Crăciunul cui este corect?

Crăciunul cui este corect?

Sărbătorile oficiale "ale Crăciunului pe stil nou" şi cele de Anul Nou au trecut. Țara se pregătește pentru sărbătorirea Crăciunului pe stil vechi.

Republica Moldova nu este, nici pe departe, unică în această privință. În plus, în afară de țara noastră, dubla sărbătorire a Crăciunului oficial pe 25 decembrie și pe 7 ianuarie mai există încă în alte patru țări ale lumii.

Atunci cînd s-a născut Isus?

Ziua de naștere a lui Isus Hristos, Crăciunul, este una dintre marile sărbători creștine, pe care o sărbătoresc catolicii, ortodocșii și protestanții. Este sărbătoare de stat în peste 100 de țări ale lumii: în fiecare an Crăciunul este sărbătorit de majoritatea populației Planetei.

Se crede că Mîntuitorul s-a născut pe data de 25 decembrie, deși în Biblie nu e un răspuns direct la întrebarea: "Cînd s-a născut Isus?". Data de 25 decembrie a fost pentru prima oară indicată de Sextus Julius Afrikan în cronica sa, scrisă în anul 221, iar în anul 337 Biserica Romană a decis oficial să considere data de 25 decembrie - ziua nașterii lui Isus Hristos. Cu toate acestea, problema datei reale (dar şi a anului real) al nașterii Mîntuitorului rămîne încă controversată și evident nerezolvată.

Încercările de a stabili anul nașterii lui Isus Hristos în baza datelor evenimentelor aferente (anii de domnie ai împăraților, regilor, consulilor) nu au dus la o anumită dată, dar se crede că Isus, cel istoric, s-a născut între anii 7 și 5 î.e.n. În orice caz, conform Bibliei, Isus s-a născut "în anii de domnie ai regelui Irod", care, după cum a fost stabilit exact a murit în anul 4 î.Hr. Cu toate acestea, astăzi folosim cronologia greșită, introdusă de Biserica romană în anul 533. La bazele acesteia stau calculele făcute de arhivarul Papei de la Roma, ale călugărului scitic Dionisie cel Mic, făcute în anul 525.

În anul 1278 de la întemeierea Romei, Papa Ioan I i-a încredințat lui Dionisie să alcătuiască Tabelul de Paști. Pentru ca să-i fie mai ușor să-l alcătuiască, Dionisie a ales data de 25 decembrie 753 de la înființarea Romei ca dată ipotetică a Nașterii lui Hristos și apoi i-a propus Papei Ioan I să introducă un nou sistem de cronologie - înainte și după nașterea lui Hristos. Cu toate acestea, în calculele sale, Dionisie a comis o serie de greșeli serioase: potrivit unor cercetători, el a ignorat patru ani din domnia imperatorului Augustus (nu a ținut seama că împăratul de la începutul aflării sale la tron a domnit cîțiva ani ca Octavian, iar apoi și ca August). Așa că adevăratul Isus a fost ceva mai în vîrstă decît consideră oficial biserica.

În vara anului 1996, într-una din epistolele sale, Papa Ioan Paul al II-lea a recunoscut că data istorică a nașterii lui Hristos este necunoscută și că, în realitate, Mîntuitorul s-a născut cu 5-7 ani mai devreme decît noua epocă a Crăciunului "oficial". Cu toate acestea, nimeni nu va mai corecta acum greșelile lui Dionisie cel Mic (mai mult, în calculele sale, el nu a folosit "0", deoarece acest concept matematic nu era cunoscut în Europa la acel moment).

Aceeași confuzie a apărut și cu data nașterii lui Isus Hristos. Unul dintre principalii indici ai nașterii sale este povestea stelei de la Betleem din Evanghelia după Matei. Simbolul acesteia este acum element de decor pentru toţi pomii de Crăciun. Cel mai probabil, înțelepții-magi au observat un adevărat fenomen astronomic. Cea mai probabilă "candidată" pentru steaua de la Betleem, oamenii de știință o  numesc ca fiind explozia unei nove sau supernove (alte versiuni - Cometa Halley, alinierea Planetelor, răsăritul elicoidal).

