Dosarul partidului «Șor»: Pe urmele finanțării ilegale

Dosarul penal privind finanțarea ilegală a partidului «Șor»de către un grup criminal, ia amploare: procuratura investighează schemele frauduloase, prin care banii ajungeau în Moldova.

Potrivit forțelor de ordine, în sprijinul protestelor, pe care de două luni partidul «Șor» le organizează în centrul Chișinăului, săptămînal se alocă milioane de lei. Noaptea, banii ambalați în pungi negre se repartizează printre activiști. Oficialii anticorupție susțin, că nu intenționează să persecute protestatarii, chiar dacă acestora li se achită remunerări, și că-și vor concentra eforturile pe încălcarea legii de către partidul politic.

Protestele duminicale

Din 18 septembrie, în fiecare duminică partidul ”Șor” organizează în centrul capitalei proteste contra guvernării. Formațiunea politică a anunțat desfășurarea acțiunii în regim non – stop «pînă la demiterea actualului regim» și a instalat un orășel de corturi în fața parlamentului și a președinției. Participanții la aceste proteste au blocat în mod repetat circulația în Chișinău, periodic se iscau încăierări cu poliția.

După protestul din 16 octombrie, poliția a evacuat toate corturile și toți protestatarii din fața președinției și a parlamentului, cu trimitere la faptul că la protestatari au fost găsite obiecte interzise, cum ar fi fumigenele, cuțitele, artificiile, foarfecele. Acțiunile autorităților și ale forțelor de ordine, care au aplicat forța față de cetățenii simpli, au fost criticate de mulți experți și activiști civici, care au invocat încălcarea dreptului constituțional al cetățenilor de a protesta.

Ombudsmanul Ceslav Panico și avocatul poporului pentru protejarea drepturilor copilului Maia Bănărescu, împreună cu Consiliul de prevenire a discriminării și asigurarea egalității, i-au îndemnat la dialog pe participanții la protestele din Chișinău și forțele de ordine. Ei au amintit, că legislația Moldovei garantează cetățenilor dreptul de a-și exprima liber opinia. Dar organizatorii și participanții la proteste trebuie să aibă grijă ca discursurile lor să nu incite la ură, discriminare și violență. Ombudsmanii au îndemnat autoritățile și forțele de ordine să asigure dreptul la întruniri, să nu admită intimidări și restricții.

În ajun Comisia pentru situații de urgență a aprobat un complex de măsuri privind asigurarea ordinii publice în timpul acțiunilor de protest. Astfel, în zilele lucrătoare este interzisă desfășurarea mitingurilor care închid carosabilul, arterele de transport sau căile de acces și evacuare ale instituțiilor publice. În zilele de odihnă asemenea mitinguri pot dura 4 ore maxim. Au fost extinse atribuțiile poliției privind îndepărtarea infractorilor și a instigatorilor, precum și de încetare imediată a acțiunii, dacă este vorba despre încălcări grave ale ordinii publice.

Duminica trecută, pe 6 noiembrie, în timpul acțiunii de protest din centrul Chișinăului au fost reținute peste de persoane, inclusiv patru minori. De această dată protestatarii s-au adunat în fața președinției cu flori albe și coroane funerare. Conform informației organelor de drept, în cadrul protestului s-au făcut remarcate acțiuni provocatoare și destabilizatoare în raport cu forțele de ordine, inclusiv presiuni asupra cordonului de poliție și atacuri asupra angajaților.

Pe 23 octombrie acțiunea a continuat în fața clădirii Procuraturii generale. Participanții la protest au încercat să rupă cordoanele poliției la intersecția bulevardului Ștefan cel Mare cu strada Mihai Eminescu. Un incident similar s-a produs și la intersecția unor străzi. Oamenii legii au reținut mai multe persoane. Protestatarii au instalat corturi în fața Procuraturii generale șu au adoptat o rezoluție, în care au decis să creeze «guvernul poporului» și «tribunalul poporului».

