TEMELE PRINCIPALE Toate Știrile

mai multeminimizează

Din cauza corupției, Moldova a fost notată cu ”insuficient”

Cel mai recent raport GRECO a plasat Republica Moldova în topul țărilor cu cel mai jos nivel de îndeplinire a recomandărilor privind combaterea corupției la nivel înalt - printre judecători, procurori, deputați, demnitari de rang înalt și politicieni.

Din întregul pachet de măsuri coordonate s-a ținut cont și au fost îndeplinite doar cca 22% de recomandări anticorupție. Opoziția s-a grăbit să acuze autoritățile de eșecuri, experții au amintit despre șirul de crize politice și schimbări de guverne, precum și de realitățile pandemice, care nu puteau să nu afecteze mersul reformelor. În plus, s-a dovedit că multe dintre măsurile de reglementare a sectorului justiției din șirul celor nerealizate au fost incluse în proiectul de lege, pe care Curtea Constituțională l-a respins la 22 septembrie.

Dincolo de onestitate și integritate

La finele lunii septembrie, organizația internațională GRECO (Group of States Against Corruption), creată de Consiliul Europei în a. 1999 pentru a ajuta țările europene să lupte cu corupția, a adoptat al doilea raport privind Moldova. El apreciază progresul atins în îndeplinirea recomandărilor GRECO de la 2018 încoace. Recent, documentul de 20 de pagini a fost publicat, cu permisiunea autorităților Republicii Moldova.

Concluziile experților dezamăgesc: nivelul respectării recomandărilor este în continuare ”în general nesatisfăcător”. Reformatorilor autohtoni le-a fost oferit un al doilea termen: să implementeze măsurile anticorupție către 30 septembrie, 2021 . Peste un an la Strasbourg este așteptat un nou raport. Dar deocamdată GRECO constată, că țara este codașă la realizarea reformelor de combatere a corupției printre politicieni, judecători și procurori. În ultimii doi ani, din 14 recomandări numai una poate fi considerată îndeplinită în totalitate, nouă – parțial îndeplinite, patru – neîndeplinite.


Multe dintre măsurile nerealizate au fost incluse în proiectul de lege respins la 22 septembrie de Curtea Constituțională (CC). Experții GRECO, spre exemplu, insistă asupra excluderii ministrului justiției și a procurorului general din Consiliul suprem al magistraturii (CSM), asigurarea alegerii membrilor lui conform unei proceduri echitabile și transparente, anularea termenului de cinci ani pentru numirea inițială a judecătorilor, sporirea transparenței procedurilor judiciare și a obiectivității procedurilor disciplinare în raport cu judecătorii.

Potrivit organismului anticorupție a Consiliului Europei, în sistemul judiciar așa și nu au fost adoptate reguli comune, înțelese și previzibile de numire și promovare a judecătorilor. Deciziile de personal în continuare includ slujitori ai zeiței Themis, personalitatea cărora ridică întrebări privind onestitatea profesională și integritatea. Numirea judecătorilor adesea se face conform unor principii subiective, fără a se ține cont de criterii cum ar fi competența profesională, transparența și onestitatea .

Cu privire la procuratură, este menționată «lipsa progresului în revizuirea cadrului privind responsabilitatea disciplinară a procurorilor ». În plus, comentariile în scris la Codul de etică a procurorilor încă nu au fost elaborate. În pofida recomandărilor GRECO, ministrul justiției și președintele CSM fac parte din consiliul procurorilor, ceea ce amenință independența și imparțialitatea acestui organism.

O temă aparte – măsurile de profilaxie a comportamentului corupt al parlamentarilor și politicienilor, considerate de autorii raportului ”evident insuficiente” . Este menționat faptul, că la adoptarea actelor legislative tot mai des se aplică proceduri extraordinare, iar un număr semnificativ de legi a fost examinat în grabă. În același timp, Moldova de multe ori a demonstrat incapacitatea de a ”asigura intervale de timp adecvate pentru desfășurarea unor consultări publice semnificative și a dezbaterilor parlamentare». În țară lipsește un Cod comportamental al parlamentarilor, la fel și regulile privind soluționarea conflictelor de interese, a contactelor cu lobbyștii și părțile terțe, nu au fost adoptate criterii clare de anulare a imunității parlamentare.