În anul 1977, astronomii britanici Clark, Parkinson și Stephenson au analizat cronicile astronomice chineze și coreene începînd din anul 10 î.H. şi pînă în anul 13 d.Hr. și au identificat Steaua din Betleem cu explozia unei noi stele, care a putut fi observată timp de 70 de zile în primăvara anului 5 î.H. Mai mult decît atît, ei au reușit să stabilească coordonatele cerești destul de precis. Calculele astronomice au confirmat faptul că în primăvara acelui an, strălucirea acesteia a putut fi observată în Persia, de unde au venit magii, dar și per ansamblu, începînd din Siria pînă în China și Coreea, jos deasupra orizontului, chiar şi înainte de răsăritul soarelui era vizibilă, totul exact ca în Evanghelia lui Matei. Călătoria din Persia pînă la Ierusalim a durat cel puțin 5-6 luni, prin urmare magii au ajuns în regatul lui Irod cel Mare în toamna anului 5 î.Hr., cel mai probabil, la sfîrșitul lunii septembrie sau în octombrie și deja la acel moment ei supravegheau Sfînta Familie cu pruncul Iisus.

Conform calculelor susținătorilor versiunii că steaua din Betleem este Cometa lui Halley, se pare că Isus trebuia să se fi născut undeva în primele zile ale lunii septembrie pînă pe data de 7, dar cu siguranță nu pe 25 decembrie. Despre faptul că Mîntuitorul s-ar fi putut naşte la sfîrșitul lunii septembrie - începutul lunii octombrie există, de asemenea, unele indicații indirecte în Biblie: de exemplu, timpul de concepere și nașterea lui Ioan Botezătorul, care, judecînd din texte, era cu 5-6 luni mai mare ca Isus. Încă o confirmare indirectă a acestei concluzii o constituie consemnarea evanghelistului Luca despre recensămîntul făcut la ordinul lui Caesar Augustus, potrivit căruia toată lumea a trebuit să treacă recensămîntul în orașul său natal. E puţin probabil ca un asemenea eveniment să se fi întîmplat iarna, cînd călătoria era destul de dificilă și costisitoare, iar decembrie și ianuarie erau luni destul de reci în zonele muntoase din Iudeea, unde se afla Betleemul. Apropo, Martorii lui Iehova consideră că Hristos s-a născut la începutul lunii octombrie. Cu toate acestea, sărbătoarea bisericii Nașterii Domnului Hristos a fost stabilită pentru ziua de 25 decembrie.

Cercetătorii moderni consideră că acest lucru a fost făcut intenționat și că acest fapt nu este legat atît de cercetările reale ale posibilei date a nașterii Mîntuitorului, cît de conjunctura politică din acele vremuri. Problema e că chiar și după adoptarea creștinismului, păgînismul la romani nu și-a pierdut pozițiile. Pe 25 decembrie era sărbătorită cu mare fast Sărbătoarea Cultului Soarelui - Dies Natalis Solis Invicti, stabilită în anul 274, de către împăratul Aurelian. Pentru a eradica tradițiile păgîne în anul 337, Biserica Romană a decis oficial să considere ziua de 25 decembrie Ziua Naşterii lui Isus Hristos – Crăciunul.

Crăciunul "catolic" și cel "ortodox"

Se consideră, de obicei, că pe 25 decembrie este sărbătorit Crăciunul catolic, iar pe 7 ianuarie cel ortodox. De fapt, nu este aşa.