20 de pungi negre

Pe 20 octombrie, procurorii, angajații Centrului național anticorupție (CNA) și ai Serviciului informații și securitate (SIS) au efectuat zeci de percheziții la membrii și activiștii partidului «Șor». Inițial, informația despre operațiune a apărut nu în mesajele oficiale ale organelor de drept, da pe pagina socială a lui Ilan Șor – unul dintre figuranții-cheie în dosarul privind «furtul miliardului», condamnat la 7,5 ani de pușcărie pentru participarea la escrocheria bancară.

Ulterior Procuratura anticorupție a publicat materiale foto și video despre perchezițiile efectuate în cadrul dosarului privind finanțarea ilegală a partidului «Șor». În timpul operațiunii, de la membrii formațiunii au fost ridicate 20 de pungi negre, în care conform calculelor preliminare se aflau 3,5 mln. de lei în monedă națională și dolari SUA. Pe pungi erau lipite etichete cu inscripții manuale ale denumirilor de raioane.

«Organele de urmărire penală au fixat aceiași metodă de repartizare a banilor și mai înainte, de aceea noi credem că suma de 3,5 mln. de lei reprezintă cheltuielile pentru o săptămînă», - a anunțat în cadrul conferinței de presă Veronica Dragalin, șefa Procuraturii anticorupție. Potrivit ei, a fost documentată și achitarea în numerar persoanelor transportate în capitală pentru participare la acțiunile de protest în fața președinției și a parlamentului. Dragalin zice, că există informații că banii au ajuns în Republica Moldova pe căi frauduloase, cu încălcarea Legii privind finanțarea partidelor politice, care obligă formațiunile politice să-și declare veniturile.

Cazul este anchetat de un grup din care fac parte reprezentanții Procuraturii anticorupție și angajații CNA, sprijiniți de SIS. Dragalin menționează, că pe parcursul ultimilor luni au fost identificate persoanele care împărțeau oamenilor bani în numerar pe tot teritoriul Moldovei. La solicitarea procuraturii, instanțele de judecată au sancționat urmărirea vizuală, fixarea foto, escortarea procesului de primire și transmitere a banilor.«Noi am conlucrat cu colegii de la Inspectoratul general de poliție, care ne-au ajutat cu informații privind transportarea oamenilor la acțiunile de protest din capitală», - menționează Veronica Dragalin.

Ulterior, Procuratura anticorupție a concretizat, că în cele 20 de pungi negre, confiscate de la suspecți, erau 4,2 mln.de lei și 4 mii de dolari. De altfel, Șor susține că de fapt oamenii legii au confiscat mult mai mult decît s-a anunțat - 5,5 mln. de lei.

Potrivit instituției anticorupție, bănuiții au reușit totuși să împartă a parte din bani înainte ca aceste acțiuni să fie curmate de oamenii legii. Este vorba, între altele, de sumele care urmau să ajungă la liderii regionali ai formațiunii politice. «Noi vorbim despre împărțirea nocturnă a numerarului. Dacă cineva are intenția să ajute cetățenii, el nu circulă noaptea cu pungi negre, împărțind în taină milioane de lei. Este vorba despre finanțarea ilegală a partidului. Ilan Șor zice că banii au venit de la el. Procuratura investighează cum au ajuns acești bani în Republica Moldova »,- menționează Dragalin.

Ulterior, instanța a examinat 22 de cereri ale procurorilor privind aplicarea măsurii de reprimare pentru persoanele implicate în schema de finanțare a partidului «Șor» organizată de un grup criminal. În rezultat, 5 figuranți au fost arestați preventiv, iar 17 persoane plasate în arest la domiciliu.

Ministrul justiției Serghei Litvinenco crede că acțiunile Procuraturii anticorupție «au arătat întregii societăți, inclusiv scepticilor, adevărata față criminală a grupului Șor». «Finanțarea activității politice cu bani murdari, furați de la cetățeni, este rădăcina corupției mari», - a scris el pe paguina sa de pe o rețea socială.

