Dilema gazelor pentru Chișinăul oficial

Se pare că în Moldova criza gazelor a devenit un fenomen permanent.

Cum numai vine vremea următoarei achitări față de “Газпром” pentru gazele consumate, în țară imediat se iscă o criză energetică: “Газпром” avertizează partea moldovenească despre o eventuală deconectare, Moldova balansează în pragul introducerii stării de urgență în sectorul energetic, devine clar că contractul ”victorios” cu concernul rus nu e chiar așa de victorios, că Spînu nu l-a “încovoiat” pe Miller, cum prezentau asta adepții PAS, și că în general Chișinăul oficial vrea să revizuiască condițiile contractului ”victorios” cu “Газпром”, ca să nu-i mai achite avansul de 50%. Dar va dori oare “Газпром” acest lucru?

În ianuarie, Chișinăul a reușit să depășească criza gazelor doar parțial. Săptămîna curentă trebuie să devină decisivă: ori problema transferării banilor către “Газпром” va fi soluționată definitiv, ori Republica Moldova va obține o prelungire a termenului de achitare a avansului, ori (această posibilitate există teoretic) nu va mai avea gaze.

Dintr-o criză în alta

În Moldova criza gazelor este depășită - țara va primi în continuare gaze rusești la prețul pe care îl crede acceptabil, a declarat președinta Maia Sandu la începutul lunii noiembrie 2021, după semnarea contractului dintre “Moldovagaz” și “Газпром”. Și a mulțumit pentru aceasta… SUA. Probabil, pentru sprijinul moral.

Dar nu a fost să fie. Deja la 22 noiembrie a urmat prima avertizare din partea concernului rus, care a amintit că contractul de livrare, sub care încă nu se uscase cerneala, a fost semnat cu condiția achitării sută la sută a plăților curente. La data de 20, care este cea scadentă, Republica Moldova urma să transfere 74 mln. dolari pentru gazele livrate în octombrie și începutul lui noiembrie, însă plata nu a fost efectuată. Monopolistul rus a acordat Chișinăului 48 de ore pentru îndeplinirea angajamentelor contractuale.

Autoritățile moldovene au soluționat criza din noiembrie cu ajutorul unui împrumut din bugetul public. Pentru aceasta, a fost nevoie de modificarea urgentă a legii bugetului pentru anul 2021. A fost realizată o schemă de calcul destul de ingenioasă: întreprinderii de stat ”Energocom” i-au fost alocate 1,7 mlrd. de lei, din această sumă ea a transferat 1,4 mlrd. lei către “Moldovagaz” S.A., iar aceasta a trimis acești bani către “Газпром”.

Această schemă încurcată a ridicat întrebări din partea opoziției parlamentare: oare nu se puteau aloca bani direct “Moldovagaz”? Explicația a fost următoarea: astfel guvernul încearcă să rezolve simultan trei probleme – achitarea datoriei față de “Газпром”, reducerea datoriei întreprinderii “Termoelectrica” față de “Moldovagaz” (“Energocom” și-a asumat cea mai mare parte a datoriei “Termoelectrica”) și transformarea întreprinderii “Energocom” într-un jucător important pe piața gazelor din țară. Dar cei care aveau îndoieli așa și au rămas cu ele.

“Faptul că pentru achitarea gazelor a fost nevoie de mijloace bugetare vorbește despre existența problemelor sistemice în sfera energetică a Moldovei. Deci, criza neachitărilor se poate repeta”, a declarat atunci Serghei Cuprianov, reprezentantul oficial al “Газпром”. Și a avut dreptate.

“Moldovagaz” a reușit să achite facturile din noiembrie. De aceea și populația țării, și autoritățile au sărbătorit Revelionul într-o atmosferă calmă.

Unu – pentru că în noiembrie și decembrie prețurile de achiziționare erau evident mai mici decît cele din octombrie. Dacă în octombrie, pe fondalul negocierilor cu “Газпром” prețul de piață al combustibilului albastru atingea la 800,62 dolari pentru mia de metri cubi, în noiembrie Moldova cumpăra deja gaze cu 485 dolari, în timp ce la bursă prețurile erau în medie de 1104 dolari per 1000 metri cubi. Zilele trecute aceste cifre au fost sonorizate de vicepremierul Andrei Spînu în cadrul unei conferințe de presă convocate expres în acest scop.

