X 
Transnistria stiri: 1354
Eurovision stiri: 497

Dosarul ВЕМ: «Jaful secolului» la peste șase ani de la pornirea anchetei

30 mar. 2021,, 18:36   Analitică
12938 5

Peste mai bine de șase ani de la începerea urmăririi penale și primele arestări în dosarul privind escrocheria bancară de miliarde, zilele trecute procuratura a transmis în instanță materialele în dosarul ex-președintelui comitetului de conducere al Băncii de Economii (ВЕМ), învinuit de manipulări financiare cu activele băncii în interesul lui Ilan Șor și a anturajului său.

Sistemul bancar al Moldovei a fost jefuit în a. 2014, atunci s-a aflat că din țară a fost scos un miliard de dolari SUA. În escrocherie au fost implicate trei bănci: Unibank, Banca Socială și Вanca de Еconomii, controlate de afaceristul cu reputație dubioasă Ilan Șor, care în a.2017 a fost condamnat la 7,5 ani de detenție pentru spălarea a miliarde de lei obținute de la BEM în formă de credite.

Înainte de emiterea verdictului final, instanța de fond l-a eliberat pe Ilan Șor sub control judiciar, iar în iunie, 2019 el a părăsit în mod ilegal Moldova și se află în Israel, cetățenia căruia o deține în paralel cu cea moldovenească. Verdictul încă se mai află pe agenda instanței de apel: de trei ani dosarul în care Șor este figurantul principal bate pasul pe loc. Materialele au ajuns la Curtea de Apel Cahul în februarie,2018 și de atunci ședințele de judecată au fost transferate mai bine de 50 de ori (!).

Investigațiile altor inculpați, reținuți în decembrie, 2020 , continuă. Noi.md povestește despre aceea cine este Viorel Bîrcă; ce rol a jucat el în «jaful secolului» și ce îi incriminează Procuratura generală. În cei șase ani de după delapidarea masivă a activelor bancare, el a nimerit de mai multe ori după gratii și din nou era eliberat , depunea mărturii în privința unui șir de inculpați de rang înalt, pe post de martor ba din partea acuzării, ba din cea a apărării.

Cum să furi 25% din PIB?


La 30 aprilie,2014 Viorel Bîrcă a fost numit în funcția de președinte al comitetului de conducere BEM – pe atunci una dintre cele mai mari bănci din țară, în care statul deținea o treime din acțiuni. Înainte de venirea lui, de la BEM a plecat pe neașteptate Ivan Crivceanschii, care venise recent de la Banca Socială. Numirea lui Bîrcă a coincis cu apariția lui Ilan Șor pe post de președinte al consiliului ВЕМ . Anterior, în a. 2012 , Bîrcă ocupase funcția de președinte adjunct al comitetului de conducere; apoi - cea de șef al trezoreriei (între anii 2010 și 2012 гг.) și șef al departamentului de audit (între anii 2004 -2010).

În martie, 2015 după ce «jaful secolului» devenise una dintre temele cele mai dezbătute în Moldova și peste hotarele ei, el a demisionat din funcția de președinte interimar al comitetului de conducere BEM, fără un anunț oficial cu privire la cauzele demisiei. Evenimentul a fost precedat de un șir de percheziții și rețineri efectuate de autoritățile anti-corupție, fiind interogați în mod repetat Șor și Bîrcă, dar și mulți dintre subalternii lor din cadrul instituției bancare.

Cu puțin timp înainte de demisia lui Bîrcă, la finele a. 2014 din Banca de Economii, pe atunci administrată, de facto, de Ilan Șor, au dispărut 11 mlrd.lei. Banca Națională a anunțat că în total, în rezultatul tranzacțiilor dubioase prin cele trei bănci administrate de Șor (Banca de Economii, Banca Socială și Unibank), din Moldova au fost scoase și transferate u nor persoane juridice străine17,8 mlrd.lei . Banii, de regulă, erau retrași în forma unor credite neperformante cu bună știință, ceea ce pentru instituțiile bancar-creditare însemna pericolul falimentării.