De la onorariile artiștilor la magazinele sociale

În iulie, 2022 procurorii anticorupție împreună cu angajații CNA au efectuat un șir de percheziții în cadrul dosarului penal privind finanțarea ilegală a partidului politic «Șor». Atunci CNA a anunțat, că în primul semestru al anului curent partidul a efectuat plăți efective în sumă de 600 mii de euro, în timp ce cheltuielile declarate au constituit ceva mai mult de 228 mii de lei.

Oamenii legii fac trimitere la probele din dosarul penal, care demonstrează, potrivit lor, că partidul a luat în mod deliberat, de la o grupare criminală, bani de proveniență dubioasă, pe care i-a folosit în interesele partidului. Finanțarea a fost canalizată, printre altele, pentru achitarea onorariilor artiștilor, a salariilor membrilor de partid și organizarea protestelor. Din datele CNA, banii ajungeau în Moldova în formă de transferuri și conversii, inclusiv în criptomonedă, iar pentru a le masca proveniența erau folosite diverse canale de finanțare prin Dubai, Viena, Monaco.

Iulian Rusu, directorul CNA, concretizează că ancheta continuă, se acumulează probe suplimentare. «Avem susținere în această privință, informația ne vine din diverse direcții. Pentru structurarea probelor este necesară o abordare consolidată. CNA investighează, același lucru îl fac colegii de la Procuratura anticorupție, căci dosarul a fost pornit încă vara și ancheta trebuie finalizată. Faptul că transferurile se făceau în criptomonedă, complică procesul, dar noi avem o tactică specială de investigare a unor tranzacții de acest gen», - menționează Rusu.

Printre figuranți este și deputata Marina Tauber, vicepreședinta partidului «Șor», căreia i se incriminează nu numai acceptarea finanțării din partea unui GCO, dar și falsificarea rapoartelor financiare ale formațiunii politice. Marți, 25 octombrie, Tauber a fost din nou plasată în arest la domiciliu pentru 30 de zile, după ce un timp scurt s-a aflat sub control judiciar și duminică a reușit să participe la acțiunea de protest din fața Procuraturii generale. Decizia primei instanțe de a elibera deputata a fost contestată de procuror la Curtea de Apel Chișinău, care a modificat măsura de reprimare.

Un alt proiect al deputatului fugar, ajuns în atenția sporită a autorităților, - magazinele sociale «Merișor». El a fost lansat în a. 2015, Șor fiind primar de Orhei pe atunci. În ciuda criticilor societății, Șor și-a extins «imperiul social» de influență, și către a. 2020 numărul magazinelor a atins cifra de 40. Aici pîinea livrată de fabrica Franzeluța poate fi cumpărată cu un leu. Concomitent, activiștii partidului «Șor» împărțeau pensionarilor pliante cu informații despre protest, în încercarea de a-i convinge să adere la această acțiune.

Potrivit Serviciului fiscal de stat, persoanele care administrează unitățile comerciale, și anume Magazine Sociale SRL și АО Pentru Orhei, au datorii în sumă totală de peste 268 mii de lei. Asta în timp ce inspectorii fiscali nu au acces la informația despre activitatea lor financiară, pe motiv că sistemul se află la deservire tehnică.

Autoritățile dau de înțeles, că proiectul este realizat pe banii din escrocheria bancară, cunoscută ca «jaful secolului». În unul dintre interviuri, prim-ministra Natalia Gavrilița le-a propus moldovenilor să cugete asupra «numărului de magazine sociale și produse mai ieftine, care ar fi putut fi oferite din contul miliardului de euro furați». Din spusele sale, «se pot face multe, dacă există bani utilizați pentru manipularea oamenilor ».

