Transnistria stiri: 1365
Eurovision stiri: 499

Dosarul Laundromat: sute de milioane de dolari au rămas în Moldova

25 ian. 2021,, 18:20   Analitică
25795 0

Evenimentele din ultimii ani demonstrează, că pentru Moldova tema spălării banilor și legalizării mijloacelor financiare este foarte actuală – cu ajutorul sistemului național financiar și a celui judecătoresc țara a fost folosită pentru tranzitul capitalurilor de origine dubioasă.

Printre dosarele penale de mare rezonanță, investigarea cărora bate pasul pe loc, este numit nu numai ”jaful secolului”, prin care în a.2014 din trei bănci moldovenești a fost scos un miliard de dolari, dar și așa zisul ”landromat”. Comisia parlamentară de anchetă a început să studieze circumstanțele funcționării ”spălătoriei” de proporții, prin care au trecut zeci de miliarde de dolari.

Conform așteptărilor, ea va examina încă odată toate materialele, va interoga martorii și demnitarii, pentru ca în luna aprilie să prezinte concluziile sale. La prima ședință a comisiei, cea din 14 ianuarie, au fost audiați reprezentanții Băncii Naționale a Moldovei și cei ai Serviciului pentru prevenirea și combaterea spălării banilor.

Între timp, Procuratura Generală spune că în acest dosar, care numără deja sute de volume, lipsesc dovezile și acuză comisia parlamentară de încercarea de a manipula opinia publică.

«Moldova a fost folosită pentru acoperire juridică»


Schema trecerii miliardelor de dolari din Federația Rusă prin Moldova a devenit cunoscută, ca și ”jaful secolului”, în a. 2014. Juridic vorbind, sume enorme de bani erau spălate prin instanțele de judecată și instituțiile financiar-bancare din RM. În total, pe parcursul mai multor ani organizațiile criminale, proprietarii afacerilor în domeniul imobiliar și sectorul bancar au legalizat nu mai puțin de 20 mlrd. dolari (700 mlrd. ruble rusești la rata medie de schimb din acea perioadă) prin ”spălătoria” compusă din zeci de companii off-shore, bănci și agenți proxy.

Investigația efectuată de Transparency International în Moldova arată, că de fapt pe parcursul anilor 2010-2014 prin judecătoriile și băncile Moldovei au fost spălate sume și mai semnificative din Rusia – cca 70 mlrd. dolari SUA.

Deputata PPDA Inga Grigoriu, președinta comisiei parlamentare de anchetă privind ”landromatul”, formată în noiembrie,2020, menționează că procesul a fost ”legalizat” de judecătorii moldoveni, iar cea mai mare parte din banii spălați au fost transferați în țările UE. «Astfel Republica Moldova a fost folosită și pentru a asigura acoperirea juridică, ”legalizarea” procesului de spălare a banilor, dar și pentru a transfera banii în sistemele financiare ale UE », - a declarat ea. În această schemă, potrivit ei,au fost atrași peste 20 de judecători din 15 judecătorii din Moldova.

Din cele relatate anterior de procuratură, schema de spălare a banilor era realizată cu ajutorul deciziilor judecătorești emise de judecătoriile sectoarelor Centru și Rîșcani din capitală, precum și de instanțele din Căușeni, Comrat, Telenești, Ungheni și alte localități. În septembrie, 2016 au fost reținuți 15 judecători și 3 executori judecătorești, ulterior o parte dintre aceștia au fost plasați în arest. Tuturor li se incrimina complicitate la spălarea banilor. Sumele spre recuperare, conform deciziilor instanțelor moldovenești, variau între zeci de milioane și sute de milioane de dolari. Între anii 2010 – 2013 cele mai multe dosare de acest gen au fost examinate de judecătoria sectorului Centru al capitalei.

În cercurile politice și juridice această activitate era cunoscută mult înainte de arestările de răsunet. Spre exemplu, Mihai Poalelungi, fostul președinte al Curții Supreme de justiție, a făcut publică schema care acționa în Moldova – conducerea sistemului judiciar a analizat deciziile judecătorești dubioase și a declarat că Themis de Moldova acoperă scheme internaționale frauduloase de scoatere a banilor din Rusia. Însă atunci nimeni nu a luat măsuri pentru a curma ilegalitățile.