Timp de doi ani BNM le-a alocat subvenții garantate de stat. Mijloacele din subvențiile statului ajungeau tot în schemele de spălare a banilor. Băncile au fost lichidate, iar miliardul de dolari scos din Moldova nu s-a mai întors. Fostul prim-ministru Ion Sturza a declarat că BEM a fost jefuită de Ilan Șor cu ajutorul Băncii naționale, care a început să pompeze bani în Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Sturza a menționat, că BNM a încercat să închidă în mod artificial gaura formată în sistemul bancar prin emiterea a 21 mlrd.lei, ceea ce este egal cu 25% din PIB.

În februarie, 2015 Viorel Bîrcă a devenit figurantul dosarului ce ține de «jaful secolului», împreună cu Ilan Șor, ex-președintele Consiliului de administrare BEM. Pe acest dosar, Centrul pentru combaterea corupției a interogat-o și pe Natalia Rahuba, fostă președintă interimară a BC Bаncа Socială, și pe Leontii Suholitco, membru al consiliului BC Bаncа Socială. Urmărirea penală a fost pornită pe faptul oferirii unor credite neperformante la Banca de Economii și abuz în serviciu cu depășirea atribuțiilor de către membrii Consiliului de administrare.

Martorul apărării și al acuzării

În acea perioadă, Centrul pentru combaterea corupției și Procuratura anti-corupție au efectuat zeci de percheziții în dosarul BEM, inclusiv în casa lui Șor și în clădirea IPTEH, care aparținea ex-premierului Vlad Filat, la membrii consiliului și ai comitetului de conducere de la Bаncа Socială și Bаncа de Economii, precum și la un șir de persoane care au accesat credite. Cei de la Centrul pentru combaterea corupției au menționat atunci, că lui Șor i-a fost incriminat abuz în serviciu după semnarea contractului în baza căruia peste 10 mlrd. le lei au fost transferați de la BEM la Banca Socială, iare de acolo – în zone offshore, unde au dispărut fără urmă.

În mai, 2015prin decizia Curții de Apel Chișinău, Viorel Bîrcă, care figura în dosarul creditelor dubioase BEM, a fost arestat pentru 30 de zile. Din arest la domiciliu el a fost transferat în izolatorul Centrului anticorupție. Însă nu s-a reținut pentru mult timp după gratii: imediat după ce a fost plasat în celulă, el s-a simțit rău li a fost dus pentru examinare și tratament la o clinică privată. În scurt timp, lui Șor și Bîrcă le-a fost înaintată acuzarea și ei au fost puși sub control judiciar.

Apropo, numele lui Bîrcă este pomenit în mod repetat în procesele verbale ale interogatoriilor lue Șor, care dădea mărturii împotriva ex-premierului Vlad Filat, afaceristului Veaceslav Platon și alte persoane. Potrivit lui, lui Vlad Filat banii îi erau eliberați prin dispozițiile sale personale președintelui de atunci al BEM Viorel Bîrcă, care în baza documentelor prezentate semna contracte de creditare cu Dasler Com, Talnes, Voximar Com și alte companii. După care acestea transferau banii firmelor afiliate lui Filat. Din spusele lui Șor, suma ar fi fost de cca $12 mln. Prin aceeași schemă acordau credite și celelalte două bănci controlate de el – Banca Socială și Unibank. Ulterior, Viorel Bîrcă a depus mărturii la procuratură și în instanță la început pe dosarul lui Filat, apoi pe cel al lui Platon. «Îl întrebăm pe ex-conducătorul băncii cine primea credite, denumirile companiilor, soarta creditului de 13 mlrd.lei, dar el refuză să răspundă pe motiv că nu ține minte nimic», - se revolta după o ședință Eduard Rudenco, avocatul lui Platon. El a menționat, că în cadrul audierilor lui Bîrcă din lista întrebărilor apărării au fost excluse cele mai incomode.

În același timp, Viorel Bîrcă împreună cu Elena Golovcenco, fostă prim-adjunctă a președintelui sucursalei Chișinău a BEM, și cu alți ex-colaboratori ai băncilor au acționat ca martori ai apărării în dosarul lui Șor. În timpul alocuțiunii din cadrul ședinței de judecată, el a confirmat pe deplin versiunea înaintată de avocații lui Șor și s-a pronunțat împotriva faptelor expuse în rechizitoriul procuraturii.

