"Dumnezeu și natura" de Emil Childescu

"Natura obișnuită este o sursă inepuizabilă pentru artă", a spus Theodore Rousseau, directorul școlii Barbizon. Toată lumea poate vedea personal corectitudinea acestor cuvinte vizitînd expoziția lui Emil Childescu "Dumnezeu și natura", deschisă la Centrul Expozițional Constantin Brîncuși pe 22 mai. Pe 7 mai, maestrul a împlinit 85 de ani.

Poetul naturii

Emil Childescu poate fi numit un adevărat poet al naturii. El descoperă emoții în orice, înțelegerea subtilă a frumuseții lumii înconjurătoare pătrunde în întreaga sa creație. Putem spune chiar că în peisajele sale el creează niște portrete ale naturii – într-atît ea este de spiritualizată. Astfel, două săli ale Centrului Expozițional sînt dedicate în întregime portretelor: în cea mare – ale naturii, în cea mică – ale oamenilor. Unul dintre cei mai renumiți artiști ai Moldovei se remarcă printr-un angajament puternic față de realism - potrivit experților, cea mai grea cale în artă. "Ce miracol este să admiri în pictură ceea ce nu admiri în realitate!", a spus Ferdinand Victor Eugene Delacroix. Un astfel de miracol nasc și picturile lui Emil Childescu.

Lumea amurgului

Vicepreședintele Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova, Florina Breazu, a menționat că Emil Ivanovici are o viziune foarte specială asupra lumii: ea are legătură cu amurgul, zorii zilei, cînd soarele încă nu a răsărit, dar iată-iată va apărea. "Ei dictează culoarea operelor sale – s-ar părea predominant negru. Dar, de fapt, acesta nu este negru, ci un fel de întuneric complex, cu o trecere la tonuri de gri foarte deschis. Iar în aceste intervale este prezentată o gamă bogată de culori. Se simte că stările naturii transmise de artist pe pînză reflectă starea lui de spirit, trăirile interioare.

Tot în pictura lui Emil Childescu observăm nuanțe foarte subtile, nu există tonuri vii. Și în multe picturi - lumină. Poate că sursa de lumină nu este întotdeauna vizibilă, dar prezența ei este foarte simțită. Cel mai mult acest lucru este reflectat în peisajele în care este redat cerul, marea și o bucată de pămînt. Aceste elemente se împletesc interesant în opera sa. Una dintre temele preferate ale marelui maestru este marea. De aceea putem presupune cine sînt artiștii săi preferați - Aivazovski, Kuindji...".

La Centrul Expozițional sînt prezentate peste 200 de lucrări. Pe lîngă pictură, există mai multe sculpturi care oferă vizitatorilor care nu cunosc prea bine opera lui Emil Childescu o idee despre varietatea marelui talent al artistului. În afara Centrul Expozițional Constantin Brîncuși a rămas grafica, ilustrația de carte, afișul, linogravura monocromă și color, gravura și multe altele. În total, potrivit experților, maestrul a creat aproximativ 6 mii de lucrări! Emil Childescu este o figură iconică în cultura artistică a Moldovei, care a adus, ca nimeni altul, o contribuție atît de mare la dezvoltarea sa.

Portrete rapide

Emil Childescu este autorul unei impresionante galerii de portrete ale unor mari figuri ale culturii ruse: Konstantin Konstantinov, Maria Bieșu, Gheorghe Mustea și alții. Precum și portrete ale contemporanilor, oamenilor apropiați, prietenilor.

...Mă apropii de portretul cîntărețului de operă Serghei Pilipețchi realizat de Emil Childescu. Serghei a spus că este prieten cu Emil Ivanovici de mai mulți ani. "Ne-am întîlnit datorită Irinei Press, designerul de costume al Teatrului Național de Operă și Balet ”Maria Bieșu”. Ea l-a adus pe Emil Childescu la una dintre spectacolele mele, după care mi-a cerut să pozez. El mi-a arătat atelierul, cîteva lucrări care sînt foarte importante pentru el. A pictat portretul destul de repede, într-o oră și jumătate. Emil Ivanovici este o persoană uimitoare, era foarte ușor și interesant să lucrezi cu el. Îi vizitez mereu expozițiile, ultima mare expoziție a avut loc acum cinci ani, atunci a fost lansat și albumul. În primul rînd, sînt impresionante peisajele sale. Mă inspiră foarte mult tema nopții. Și sper că într-o zi Emil Ivanovici va picta decorul pentru opera lui Nikolai Rimski-Korsakov "Noapte de mai".

Ultimul dintre mohicani

Artistul plastic Alexei Colîbneac, profesor la catedra Grafică al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, îl cunoaște pe Emil Childescu din 1957. "Și pe măsură ce îl cunosc ca persoană și artist, am pentru el mai mult decît respect. Pentru mine, el devine un model și întruchiparea demnității umane. Ca artist, el este pur și simplu dedicat pînă la capăt, pentru că își dedică aproape tot timpul liber artei sale preferate.

Emil Childescu este un mare artist realist. Și în toată diversitatea intereselor, el este în primul rînd preocupat de ideea reflectării lumii înconjurătoare ca creație a lui Dumnezeu. De aceea expoziția se numește "Dumnezeu și natura". Și pentru mine, el este ultimul dintre mohicanii acestei estetice, care, desigur, va rămîne pentru totdeauna. În ciuda faptului că acum ea este dată la o parte de alte tendințe și interese ale societății moderne".