Ion Sturza, fost prim-ministru, crede că recenta activizare a partidului «Șor» este o reacție la acțiunile justiției moldovenenști. El susține, că liderul partidului Ilan Șor, care se ascunde de organele de drept din Republica Moldova, trebuie să fie arestat în Israel, țara în care se află mai bine de trei ani.

Din casa partidului

În video-adresările sale, Ilan Șor a recunoscut de mai multe ori că achită călătoria și alimentarea participanților la acțiunea de protest. El spune că oferă compensații cetățenilor care au suportat cheltuieli de transport și pentru hrană. Din spusele lui Șor, el «face asta din cauza sărăciei oamenilor, pe care actuala putere din Moldova i-a adus la sapă de lemn ». Vorbind despre investigațiile Procuraturii anticorupție privind depistarea fluxurilor financiare el a menționat, că «scuipă pe această procuratură, care este una falsă ». Șor susține că de fapt organele de drept au confiscat nu 3,5 mln. de lei, ci cu două milioane mai mult.

Unii politicieni și experți nu văd încălcarea legislației în faptul, că protestatarilor li se achită niște cheltuieli. Președintele Partidului comuniștilor Vladimir Voronin, ex-președinte al Moldovei, menționează că «dacă omul vrea să participe la proteste, dar e sărac, organizația de partid din teritoriu îi poate achita călătoria, o tartină, un pahar cu apă ». Din spusele lui,în Moldova problema finanțării participanților la proteste nu este nouă, și organizatorii de multe ori au apelat la aceste metode.

Lilian Carp, președintele comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, spune că autoritățile nu vor interzice acțiunea de protest a partidului «Șor». «Noi știm că oamenii care participă primesc bani, că-s aduși în mod organizat, însă dreptul de a protesta este un drept fundamental. Chiar și unul ca Șor are dreptul să protesteze. Asta nu înseamnă că el nu trebuie să poarte răspundere pentru cele făcute. Toți trebuie să răspundă conform legii, dar asta nu trebuie să limiteze dreptul oamenilor de a protesta», - subliniază Carp.

Veronica Dragalin, șefa Procuraturii anticorupție, menționează că înșiși protestatarii, care conform presupunerilor au primit recompense de 400 - 600 lei, nu ajung în vizorul organelor de drept. Procurorii nu preconizează să le stabilească identitatea și să-i tragă la răspundere. Potrivit ei, dosarul este examinat prin prisma partidului politic, bănuit că este finanțat de un grup criminal organizat.

Dar participanții la acțiune riscă să fie trași la răspundere în caz că vor încălca ordinea publică și vor comite alte acțiuni ilegale. Multe pretenții față de protestatari are poliția. Oamenii legii au fixat «un șir de scandaluri, jigniri, acțiuni de huliganism, stări de ebrietate avansată și alte infracțiuni ». Separat, se menționează mizeria creată de protestatari. Poliția vorbește despre reclamațiile din partea «cetățenilor care trec pe alături, așteaptă transportul în stație sau locuiesc în apropiere».

Marcel Spatari, ministrul muncii și protecției sociale, le-a recomandat organizatorilor acțiunilor de protest să nu împartă nevoiașilor bani prin intermediari, ci să o facă prin sistemul asigurărilor sociale. Într-o postare ironică pe pagina sa socială, ministrul a dat asigurări că «este gata să implice întregul minister, pentru ca banii să fie folosiți mai eficient ». Potrivit lui, lucrătorii sociali vor determina mai bine cine are nevoie de niște sute de lei, oferite drept ajutor.

«La nivel local, angajații le vor repartiza bani fără a-i impune să meargă la Chișinău. Noi suntem gata să participăm, pentru ca banii voștri să fie folosiți mai eficient, pe rețelele sociale. Primul pas – faceți o donație în Fondul de sprijinire a populației. Vă asigurăm de transparență totală și că vă vom prezenta dările de seamă », - a scris Spatari.

Victor Surujiu