Jaf comis de grupul de companii ale lui Șor

După examinarea tuturor circumstanțelor privind situația din instituțiile care au suferit financiar, s-a expus și Banca națională a Moldovei, concluziile căreia au fost transmise Procuraturii generale . În a. 2017 comitetul executiv al BNM a decis să aplice cea mai mare amendă – peste 100 mii lei – foștilor membri ai consiliilor și organelor executive de la Ваnса de Economii și Unibank. Este vorba despre Dumitru Țugulschii, Ghenadie Cernei, Victoria Hvorostovscaia de la Unibank și Ilan Șor, Ivan Ursu, Stanislav Budza, Viorel Bîrcă, Irina Bargueva de la BEM. Sancțiunea a fost aplicată pentru încălcarea prevederilor Legii privind instituțiile financiare șu a actelor normative ale BNM.

BNM a constatat că băncile au fost implicate în operațiuni extrem de periculoase, și nu au respectat restricțiile și cerințele privind concentrarea riscurilor. În opinia autorității de reglementare, există fapte de participare la activități manipulatorii prin ne-reflectarea unor operațiuni în evidența contabilă cu distorsionarea situației reale și de prezentarea BNM a rapoartelor care conțineau date eronate . Aplicarea sancțiunilor de către autoritatea de reglementare nu exclude și alte pedepse, inclusiv penale, dacă vor fi stabilite fapte ce reprezintă o infracțiune, pe care se va expune procuratura.

În iulie, 2019 Viorel Bîrcă și alți manageri ai băncilor comerciale și ai BNM au fost audiați de comisia parlamentară de investigare a excrocheriei bancare. Președintele comisiei, deputatul Alexandru Slusari, a anunțat că potrivit lui Bîrcă deciziile privind oferirea creditelor BEM au fost luate de președintele consiliului Ilan Șor, de consilierul de atunci în probleme de securitatea Ivan Ursu și de juristul Stanislav Budza. «Aceste trei persoane au falimentat Banca de Economii în zile numărate», - a declarat Slusari.

În același timp, raportul Kroll-2 a demonstrat în amănunte cum anume grupul de companii Șor a jefuit Banca de Economii. Experții americani au depistat 77 companii diferite, care fac parte din acest grup. Specialiștii Kroll din start arată, că majoritatea documentelor au fost distruse de incendiul suspect în care a ars automobilul băncii.

În fond, schema este foarte simplă. Conducătorii băncii, ca regulă - Viorel Bîrcă și Constantin Paladi, președintele și vicepreședintele BEM, dădeau indicații orale ca unele companii să primească credite. Ulterior, Comitetul de conducere lua decizia finală, care era semnată de fiecare membru și trimisă spre a fi executată. Astfel, doar în perioada 5 -24 noiembrie,2014 au avut loc 13 ședințe, la care însă reprezentanții statului nu au fost prezenți.

Episodul privind delapidarea a 100 mln. dolari

În decembrie, 2020 fostul conducător al Băncii de Economii Viorel Bîrcă a fost iarăși reținut în dosarul escrocheriei bancare. Împreună cu el, au mai fost luați sub strajă alte cinci persoane, inclusive foștii conducători ai băncilor falimentate (Banca de Economii, Unibank și Banca Socială), precum și reprezentanți ai holdingului lui Ilan Șor. Cu toții au fost plasați apoi în arest la domiciliu.

Printre ei – ex-ștful Unibank Dumitru Țugulschii, acuzat de încălcarea regulilor de creditare, escrocherie în administrarea băncii, precum și de excrocherii în proporții deosebit de mari. Condorm datelor procuraturii, în perioada anilor 2013 - 2014 bancherul a oferit unor agenți economici patru credite neperformante, în sumă totală de 16 mln. dolari și 15 mln. euro. În prezent dosarul se află spre examinare la instanța de fond.