În noaptea de pe 24 spre 25 decembrie, sărbătoresc Crăciunul nu numai catolicii, ci și luteranii și alte confesiuni protestante, precum și 11 Biserici ortodoxe locale din lume (nu folosesc calendarul gregorian "catolic", ci așa-numitul "calendar iulian nou", care pînă ce coincide cu cel gregorian, discrepanța dintre aceste calendare de o singură zi va fi acumulată către anul 2800).

Dar iată că în noaptea de pe 6 ianuarie spre 7 ianuarie Sărbătoarea Crăciunului-Naşterii lui Isus este sărbătorită de o serie de biserici ortodoxe, care au rămas la stilul vechi (Biserica Rusească, Georgiană, cea de la Ierusalim şi cea din Serbia) mănăstirile de pe Muntele Athos, care se conduc după calendarul iulian, Biserica Apostolică Armeană (sărbătoreşte Crăciunul și Boboteaza ca sărbătoare unică, aceea a Bobotezei), eparhia separată a Bisericii Ortodoxe Române (Mitropolia Basarabiei), Biserica greacă stil vechi, care nu au acceptat trecerea la calendarul iulian, revizuit de Biserica Eladei, arabii ortodocși din Ierusalim, precum și numeroșii catolici ai ritului estic (în special, Biserica greco-catolică ucraineană) și o parte a protestanților ruși. În anul 2014 Biserica Ortodoxă Poloneză s-a reîntors la calendarul iulian, după anularea deciziei Sfintelor Soboare, din anul 1924, privind introducerea stilului nou.

De fapt, nu data nașterii lui Hristos este diferită, ci calendarul folosit. Creștinii, care sărbătoresc Crăciunul pe 25 decembrie folosesc calendarul gregorian modern. Restul sărbătoresc Nașterea Mîntuitorului, de asemenea, pe 25 decembrie, dar conform calendarului iulian, iar această dată în calendarul gregorian din secolele XX și XXI cade pe 7 ianuarie. Nu va fi întotdeauna însă aşa. Deja peste un secol, diferența dintre stiluri va constitui nu 13, ci 14 zile. În consecință, în secolul al XXII, urmaşii noștri vor sărbători Crăciunul pe 8 ianuarie pe stil vechi, iar peste două secole - pe 9 ianuarie.

Calendarul iulian a fost introdus în anul 45 î.Hr. de către Iulius Caesar. Conform acestuia, anul începe pe 1 ianuarie, are 365 de zile, fiecare al patrulea an este un an bisect, cînd se adaugă încă o zi în februarie - 29 februarie. Calendarul iulian însă nu lua în considerare încă o zi, acumulată la fiecare 128 de ani.

În anul 1582, Papa Grigorie al XIII-lea a recunoscut calendarul iulian drept unul inexact (clerul a avut probleme la calcularea datei Paștelui). Au descoperit o greșeală în el: întîrzierea timpului calendaristic faţă de cel astronomic. În rezultat, la 4 octombrie 1582, în ţările catolice Grigore XIII a introdus un nou calendar "gregorian", care este folosit, astăzi, în majoritatea țărilor lumii. La momentul reformării din 1582, a existat o discrepanță de 10 zile între datele din calendarele iulian și gregorian.

Tradiția ortodoxă a păstrat adevăratul calcul al datei Paștelui, spre deosebire de Biserica Catolică, care nu a trecut la calendarul gregorian, toate calculele evenimentelor ortodoxe fiind efectuate conform calendarului iulian vechi. Ce-i drept, în anul 1923, la inițiativa Patriarhului Constantinopolului, a avut loc şedinţa Bisericilor Ortodoxe, la care a fost luată decizia de corectare a calendarului iulian. Astfel, a apărut „noul calendar iulian", care nu a fost accept de către toate Bisericile ortodoxe și de anumite subunități ale acestora. Calendarul "nou iulian" coincide în prezent cu calendarul gregorian.

Așadar, bisericile creștine și confesiunile utilizează astăzi concomitent trei Calendare: Iulian, Nou Iulian și Gregorian. Iată, de fapt, de ce survine diferența de date la sărbătorirea Nașterii Domnului Hristos și a altor sărbători creștine.

