială a instituțiilor sociale, dezvoltarea infrastructurii locale și a sectorului energetic, inclusiv compensații.

Per total, conform datelor oficiale, în Moldova au fost lansate proiecte în valoare de 5,06 miliarde de euro, dar efectele acestora asupra economiei au fost nu doar nesemnificative, ci au avut și efectul opus: spre finele anului 2024, creșterea economică era de doar 0,1%.

Economistul Veaceslav Ioniță a observat că „în ultimii cinci ani, creșterea economică totală a fost de doar 0,4%, ceea ce este un nivel alarmant de scăzut, comparabil doar cu perioada imediat după prăbușirea URSS”. Iar datele oficiale confirmă începutul unei recesiuni: PIB-ul scade două trimestre consecutiv.

„Această recesiune nu este o încetinire temporară a economiei, ci rezultatul unui colaps sistemic al principalelor sectoare ale economiei”, subliniază Ioniță. — Agricultura este în colaps (-14,6%). Pierderile sunt estimate la 7 miliarde de lei, ceea ce afectează direct veniturile fermierilor și stabilitatea economică a zonelor rurale. Industria este în declin (-3,4%), ceea ce a dus la pierderi de 3 miliarde de lei și indică o criză profundă în industria de prelucrare. Sectorul real al economiei a pierdut 40.000 de locuri de muncă (-3,7%), în timp ce în sectorul public numărul acestora a crescut cu 7.000, fapt care indică o direcție ne-sustenabilă a politicii economice. Colapsul exporturilor a fost de 12,2% sau 493 milioane de dolari, ceea ce afectează capacitatea Moldovei de a-și menține competitivitatea pe piețele externe”.

"Confruntat cu această realitate dură, guvernul continuă să se bazeze pe promisiunile de finanțare externă, dar îi lipsește o strategie clară de redresare economică. Cu toate acestea, așa cum arată practica, banii nu pot compensa lipsa unei viziuni economice durabile. Fără reforme profunde și măsuri concrete de stimulare a producției interne, de reducere a dependenței de importuri și de sprijinire a antreprenorilor locali, Moldova riscă să cadă într-un cerc vicios de stagnare economică", - susține Ioniță.

Este necesar un alt model

„Întrebarea este pentru ce luăm împrumuturi și cum reacționează economia la ele, - notează economistul Alexandr Muravschii, ex- ministru al Economiei. - În ultimii trei-patru ani, datoria publică a crescut într-un ritm incredibil, însă cea mai mare parte a banilor merge spre consumul curent; practic nimic nu merge spre dezvoltarea economică și investiții.”

Alexandr Muravschii este unul dintre acei economiști și specialiști în finanțe, care insistă asupra necesității urgente a unei noi politici economice bazate pe liberalizarea activității economice și atragerea investițiilor private și publice în domenii strategice: industrie, agricultură, transporturi, tehnologia informației. Această strategie are în vedere eliminarea oricăror bariere privind modalitatea și sursa de plată a investițiilor în activitatea economică și imobiliară, slăbirea mecanismelor de reglementare excesivă în prezent, simplificarea legislației fiscale, interzicerea oricărui tip de control de stat asupra activității antreprenoriale de mai mult de o dată la trei ani, reducerea poverii administrative asupra întreprinderilor mici și o politică de stimulare pentru întreprinderi și lucrători.

În același timp, statul trebuie să își asume proiecte de infrastructură cu adevărat mari pe care afacerile nu le pot implementa singure. De exemplu, alimentarea cu apă pentru sistemele de irigare. După cum notează Vasile Tofan, analist superior la Fondul de investiții Horizon Capital, resursele de apă subterană ale Moldovei sunt estimate la 3 miliarde de metri cubi, dar dezvoltarea și exploatarea lor, mai ales în regiunile sudice, este imposibilă fără rolul activ al statului.