Arestări și eliberări

Potrivit procurorilor, companii off-shore conduse de cetățeni ai Ucrainei deschideau conturi, încheiau acorduri reciproce de creditare, garantul cărora era un cetățean al Moldovei, deseori – din păturile social-vulnerabile ale populației și fără acte. Acesta atrăgea, chipurile, companii-garanți ai tranzacției din Rusia. Apoi una dintre părți nu-și onora obligațiile contractuale, și creditorul apela la instanță. Aceasta admitea acțiunea, iar firmele off-shore primeau în Moldindconbank banii de pe conturile companiilor-garanți din Rusia, prin executorii judecătorești. Din conturile companiilor off-shore mijloacele plecau spre companii din Estonia, Elveția, Letonia, Germania, Franța, China.

În a. 2016 procuratura a declarat, că în total judecătorii au emis decizii pentru suma de 11,5 mlrd. dolari, restul de 8,5 mlrd. au fost transferați conform unor acte false. În acest dosar au avut loc și alte rețineri, inclusiv la Banca națională a Moldovei și băncile comerciale. Printre altele, a fost pusă sub arest Emma Tăbîrță, care în anii 2008 – 2015 era adjuncta șefului BNM. Ulterior ea a fost acuzată și plasată în arest la domiciliu cu interdicția de a comunica cu martorii în dosar. Persoanele de conducere din sectorul bancar erau bănuite de neglijență, care a permis legalizarea a zeci de miliarde de dolari prin sistemul financiar.

Experții spuneau că arestările în masă ale judecătorilor, executorilor judecătorești și a personalului bancar se datorează reținerii, în iulie,2016 la Kyiv, a afaceristului moldovean Veaceslav Platon, care ulterior a fost extrădat Moldovei și condamnat la detenție îndelungată. Prin sumarea termenelor, sentința finală a fost 25 de ani. În iunie, 2020 el a fost eliberat pe motiv că dosarul este reexaminat și ”au fost descoperite circumstanțe noi ». Instanța a recunoscut «numeroase fapte de falsificare a dosarului penal și încălcarea drepturilor și libertăților lui V.Platon ».

În același timp, în libertate și în afara urmăririi penale s-au pomenit majoritatea figuranților în dosarul ”landromatul”. În perioada care s-a scurs oamenii legii nu au putut demonstra infracțiunile incriminate acestora. O parte dintre judecătorii reținuți acum 4,5 ani în dosarul spălării banilor au dorit să revină la muncă și să primească salariul care nu le-a fost achitat în această perioadă. În octombrie,2020 Consiliul superior al magistraturii i-a restabilit în funcții pe cinci judecători, cărora le va fi achitată compensația.

«Banii spălați erau folosiți pentru mituirea demnitarilor și a deputaților»

Recent, Inga Grigoriu a anunțat în cadrul unui briefing, că în primele luni ale a.2021 vor continua audierile în scopul studierii circumstanțelor acestui dosar și identificării persoanelor implicate, inclusiv a foștilor și actualilor șefi ai structurilor de stat și a ex-președintelui Nicolae Timofti, sau a reprezentantului acestuia. Mulți dintre demnitarii care pe atunci se aflau în funcții, au fost audiați de comisia parlamentară în decembrie, trecut.

«Nu putem spune că Moldova a jucat doar rolul unei verigi intermediare, deoarece sume enorme, sute de milioane de dolari au rămas aici, în Moldova. Zeci de milioane au fost scoase în numerar de către nerezidenți. O parte din bani au fost folosiți pentru mituirea demnitarilor și a deputaților din legislaturile precedente», - a menționat Grigoriu. Ea crede că organele de drept nu au investigat eficient dosarul, deoarece au ajuns să fie influențate de persoanele interesate.

Din spusele sale, Banca națională a Moldovei a oferit un raport cu parafa secret, care «descrie totul – numerele conturilor, persoanele juridice și cele fizice, nume, executori judecătorești, tranzacții și participanții la ele». Deputata susține că organele de urmărire penală dispun de toate aceste date și la dorință ar fu putut elucida dedesubturile evenimentelor de atunci și asigura dovezile necesare în dosarul ”landromatul”. «Acest document deschide multe uși pentru a identifica toate detaliile și circumstanțele schemei create. Dacă procurorii au pierdut cumva acest raport, le recomand să se mai adreseze odată BNM», - spune Grigoriu.