Una dintre cauzele lipsei de transparență în activitatea demnitarilor de rang înalt, a parlamentarilor , judecătorilor și procurorilor, în opinia GRECO, este ineficiența și politizarea excesivă a Autorității naționale de integritate (ANI). Experții recomandă consolidarea independenței și autonomiei sale. Întreaga activitate precedentă a acestei instituții, care trebuie să joace un rol important în combaterea corupției, a fost redusă la aplicarea amenzilor în cazuri izolate și foarte rar – aplicarea sancțiunilor sub forma privării de dreptul de a ocupa funcții publice pentru o perioadă scurtă de timp.

Termene de detenție pentru oficialii corupți

Guvernul menționează că o parte dintre recomandările anticorupție, coordonate cu instituțiile europene, poate fi îndeplinită numai prin introducerea unor amendamente în Constituție, adică conform unei proceduri speciale și cu condiția existenței unei majorități parlamentare. După ce CC a respins proiectul de lege privind consolidarea sistemului judiciar și a independenței judecătorilor, Ministerul justiției a prezentat amendamente noi, care vizează îndeplinirea angajamentelor internaționale ale țării. Autoritățile din nou așteaptă avizul pozitiv al Curții Constituționale, fără care amendamentele nu pot fi prezentate în parlament.

O altă parte dintre măsuri este realizată în cadrul Strategiei naționale privind integritatea și combaterea corupției pentru anii 2017–2020, elaborate cu sprijinul experților naționali și internaționali, a societății civile și a partenerilor de dezvoltare. Implementarea ei este monitorizată de grupuri speciale, rapoartele cărora le sumează secretariatul Centrului național anticorupție. De altfel, anul trecut din cele 51 de măsuri preconizate au fost îndeplinite în totalitate doar 20, alte 23 – parțial, 5 se mai află în proces de implementare.

În același timp, luna aceasta au intrat în vigoare amendamentele la Codul penal, care înăspresc responsabilitatea pentru actele de corupție și presupun majorarea termenelor de detenție. Printre altele, termenul maxim de privare de libertate «pentru abuz de influență în interesele unui grup criminal organizat sau a unei organizații criminale » a crescut de la 7 la 8 ani, pentru «abuz de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu de către o persoană aflată într-o funcție publică importantă » – de la 6 la 7 ani.

Termenul pedepsei maxime pentru persoanele care își îndeplinesc funcțiile în situația unui conflict de interese a crescut de la 5 la 6 ani , iar dacă răufăcătorul ocupă o funcție înaltă sau acțiunile lui au avut urmări grave – 7 ani. S-au majorat și sancțiunile penale pentru spălare de bani și alte fapte. Înăsprirea pedepselor figurează printre recomandările anticorupție ale Consiliului Europei și este una dintre condițiile UE de acordare a ajutorului macrofinanciar pentru Moldova.

Unele crime au fost trecute din categoria «mai puțin grave» în categoria «grave», pentru ca oamenii legii să poată folosi instrumente procesuale suplimentare de combatere a corupției. Organele de urmărire penală au acum posibilități mai largi pentru a desfășura măsuri speciale de investigație în caz că există suspiciuni rezonabile de pregătire sau comitere a unei infracțiuni de corupție. În același timp, judecătoriile vor avea mai puține posibilități de a reduce termenele de detenție pentru oficialii corupți. Slujitorii zeiței Themis nu vor putea aplica, în aceste dosare, normele de eliberare de răspunderea penală, de suspendare a executării pedepsei și de eliberare de pedeapsă pe motiv că situația s-a schimbat.

Luptători «prea timizi» cu corupția

Experții Transparency International Moldova menționează în cel mai recent studiu privind corupția în administrația centrală și cea locală, că acțiunile ANI privind verificarea activelor și a intereselor persoanelor publice, inclusiv depistarea activelor nedeclarate, «rămîn în continuare prea timide și nu corespund așteptărilor societății». Instituția procesează prea lent declarațiile, acordă atenția principală verificării oportunității prezentării datelor și depistării discrepanțelor între venitul obținut și averea achiziționată. Asta în timp ce mass-media scrie cu regularitate despre modul luxos de viață, averile impunătoare, donațiile primite de demnitarii publici. Potrivit experților, în pofida digitalizării accesului la documente, acesta este dificil pentru presă și societate, accesibile fiind doar documentele scanate.

