Doua summituri şi un forum, ori Reflecţii pe axa Chişinau – Cape Town

Zilele acestea am avut ocazia să aud cum doi foşti deputaţi în Parlamentul Moldovei polemizau la subiectul contractării economiei ruse în urma războiului din Ucraina şi a sancţiunilor impuse de Occident.

Unul afirma că economia din Rusia se contractă, puternic de altfel, iar celălalt insista că economia rusă rezistă şi chiar înregistrează o creştere. Se întâmpla în cadrul conferinţei la care au fost dezbătute totalurile summitului Comunităţii Politice Europene. Impresiile de pe urma evenimentului respectiv făceau ca o polemică, particulară în esenţă, să devină deosebit de acută, dar totodată nu mai lăsau loc de careva iluzii. Astăzi economia oricărei țări devine un fel de ac al busolei geopolitice după care țara respectivă se orientează în drumul său spre viitor.

Evident, n-a fost decât o coincidență întâmplătoare că summitul liderilor din țările Comunității Politice Europene (CPE) întruniți nu departe de Chișinău și cel al șefilor de Externe din țările BRICS reuniți la Cape Town s-au desfășurat în aceeași perioadă, adică în zilele de 1 și 2 iunie. Sunt comparabile, la fel, amploarea și reprezentativitatea acestor două reuniuni interstatale. În Republica Moldova s-au întrunit 47 de lideri din țările Uniunii Europene și statele care aspiră la apropierea de UE, pe când în Republica Africa de Sud (RAS) s-au convocat miniștrii de Externe din cinci țări BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, RAS) și din 42 de state prietene ale acestei uniuni interstatale care și-au exprimat dorința de a adera la BRICS.

Totuși un aspect n-a fost deloc o coincidență întâmplătoare: ideea de bază a ambelor summituri ține de extindere, asociere şi consolidare reciprocă. Dar aici coincidenţele dintre cele două evenimente se încheie, ba mai mult, chiar de aici încep şi diferenţele majore, or de-a lungul hotarelor geografice ale celor două summituri care determină scindarea geopolitică se conturează o nouă arhitectură geoeconomică.

Înaintea războiului din Ucraina, apariţia acestei arhitecturi noi părea inevitabilă, dar ea ţinea totuşi de un viitor foarte îndepărtat. Însă, deja în august curent, urmează „summitul de extindere” al BRICS. Deocamdată n-a fost anunţat câte ţări se vor alătura acestei uniuni extraoccidentale. Pentru început, ar putea fi patru sau cinci pentru a nu genera boala creşterii, deşi, nu este exclus, că vor fi acceptate toate cele 12 care au depus anul trecut solicitările de aderare.

Comunitatea în cauză este atractivă pentru ţări prin obiectivele sale de bază ale acesteia, în primul rând, prin cel ce ţin de reformarea modelului valutar-financiar internaţional. Astfel, BRICS intenţionează să introducă propria monedă şi s-o utilizeze în cadrul achitărilor reciproce pentru operaţiunile comerciale. Acest lucru ar însemna transformarea sistemului de rezerve valutare internaţionale şi reformarea FMI-ului care este unul din instrumentele principale de influență și control al centrului euroatlantic asupra restului lumii.

Cât de fezabile sunt planurile BRICS ce ţin de reîmpărțirea lumii? Deja către anul 2022, PIB-ul total al celor cinci țări participante la acest grup a depășit PIB-ul cumulativ al G-7. Perspectivele imediate le putem anticipa, bunăoară, ținând cont de gradul de activism demonstrat pe astfel de platforme, precum Forumul Economic Internațional de la Sankt-Petersburg (FEISP) din 14-17 iunie curent. Acest eveniment demonstrează concludent dezvoltarea cooperării politice, economice şi ştiinţifice internţionale, în special între ţările din Regiunea Asia-Pacific, Orientul Mijlociu, Africa şi Rusia. Ediţia din anul trecut a reunit reprezentanţi din 130 de ţări, anul acesta fiind aşteptaţi şi mai mulţi. Agenda viitoarelor discuţii include astfel de subiecte precum integrarea pentru dezvoltare, dedolarizarea şi viitorul banilor, provocările globale în calitate de oportunităţi pentru cooperarea internaţională. În special, actuala criză alimentară globală al cărei film denotă diferenţa dintre abordările societăţii occidentale şi extraoccidentale faţă de problemele apărute.

Criza alimentară globală este rezultatul sancţiunilor masive impuse Rusiei de către Occident. Aceste măsuri au dat peste cap relațiile de aprovizionare cu alimente şi cele logistice, precum şi conexiunile comercial-economice ale Rusiei cu investitorii internaţionali. Moscova, evident, a recurs la sancțiuni de răspuns. În situația creată, majoritatea țărilor lumii cărora nu le revin roluri centrale în scenariile geopolitice ale SUA și Marii Britanii au început să caute noi puncte de tangenţă pentru contactele economice cu Rusia. În consecință, tentativele Occidentului de a izola această țară şi-au dovedit, așa cum putem constata, eficiența redusă, ba mai mult, chiar au impulsionat cooperarea cu Rusia.

O prezența largă a participanților de peste hotare în cadrul FEISP, prezentarea unor oportunități investiționale concrete și încheierea unor contracte importante ar fi doar unele dovezi ale acestei cooperări. Dintr-o perspectivă mai largă, această colaborare conturează hotarele unui parteneriat reciproc avantajos al țărilor extraoccidentale, parteneriat care le va permite să interacționeze cu comunitatea occidentală în baza propriilor condiții și ținând cont de propriile interese.

Comunitatea occidentală, fără îndoială, caută modalități de a se opune acestui proces, totuși reacția în lanț a și fost declanșată, iar lumea se împarte cu repeziciune în Occident și Neoccident. Statele care aleg una din aceste opțiuni înțeleg perfect costurile procesului respectiv pentru economiile lor, totuși pentru ele sunt mai importante motivele pe care se bazează opțiunile făcute. Bineînțeles, motivul de bază ține de securitate. Oricum unele state țin cont de securitatea militară, pe când altele pun accent pe securitatea economică și cea umanitară. Iar când deciziile luate se bazează pe niște abordări atât de diferite atunci tentativele de a compara pierderile economice sunt iraționale, ca să ne exprimăm mai delicat. Ar fi mult mai relevantă compararea perspectivelor de redresare economică și a rezilienței economiilor.

Piotr Darii