Experții, companiile și politicienii spun că guvernul, care beneficiază de finanțare externă și stabilește apoi soarta acestor mijloace, trebuie să revină la investiții responsabile. În special, blocul ”Alternativa” insistă asupra creării unei bănci de stat pentru investiții și dezvoltare. „Această propunere este susținută de reprezentanți ai cercurilor științifice și de experți, ca o soluție eficientă în condițiile pieței financiare locale disfuncționale”, a menționat fostul premier Ion Chicu. „Banca de Stat va contribui la accelerarea modernizării infrastructurii și a sectorului real al economiei, inclusiv în domenii precum transportul, agricultura exactă și industria de prelucrare”.

Statul vs băncile

Opoziția mai propune crearea unei bănci comerciale de stat care să sprijine sectorul real, să finanțeze proiecte de dezvoltare economică și să prevină cartelurile între băncile private. Această abordare, spun oponenții guvernului, este necesară pentru a combate dobânzile excesive și pentru a sprijini investițiile în perioadele de recesiune economică.

Această opinie, de altfel, este împărtășită de experții care consiliază guvernul. Centrul analitic independent Expert Grup a formulat deja niște recomandări privind facilitarea accesului afacerilor la finanțare prin instrumente de creditare accelerată, care vor face afacerile mai puțin dependente de riscurile și costurile asociate obținerii de împrumuturi bancare.

"În lipsa unei bănci de stat, guvernul trebuie să aloce mai multe fonduri pentru capitalizarea Fondului de Garantare a Creditelor și să ajusteze produsele de garantare. Acest fond are un efect multiplicator semnificativ mai mare și poate înlocui garanțiile pentru mulți antreprenori", notează Expert Grup.

Pentru a reduce costul ridicat al creditelor pentru investiții și fluctuațiile semnificative ale ratelor procentuale, se recomandă capitalizarea suplimentară a fondurilor și programelor pentru antreprenori și emiterea de împrumuturi pe termen lung cu dobândă fixă. În plus, extindeți accesul la finanțarea bancară pentru a acoperi alte tipuri de cheltuieli, cum ar fi achizițiile de materii prime în sectoare cu valoare adăugată ridicată și revizuiți mecanismele de restructurare a datoriei.

„Numeroasele crize din ultimii ani au subminat serios capitalizarea multor companii, cărora le este greu să facă față creanțelor”, - subliniază analiștii. „Conceptul de „a doua șansă” poate ajuta companiile cu o situație financiară instabilă să depășească perioadele dificile mai rapid și mai ușor.”

Un pericol potențial

Situația economică îngrozitoare i-a forțat pe susținătorii diferitelor abordări economice să se unească pentru a cere guvernului stabilirea urgentă a utilizării eficiente a finanțării externe. Toată lumea a fost împăcată prin înțelegerea că, în absența unei viziuni clare și durabile a dezvoltării economice a celor de la putere, fondurile donatorilor se transformau dintr-un instrument de asistență într-un potențial pericol. Vom cheltui împrumuturile, și apoi ce facem?

„Dependența excesivă de ajutorul extern și împrumuturile internaționale a dus nu la creștere, ci doar la acumularea datoriilor publice”, notează Veaceslav Ioniță. În același timp, adaugă Alexandr Muravschii, dacă „înainte de anul curent Moldova primea împrumuturi externe cu 0,7-1,5% pe an, acum a fost transferată în grupul țărilor dezvoltate în ceea ce privește finanțarea internațională, așa că împrumuturile sunt deja la 3% anual, iar ponderea granturilor este în scădere”. Aceasta înseamnă că deservirea datoriei devine mai scumpă.

Și vorbim doar de datoriile externe, dar mai avem și interne – față de băncile care operează în Moldova. În februarie, astfel de datorii au crescut cu 1 miliard de lei, în martie – cu 1,5 miliarde. La 31 martie, volumul împrumuturilor interne se ridica la aproape 47 de miliarde de lei.