La 14 ianuarie au avut loc noi audieri, cu participarea lui Vladimir Munteanu, prim-viceguvernator BNM, și a lui Andrei Burciu, șef-adjunct al Departamentului pentru combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Conform informațiilor prezentate, în acea perioadă BNM a emis în adresa Moldindconbank 37 de avertizări în scris și a aplicat 18 amenzi în sumă de 2 mln.lei. Despre măsurile luate au fost informate organele de drept. Potrivit Ingăi Grigoriu, o parte din informația prezentată de BNM poartă un caracter confidențial.

Deputata concretizează, că reieșind din datele Serviciului pentru prevenirea și combaterea spălării banilor există 46 de decizii privind suspendarea tranzacțiilor suspecte. Anterior Grigoriu s-a adresat către două instituții publice din Rusia pentru a afla dacă există careva obstacole în calea cooperării în investigarea dosarului privind ”landromatul”. Ea face trimitere la informația Serviciului pentru prevenirea și combaterea spălării banilor, care susține că la această etapă oamenii legii din Rusia au refuzat să coopereze.

«Noi vrem să înțelegem aspectul juridic, să înțelegem acțiunile instituțiilor responsabile și unde anume ele au fost inactive. Este important să decidem cu privire la propunerile cu care vor veni membrii comisiei, precum și persoanele responsabile care participă la investigație, pentru ca aceste operații, aceste tranzacții dubioase să nu se mai repete », - spune deputata.

«Landromatul» nu are legătură cu «jaful secolului»

Studiul efectuat de Transparency International în Moldova menționează, că problemele sistemului financiar în ansamblu și ale sectorului bancar în particular s-au acumulat pe parcursul multor ani, indiferent de regimurile politice și partidele aflate la guvernare. Experții evidențiază perioada anilor 2005-2014, caracterizată prin spălarea banilor ilegali și dubioși prin bănci și cu ajutorul sistemului judiciar, care era protejată și condusă de autorități. Conform studiului, de la 2005 încoace sectorul bancar al RM a transformat țara într-un centru regional de spălare a capitalurilor dubioase. Unii experți, parlamentari, demnitari publici încearcă să lege «landromatul» de «jaful secolului» și spun că în a.2014 băncile au fost folosite pentru a concentra resursele financiare din rezervele valutare ale BNM cu transformarea ulterioară a deficitului de bani în datorie de stat. Toate acestea au creat riscuri majore pentru securitatea statului, a sistemului financiar și a cetățenilor simpli.

Autoritățile au menționat deseori, că lacunele legislative nu au permis împiedicarea acestei activități. Există posibilitatea că o parte din aceste lacune au fost păstrate sau formate intenționat, cu participarea nemijlocită a persoanelor interesate.

Viorel Chetraru, fostul șef al Centrului național pentru combaterea corupției, crede că tranzacțiile internaționale de spălare a banilor prin sistemul bancar, ca cele investigate în dosarul ”landromatul”, au existat și vor exista întotdeauna în jurisdicțiile în care legislația o permite. «O asemenea circulație a fluxurilor financiare nu era ceva nou în regiunea dată. Aceste tranzacții au existat dintotdeauna, ele există și în prezent, vă asigur, eu am fost angajat ca expert al proiectelor internaționale în regiunile nesigure. Aceste tranzacții au exista și vor exista. Țările Baltice au fost implicate în mare măsură. Banii din Federația Rusă, Orientul Apropiat, China tranzitau sistemul bancar al Țărilor Baltice, fiind predestinați Franței, Germaniei, SUA. Băncile care au primit comisioane din aceste tranzacții urmau să obțină avantaje», - a spus Chetraru în cadrul audierilor în comisia parlamentară.