Alexei Colîbneac a povestit despre soarta dramatică a lui Emil Childescu, pe alocuri tragică. Și-a pierdut tatăl devreme, mama sa a fost deportată și, împreună cu ea, a fost exilat și el în Kazahstan. "Și, întorcîndu-se în localitatea natală Sculeni, a trecut prin toate greutățile de care au avut parte copiii postbelici. Desigur, acest lucru a lăsat o amprentă asupra întregii sale vieți și s-a reflectat în opera sa.

Astfel, în 2000, Emil Childescu a expus o serie uriașă de acvaforte dedicată istoriei de 2.000 de ani a creștinismului. Aceasta este o serie monumentală uimitoare, care poate fi comparată după amploare cu "Los caprichos" de Francisco Goya. Cea mai vestită lucrare din seria Goya este "Visul minții dă naștere la monștri". Într-un fel, Childescu a încercat să "concureze" cu însuși Goya, reflectînd în gravurile sale toată drama secolului XX. Două războaie, revoluție, foamete... Emil Childescu însuși a trecut prin foamete. Și eu am trecut cînd eram copil în acea perioadă, și vă spun: foamea este o încercare groaznică. Și dacă cineva ironizează pe seama aceasta, n-ar trebui s-o facă. De aceea, nu trebuie să permitem acest lucru. Cel puțin, nu trebuie să pierdem vigilența, trebuie să luptăm pentru pace prin orice mijloace".

Profesorul Colîbneac consideră că Emil Childescu aparține tipului de artist renascentist: polivalent, multifuncțional. Pe lîngă arta plastică, el a scos de sub tipar și note critice. În cele din urmă, a scris un memoriu – acum cîțiva ani a fost publicată cartea "Mozaicul vieții". "Și penița sa, în principiu, este bine ascuțită. A găsit timp și pentru a preda la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice și deja de 20 de ani sîntem colegi. Ca pedagog el este absolut minunat: exigent, strict, oferă elevului exact atît cît are nevoie, nu mai mult decît poate el asimila, iar acest lucru este important. Studenții îl iubesc și îl respectă".

Contele graficii

Ca artist grafic, Emil Childescu lucrează în două direcții. Prima este ilustrația de carte, în care artistul este obligat să urmeze textul cărții. În acest domeniu, el este inimitabil, afirmă Alexei Colîbneac. "Adică, ilustratorul respectă autorul textului, nu se străduiește să fie mai presus decît el, încearcă să găsească acea metaforă figurativă care corespunde imaginii descrise. A doua direcție este grafica de șevalet, în care își întruchipează liber ideile. "În calitate de specialist în acest domeniu, pot spune că el este un gravor minunat: cu aceeași iscusință gravează și pe metal, și pe lemn, și pe linoleum. Emil Ivanovici are foarte multe gravuri – mă mir cînd le reușește pe toate".

Artista plastică Violeta Zabulikca-Diordieva: "Îl cunosc pe Emil Ivanovici de foarte mult timp. Și îi admir longevitatea activă: la o vîrstă atît de respectabilă, nu este doar un artist activ, ci predă și la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. În persoana sa observăm o combinație unică de început creativ în mai multe genuri de artă: pictură, grafică și, spre surprinderea multora, sculptură. Și acestea sînt domenii total diferite și foarte puțini reușesc să le combine. Și cu atît mai mult să creeze din fiecare dintre ele opere demne, așa cum face Emil Childescu.

În calitate de grafician de carte, menționez că în acest domeniu el a creat opere care au fost incluse în fondul de aur al artei cărții moldovenești. Acestea sînt ilustrații pentru lucrările lui Ion Crangă, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu și alți autori. Și foarte valoros este ceea ce a creat în grafica de șevalet. În special ciclurile de lucrări pe tema războiului și a păcii, dezastrului de la Cernobîl etc. Ele reprezintă o contribuție semnificativă la grafica moldovenească".

De la acuarelă la sculptură

Artistul și criticul de artă Victoria Rocaciuc: "Emil Ivanovici are acuarele extraordinare prin transparența lor, el simte foarte subtil acest material, caracteristicile și posibilitățile sale. Și în picturile sale este clar că autorul iubește acuarela. Lucrările sale în ulei înseamnă în primul rînd culoare, iar acest lucru mă atrage. Mai presus de toate, admir faptul că umbra și lumina din pictura lui Emil Childescu sînt, în primul rînd, culoare. Emil Childescu este în primul rînd colorist. Și a dezvoltat un mod absolut unic de scriere picturală. Interesant este că acest mod poate fi urmărit și în sculpturi: el are o abordare neobișnuită a formei. De exemplu, în sculpturile prezentate la expoziție, vedem o elaborare absolut pitorească a părului. Ea apare și în portretele în ulei".

Victoria Rocaciuc i-a sfătuit pe toți cei care nu sînt indiferenți față de opera acestui mare artist, ca atunci cînd expoziția se va încheia, să viziteze Muzeul Casei Pușkin din Chișinău și filiala sa din Dolna, deoarece și acolo sînt expuse lucrările lui Emil Childescu.

Lidia Ceban