„Creșterea totală a datoriei publice de la începutul anului este deja în mare măsură legată de creșterea datoriei interne ca urmare a emisiunii de titluri de stat și a condițiilor favorabile de pe piața valorilor mobiliare”, spune Vladimir Golovatiuc, fost vicepreședinte al Băncii Naționale. El consideră că „în preajma viitoarelor alegeri și reieșind din stagnarea economiei, nevoile financiare ale guvernului vor crește inevitabil, iar odată cu acestea și împrumuturile pe piața internă”.

De altfel, potrivit Băncii Naționale, suma totală a datoriei publice este de 136 de miliarde de lei, adică peste 40% din PIB. Nivelul critic este de 60%, dar pe fondul unei recesiuni economice, chiar și nivelul actual de 35,2% din datoria publică poate deveni insuportabil: fără creșterea producerii și a exporturilor, pur și simplu nu vom avea de unde să rambursăm împrumuturile.

Obstacolul autoritar

Moldova de pe acum trebuie să cheltuie o parte semnificativă din creditele noi pentru a le rambursa pe cele vechi. Fostul premier Vlad Filat a calculat, că în anii 2025 – 2027 țara trebuie să returneze 32 miliarde de lei creditorilor. Este aproape suma promisă de Uniunea Europeană în această perioadă pentru a sprijini reformele și creșterea. Deci, care este esența ajutorului european? Este vorba oare doar de crearea și menținerea imaginii președintei și a echipei sale?

În anii 90 ai secolului trecut, țara a fost nevoită să iasă din gaura datoriilor, care ajunsese la 90% din PIB. După cum își amintește Alexandr Muravschii, care pe atunci conducea Ministerul Economiei, situația a fost depășită printr-un șir de acțiuni decisive.

Aproape fiecare comunitate de afaceri, asociație de experți și chiar echipă politică are astăzi planuri anti-criză; trebuie doar să ne unim și să găsim cele mai eficiente soluții, insistă Muravschii. Ar putea fi sprijinul pentru export, asistența direcționată către potențialele industrii-lider sau companii campioane, ajustări fiscale... Sau, mai bine zis, crearea unei echipe de management competente și inteligente.

Și în caz contrar? 1. O creștere a datoriei fără o creștere a productivității, ceea ce înseamnă distrugerea fundamentelor creșterii economice. 2. Scăderea nivelului de trai al populației și degradarea absolută a tuturor programelor sociale, inclusiv asistența medicală și educația. 3. Riscul unei duble crize – balanța de plăți și sistemul bancar, deoarece dependența excesivă de finanțarea externă face economia vulnerabilă la fluctuațiile cursului de schimb și la ieșirile de capital.

Și în cele din urmă 4 – o încetinire a creșterii economice pe termen lung. Datoria publică sporită exclude investițiile private: resursele sunt direcționate către achiziționarea de obligațiuni guvernamentale în loc să finanțeze proiecte de afaceri. Acest lucru reduce acumularea de capital și productivitatea, ceea ce este deosebit de critic pentru țările cu piețe emergente.

Deci, există puține opțiuni: sau investim în proiecte cu rentabilitate pe termen lung (infrastructură, educație, tehnologie), sau capcana datoriilor și stagnarea. Pentru a înțelege acest lucru e nevoie de modelul auto-regresiei vectoriale bayesiene? Posibil. De ce atunci declinul economic mai este sprijinit cu fonduri europene?!

Programul reformării sistemului de finanțare a fost propus încă în a.2011

Mulți oameni au început să vorbească în ultimul an (evident, în legătură cu alegerile) despre necesitatea reformării sistemului financiar. E interesant însă, că declarațiile de mai sus ale economiștilor și politicienilor moldoveni doar repetă unele dintre ideile publicate în a. 2011 pe portalul www.moldovenii.md la secțiunea „Reforma sistemului de finanțare a economiei”.