Cei de la Autoritatea națională de integritate explică lipsa succeselor prin cadrul legal ambiguu și lipsa unor pîrghii suficiente pentru îndeplinirea obligațiilor lor. Recent, mai mulți reprezentanți ai ANI au adresat Ministerului justiției cererea de a introduce niște amendamente legislative, însă procesul, în opinia lor, este tergiversat. În prezent, instituția investighează multe încălcări comise de demnitari publici de rang înalt, dar nu le poate da numele. Majoritatea actelor au fost atacate în instanță și înainte de emiterea unui verdict final Centrul național pentru protecția datelor personale nu permite publicarea detaliilor. De altfel, majoritatea experților are o atitudine sceptică față de îndreptățirile ANI, și crede că instituția dată birocratizează în exces procesul și evită luarea unor măsuri concrete.

În același timp, sondajele Transparency International Moldova denotă faptul că funcționarii publici posedă cunoștințe nesatisfăcătoare în domeniul combaterii corupției. Experta Iana Spinei menționează, că cca 60% dintre respondenți au participat la treningurile privind problemele de integritate, însă o mare parte dintre ei nu cunoaște în măsură deplină sensul unor noțiuni cum ar fi «conflictul de interese», «interesul personal» sau «persoane apropiate». Din spusele ei, în unele cazuri conflictul de interese nu este soluționat de conducători, în altele – soluțiile aplicate nu corespund legislației. Mulți respondenți posedă informații privind conflictul de interese în instituțiile lor, inclusiv angajarea persoanelor apropiate, luarea deciziilor în favoarea companiilor afiliate sau utilizarea proprietății publice în scopuri personale.

Deputatul Igor Munteanu atenționează asupra faptului, că lipsa progreselor semnificative în realizarea reformelor a afectat termenele de acordare a asistenței macroeconomice pentru Moldova. Drept condiție îndeplinită, el menționează introducerea unui șir de amendamente la Codul penal, însă concomitent critică elaborarea Strategiei de reformare a justiției, transformările din activitatea Consiliului superior al magistraturii și alte reforme. Potrivit lui Munteanu, ar fi absurd să nu recunoaștem, că criza pandemică a complicat mult sarcina autorităților privind îndeplinirea angajamentelor internaționale ale țării. Dar, în opinia sa, «noi nu trebuie să punem nechibzuit orice eșec guvernamental, datorie sau justificare a guvernului pe seama urmărilor situației de urgență, numite Covid-19».

Unii specialiști, inclusiv Cristina Țarină, expertă în combaterea corupției și ex-director adjunct al CNA, propun să renunțăm la principiul prezumției de legalitate a proprietății în raport cu funcționarii publici. Experiența altor țări demonstrează că acest lucru permite combaterea mai reușită a corupției printre funcționari. În opinia ei, în condițiile Moldovei prezumția legalității proprietății ar putea fi aplicată în cazul unui cetățean simplu, pentru a-i apăra inviolabilitatea averii pe care o deține, dar nu trebuie să fie aplicată în raport cu absolut toată lumea, în special – în raport cu funcționarii publici, față de averea cărora mereu apar întrebări.

Experții mai explică frecvența manifestărilor de corupție în cercurile politice prin dorința instituțiilor de drept și de combatere a corupției de a se distanța de aceste probleme. În opinia lor, rolul principal aparține factorului uman – numai persoanele foarte curajoase și integre pot influența asupra situației în acest domeniu, este importantă și prezența voinței politice. Chiar dacă există și unele lacune legale, legislația oferă multe instrumente, pe care însă justiția le aplică rar și selectiv în condițiile actuale . În rezultat, doar fiecare al patrulea funcționar corupt își pierde funcția, iar trei din patru, condamnați fiind pentru corupție, revin în sistem.

Ion Spătaru

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
Mai multe

Sondaj Toate

load