Crăciun cu iz politic

În Moldova, prima încercare de a sărbători Crăciunul "în stil european" a întreprins-o primarul municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă. Asta s-a întîmplat în anul 2007 și a dus la celebrul "război al pomilor de Crăciun".

În decembrie 2007, primarul Chișinăului a ordonat decorarea pomilor de Crăciun în oraș, inclusiv bradul "central", pe data de 10 sau 15 decembrie, astfel încît "Chișinăul, măcar în această privință, să meargă în pas cu marile orașe europene". Viceprimarul Ana-Lucia Culev la şedinţa Primăriei a raportat că către data de 25 decembrie, de sărbătoarea Crăciunului pe stil nou, va fi pregătit un program festiv cultural-artistic.

În general, conducerea metropolitană avea de gînd să sărbătoarească Crăciunul "european" cu mare fast. Însă autoritățile centrale comuniste, aflate la vremea respectivă la putere, le-au interzis primăriilor să instaleze pomul de Crăciun în PMAN a Chișinăului mai devreme de 30 decembrie. Chirtoacă nu le-a dat ascultare. Pomul de Crăciun a fost instalat. Paza bradului le-a fost încredințată la doi activiști ai Partidului Liberal. Cu toate acestea, în aceeași noapte, "bradul lui Chirtoacă" a fost "strămutat" brusc din PMAN a orașului într-un parc din apropiere.

În anul 2008 operațiunea "Bradul de Crăciun" s-a repetat. Numai că de data aceasta "bradului lui Chirtoacă", la început nu i-au permis să ajungă în capitală (pe drumul spre Chișinău acesta a fost interceptat de Poliție, care a declarat că nu există documente pentru brad, ceea ce înseamnă că transportarea acestuia este interzisă), iar apoi Primăria a avut probleme cu decorațiunile pomului de Crăciun, nici de data aceasta nu au reușit pînă pe data de 25 decembrie.

Totul s-a schimbat în anul 2009, cînd Alianța pentru Integrare Europeană a venit la guvernare. În noiembrie 2009, Guvernul lui Vladimir Filat, în pofida indignării clerului ortodox, a votat în unanimitate să declare ziua de 25 decembrie drept zi de sărbătoare. Mitropolia Moldovei a trimis imediat o scrisoare Guvernului cu rugămintea de a reexamina Decizia privind Crăciunul, deoarece aceasta este o sărbătoare religioasă, nu o sărbătoare laică, iar sărbătorile religioase sînt stabilite conform calendarului bisericii.

"Dacă autoritățile au luat această decizie, ținînd seama de faptul că alte confesiuni religioase sărbătoresc Crăciunul pe 25 decembrie, atunci şi în acest caz consternarea e mare.

Biserica Ortodoxă din Moldova îi tratează respectuos pe reprezentanții tuturor confesiilor, înregistrate oficial în țara noastră, însă declararea drept zi de odihnă la nivel național pentru sărbătoarea religioasă a minorităţii pare ciudată", se spunea în declarația Mitropoliei (conform recensămîntului din 2004, 93,3% dintre cetățenii Moldovei se consideră creștini ortodocși, iar conform recensămîntului din 2014, această cifră era de 96,8%).

Ambiguitatea situației, potrivit clerului ortodox, a constat, de asemenea, în faptul că motivul acestei decizii guvernamentale nu a fost clar, deoarece atît Mitropolia Moldovei, cît și Mitropolia Basarabiei, în conformitate cu statutul lor, urmează calendarul iulian, care exclude posibilitatea sărbătorii Crăciunului pe 25 decembrie. "Locuim într-o țară în care oamenii cinstesc sărbătorile și tradițiile care ne caracterizează ca popor, precum și cultura noastră. Nu avem dreptul să pierdem ceea ce am moștenit și să ne trădăm identitatea", era subliniat în declarația Mitropoliei.