Zilele trecute Procuratura generală a anunțat că transmite în judecată materialele în privința lui Viorel Bîrcă, care va ajunge pe banca acuzaților pentru furtul activelor străine în proporții deosebit de mari. Procuratura anticorupție a încheiat ancheta și a separat dosarul Bîrcă din dosarul comun al escrocheriei bancare. Procurorii menționează, că ei au reușit să acumuleze dovezi că în perioada iulie, 2013 – septembrie, 2014 fostul președinte interimar al BEM, care acționa în interesele unui grup criminal, și-a asumat controlul și luarea deciziilor administrative, juridice și financiar-economice la nivelul organelor de conducere a băncii și a devenit părtaș la furtul a 100 mln.dolari SUA.

Potrivit procuraturii, pentru a ascunde aceste acțiuni și a fugi de răspundere, el nu a fixat în evidența contabilă transferurile ilegale de bani în banca Federației Ruse, a reflectat acest fapt numai la 24 noiembrie, 2014, și astfel a denaturat situația reală privind datele bilanțului și lichiditățile băncii. În cadrul interogatoriului de la procuratură, Bîrcă nu și-a recunoscut vina. Pentru a recupera prejudiciul cauzat, procuratura a pus sechestru pe trei imobile ale învinuitului, cu o posibilă confiscare a lor în folosul statului.

50 de transferări în trei ani

În același timp, figurantul-cheie Ilan Șor evită în continuare procedurile criminalistice. În februarie, curent, s-au făcut trei ani de la trimiterea dosarului spre examinarea Curții de Apel Cahul. În această perioadă instanța a numit 55 de ședințe judiciare, dintre care peste 50 au fost transferate, inclusiv în scopul unei expertizări financiar-contabile a dosarului, la cererea avocaților lui Șor. Iar în mai, 2020 avocații au cerut transferarea dosarului într-o altă instanță, ceea ce a încetinit și mai mult procesul.

În ultimele luni apărătorii lui Șor au expediat mai multe adresări Curții Constituționale, de aceea ședințele de judecată au fost din nou transferate. Între timp, judecătoarea Nina Veleva a demisionat – decretul de demitere a ei a fost semnat în februarie,2021. Probabil, sarcina pusă de persoanele interesate – să fie tergiversată examinarea dosarului, - aceasta a îndeplinit-o. Vorba ceea: «tot ce a putut…». «Se spune că oamenii pot privi la infinit 3 lucruri: apa care curge, focul care arde și munca altor oameni. Republica Moldova a adus propriile modificări. Judecătorii noștri au decis să demonstreze că pot transfera la infinit dosarul Șor », - a comentat Fadei Nagacevschii, ministrul interimat al justiției, această situație.

În opinia procurorului general Alexandr Stoianoglo, dosarul este tergiversat pentru ca să expire termenul de tragere a lui Ilan Șor la răspundere. El spune că în acest dosar termenul de prescripție expiră peste 15 ani, dar prin diverse scheme aplicate de avocații și judecătorii ingenioși, acest termen poate fi redus. «În acest caz persoana este recunoscută nevinovată și dosarul este închis din cauza că a expirat termenul de prescripție. Articolul incriminat lui Șor în primă instanță nu permite ca el să fie eliberat în cel mai apropiat timp. Eu înțeleg, că ei au contat pe faptul că la Curtea de Apel aceste acțiuni vor fi recalificate, adică de la delapidări să se treacă, de exemplu, la un oarecare abuz care a adus prejudicii», - a menționat Stoianoglo în emisia unui post TV privat.

În același timp, experții atrag atenție la faptul că tergiversarea examinării dosarului este o practică comună în mediul judiciar și al avocaților. Însă dacă avocatul sau procurorul crede că audierile au loc prea lent, ei se pot adresa în instanță cu cererea accelerării procedurii. În iulie, 2019 Șor a fost anunțat în căutare națională și internațională. Anterior, procuratura a pus sechestru pe proprietățile lui mobile și imobile, ca și pe cotele-părți din companiile care îi aparțin lui Șor. Evident, care se află în Republica Moldova.

Reprezentanții societății civile din Moldova și diplomații străini și-au exprimat în mod repetat nedumerirea cu privire la interminabilele tergiversări ale dosarului Șor. Societatea jefuită așteaptă fiind conștientă că rezultatele acestei crime de rezonanță vor apare doar după ce vinovații vor fi pedepsiți și vor recupera prejudiciul, iar examinarea dosarului va fi dusă la capăt.

Vladislav Bordeianu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?