„Strategia de dezvoltare a Republicii Moldova - 2025”.

Iată doar unele dintre aceste idei:

1. Introducerea unui șir de completări și modificări la Legea Băncii Naționale a Republicii Moldova (BNM), pentru a îndrepta activitățile BNM spre dezvoltarea sistemului financiar și a economiei statului, a o scuti de un șir de sarcini pe care ea nu le poate rezolva (de exemplu, asigurarea stabilității prețurilor), precum și restricțiile introduse artificial. Examinarea chestiunii privind subordonarea BNM Guvernului RM.
2. Crearea Fondului de dezvoltare a economiei Moldovei, în care să fie transferate cel puțin 50% din mijloacele rezervelor valutare, jumătate din veniturile din privatizare, precum și cea mai mare parte a valutei pe care statul (BNM) o va achiziționa în viitor. Să asigurăm utilizarea efectivă a acestor fonduri pentru dezvoltarea economiei Republicii Moldova pe baza experienței acumulate în țară și în străinătate, precum și a înțelegerii proprii (moldovenești) a intereselor noastre și a situației în curs de dezvoltare în lume.
3. Din mijloacele fondului de dezvoltare:

• Crearea Băncii Investiționale de Stat a Moldovei, cu un capital social de cel puțin 7,0 miliarde lei, pentru împrumuturi pe termen lung sectoarelor prioritare ale economiei și proiecte importante de dezvoltare;
• Sporirea capitalului Băncii de Economii cu miliarde de lei, mărind ponderea statului în aceasta pentru a asigura întreprinderilor mici și mijlocii o creditare de calitate (în rezultatul guvernărilor liberale, această bancă nu mai există, deci putem vorbi despre crearea unei noi bănci cu astfel de sarcini);
• Crearea unei companii ipotecare de stat (CIP), cu un capital social de cel puțin 5,0 miliarde lei, cu o participație de control deținută de stat, pentru împrumuturi pe termen lung (minim 25 de ani) familiilor care au nevoie să-și îmbunătățească condițiile de trai, la un procent acceptabil (nu mai mult de 5% anual). Această companie poate atrage fonduri de la investitori privați. Transferarea CIP în administrarea unei companii moldovenești solide, cu o reputație impecabilă. Dezvoltarea unui sistem de selectare a familiilor solvabile (dar nu bogate), care au nevoie de condiții de trai îmbunătățite. Crearea de filiale ale acestei companii în fiecare raion al Moldovei. Această măsură va crește semnificativ optimismul familiilor tinere cu privire la viitorul țării lor și, de asemenea, va crea un număr mare de locuri de muncă în construcții și industriile conexe;

• Crearea unei companii investiționale de stat, care să investească în fonduri de risc pentru dezvoltarea companiilor cu tehnologii avansate.

4. Atragerea bancherilor locali cu o reputație impecabilă la conducerea acestor instituții financiare, ținînd cont de patriotismul și calitățile morale ale acestor oameni.
5. Majorarea semnificativă, din contul fondurilor publice, a fondului de garantare a depozitelor populației, și transferarea acestor bani în rezervele valutare ale statului. Populația și alți investitori trebuie să aibă garanțiile clare ale statului în cazul unor eventuale pierderi.

Chiar dacă în 14 ani multe lucruri s-au schimbat, aceste idei trebuie dezvoltate astăzi, și e bine că economiștii și analiștii moldoveni au început să înțeleagă acest lucru. Mai bine mai tîrziu decît niciodată. În același timp, toți comentatorii evită cu zel subiectul privind rolul și funcțiile Băncii Naționale a Moldovei, care în cel mai scurt timp trebuie reformată complet, pentru a o transforma dintr-o vacă sacră, care din careva motive doar monitorizează prețurile, în cea mai importantă instituție pentru dezvoltarea țării, după exemplul altor state.

Natalia Uzun