S-a dovedit, că în Moldova, la nivel oficial, era studiată posibilitatea impozitării operațiilor similare, pentru a completa astfel trezoreria statului .Dar într-un final s-a renunțat la această idee neordinară, accentul fiind pus pe perfectarea legislației. Viorel Chetraru confirmă, că anterior autoritățile au examinat variantele obținerii unor dividende în urma acestor tranzacții financiare: «La un moment dat noi analizam situația din punctul de vedere al posibilității de a crea mecanisme, prin care bugetul să poată obține venit în urma unor anumite operații. Am discutat la tribuna parlamentară faptul că BNM și Ministerul finanțelor trebuie să analizeze posibilitatea impozitării acestor tranzacții. Discuțiile nu s-au soldat cu nimic. Este și un aspect de imagine a țării: noi nu putem transforma țara într-un centru regional de spălare a banilor. Nu este vorba despre bani criminali, ci despre banii scoși ilegal din Federația Rusă ».

Procuratura vs comisia

Între timp, actuala conducere a Procuraturii Generale a acuzat comisia parlamentară de încercarea de a manipula societatea, folosind tema ”landromatului”. Reprezentanții instituției au menționat că Inga Grigoriu nu are studii juridice dar, potrivit lor, dă aprecieri acțiunilor procuraturii și ale mediului academic, cheamă la presiuni directe asupra organelor de urmărire penală. Anterior deputata a declarat că a primit o scrisoare a profesorilor de la facultatea de drept a Universității de Stat din Moldova, scrisă la solicitarea procurorului-șef adjunct Ruslan Popov,în care este expusă opinia lor pe marginea următoarei chestiuni: poate oare fi considerată ilegală spălarea banilor în RM, efectuată prin instituțiile financiar-bancare și judecătorii, înainte ca infracțiunea inițială să fie demonstrată. În cadrul briefingului, Grigoriu a presupus că se pregătește încetarea anchetei sau închiderea dosarului.

«Procuratura niciodată nu și-a pus scopul închiderii unui dosar prioritar, plasat în fruntea agendei instituționale, dar întotdeauna s-a pronunțat pentru stabilirea adevărului obiectiv și dezvăluirea minuțioasă a cazului», - se menționează în declarația procuraturii. Și se mai spune, că instituția a solicitat opinia mediului științific în domeniul dreptului «pentru a asigura o poziție fundamentată teoretic în problema dată, a exclude incertitudinea și standardele duble, a unifica practica urmăririi penale».

Din spusele procurorului general Alexandru Stoianoglo, el a dispus ca Procuratura anticorupție să mai studieze odată materialele dosarului, care numără sute de volume. În cadrul acestei anchete au fost reținute 40 de persoane, unele dintre acestea au fost plasate în arest pe un termen de un an. Cu trei luni în urmă procurorul general a fost informat despre lipsa unor dovezi suficiente pentru a confirma vinovăția figuranților. «Este vorba despre un alt grup de procurori, diferit de cel care a examinat dosarul de la bun început », - concretizează Stoianoglo.

În pofida reproșurilor reciproce, comisia parlamentară de anchetă așteaptă ca organele de drept să-și intensifice activitatea, să studieze atent încă odată dosarul ”landromatul”, reieșind din informația suplimentară primită de la toate structurile statului în cadrul audierilor în parlament. În lunile apropiate comisia va prezenta raportul privind elucidarea circumstanțelor faptice și juridice ale spălării banilor ”murdari” în proporții deosebit de mari prin judecătoriile și instituțiile financiar-bancare din Republica Moldova.

În încheiere, să revenim la legătura dintre ”landromat” și ”jaful secolului”. În opinia unui șir întreg de experți, intervievați de site-ul www.noi.md , între aceste două dosare există o singură legătură – faptul că ”landromatul” a semnalat posibilitatea de a efectua operațiuni ”interesante” prin sistemul bancar al țării, fără ca cei care au conceput și realizat escrocheria cu furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar al Moldovei să fie pedepsiți. Dar «ideologii», alias figuranții-executanți și beneficiarii ambelor dosare și-au realizat ”operațiunile” de sine stătător, iar încercările de a-i lega reciproc pot fi explicate numai prin dorința de a pune toate păcatele pe seama lui Veaceslav Platon și a-l absolvi de răspundere pe «politicianul moldovean» Ilan Șor. Desigur, în acest caz rolul primelor persoane de conducere ale statului în aceste două dosare, care nu prea au legătură între ele, s-ar putea să fie foarte interesant .

Victor Surujiu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?