Cu toate acestea, Guvernul, declarînd că dorește să meargă într-un pas cu Europa, a declarat ziua de 25 decembrie zi liberă, la fel procedînd şi în anii 2010 şi 2011, dar și în anii următori. Iar Primăria Chișinău a refuzat, în general, să sărbătorească în vreun fel Crăciunul pe 7 ianuarie. Autoritățile orașului au comentat apoi noua abordare a Crăciunului: "Sărbătorirea Crăciunului a fost organizată pe 25 decembrie în Piața Marii Adunări Naționale cu muzică și dansuri. Pe data de 7 ianuarie nu vor fi organizate alte evenimente”.

Punctul final în problema sărbătoririi Crăciunului în Republica Moldova a fost a fost pus de Parlament în anul 2013. La 20 decembrie 2013, Legislativul a aprobat amendamentele la rezoluția privind zilele de comemorare, sărbătorire și zilele de odihnă în Republica Moldova, potrivit cărora ziua de 25 decembrie, cînd e sărbătorit Crăciunul pe stil nou, a fost anunțată zi de sărbătoare, dar, totodată, şi zilele de 7 și 8 ianuarie (Crăciunul pe stil vechi).

Comuniștii care se aflau atunci în opoziție au declarat apoi că acum, logic ar fi ca şi Paştele catolic, şi Anul Nou Evreiesc și Ramadanul să fie declarate și ele drept sărbători oficiale în Moldova, deoarece reprezentanții acestor minorităţi sînt în drept să ceară să le fie respectate drepturile în Republica Moldova, căci constituie o minoritate și au acum dreptul să ceară ce e al lor, deoarece precedent există.

Astfel, Republica Moldova a sărbătorit oficial Crăciunul de două ori, timp de nouă ani, conform calendarului gregorian și iulian, dar acest lucru nu este unic. De două ori sărbătoresc Crăciunul şi într-o serie de alte țări. Spre exemplu, în Belarus, Liban, Eritreea și Ucraina. Mai mult decît atît, la dubla sărbătorire a Crăciunului Ucraina a ajuns abia în anul 2017, de asemenea, din motive politice. După cum a declarat președintele Radei Supreme, Andrei Parubii, în decembrie 2017, noua lege privind Crăciunul "a eliberat Ucraina de ocupația mentală moscovită, reîntorcînd-o în familia națiunilor libere ale lumii".

În Belarus însă Crăciunul dublu este o tradiție bine stabilită dintr-un alt motiv: țara se află la intersecția sferelor de influență a două confesiuni: ortodoxia și catolicismul, iar sărbătorirea dublă a Crăciunului este folosită aici ca simbol al unirii poporului și al înțelegerii reciproce dintre bisericile catolică și ortodoxă.

"Reprezentanții Bisericii Ortodoxe participă la sărbătorirea Crăciunului pe 25 decembrie, noi participăm la sărbătorirea Crăciunului pe 7 ianuarie. Oamenilor le place, ei văd că noi ne comportăm ca frații. Eu nu văd nici o problemă în aceasta. Aşa vor oamenii, de aceea aşa vom continua", declarase, încă în anul 2017, pentru presa belorusă arhiepiscopul catolic de Minsk-Moghilev, Tadeusz Kondrusiewicz.

Iată deci că undeva dubla sărbătorire a Crăciunului dezbină societatea, iar undeva, dimpotrivă, o unește.

În Republica Moldova cetățenii, cînd vine vorba despre această chestiune delicată, încearcă să nu se lase dezbinaţi, majoritatea nu-i condamnă pe acei, care sărbătoresc pe 25 decembrie și se odihnesc cu plăcere în acea zi, iar Crăciunul îl sărbătoresc, conform tradiției moștenite de la strămoșii lor, pe 7 și 8 ianuarie.

Vladislav Bordeanu

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load