Doi – din 1 noiembrie în Moldova a intrat în vigoare noul tarif pentru gaze, care a fost aproape triplat – de la 4,29 bani la 11,08 bani per 1 metru cub. Și dacă în tariful precedent era inclus prețul de achiziție de 148,61 dolari per 1 000 metri cubi, cel nou era calculat deja reieșind din 430 61 dolari per 1 000 metri cubi. Iar “Moldovagaz” ceruse consumatorilor industriali să efectueze în avans plățile pentru gazele primite în prima jumătate a lui decembrie, în măsura posibilităților.

Astfel, “criza din decembrie” nu a avut loc. La 14 decembrie 2021, “Moldovagaz” a anunțat: gazele naturale consumate în noiembrie au fost achitate integral. Iar la 20 decembrie a fost făcut anunțul că și plata în avans către “Газпром” pentru decembrie 2021 a fost efectuată de compania energetică moldo-rusă.

Dar după Anul Nou Republica Moldova a fost afectată de criza ne-plăților, prezisă de Serghei Cuprianov. “Noul preț pentru gazele rusești a împins Moldova într-o fundătură energetică”, a scris una dintre publicațiile rusești.

Despre “capul sus…”

Dacă în Europa a.2021 s-a încheiat cu un preț pentru gaze sub 800 de dolari după saltul “istoric” din 21 decembrie - 2000 dolari per 1000 metri cubi, apoi în ianuarie prețurile futures pentru combustibilul albastru au crescut din nou, depășind 1100 de dolari per 1000 metri cubi.

Dat fiind că formula din contractul încheiat între “Газпром” și “Moldovagaz” ia în calcul și prețurile spot, și cele pentru petrol, sporirea cotelor la bursele europene de gaze nu putea să nu influențeze prețul de achiziție a gazelor rusești pentru Republica Moldova.

“În ianuarie 2022, prețul mediu la bursele europene va constitui 1359 de dolari per mia de metri cubi. Țin să amintesc că în decembrie au fost mai multe salturi, au fost zile în care prețul gazelor ajungea la 2800 dolari per 1000 de metri cubi. Aceste fluctuații pe piața europeană au influențat și prețul de achiziționare pentru Republica Moldova, care în ianuarie va constitui 646 dolari per 1000 de metri cubi”, a declarat vicepremierul Andrei Spînu în cadrul conferinței de presă din 11 ianuarie.

Prețul de 500-600 dolari per mia de metri cubi este un preț mare chiar și pentru economiile europene dezvoltate (conform contractelor pe termen lung, Germania, spre exemplu, continuă să cumpere de la “Газпром” gaze cu 220 dolari), nemaivorbind despre Republica Moldova. În rezultat, la începutul lui ianuarie RM din nou s-a confruntat cu probleme în onorarea angajamentelor contractuale față de “Газпром” și țara s-a pomenit în pragul unei noi crize.

Și totul a început din nou: la 4 ianuarie președinta Maia Sandu convoacă de urgență ședința Consiliului Suprem de Securitate, pentru a dezbate situația creată în sectorul energetic al țării după creșterea bruscă a prețului pentru gaze pe piața europeană. Iar vicepremierul Andrei Spînu nu exclude re-introducerea stării de urgență în energetică. Ce-i drept, ulterior, Comisia pentru Situații Excepționale a hotărît că deocamdată nu există temeiuri serioase pentru aceasta.

Spre mijlocul lunii ianuarie, situația pare să se fi stabilizat: joi, 13 ianuarie “Moldovagaz” a anunțat că a transferat integral către “Газпром” plata pentru gazele naturale livrate în decembrie 2021. Dar efectuarea plății pentru decembrie a înlăturat doar o parte din probleme, căci către data de 20 ianuarie “Moldovagaz” trebuie să achite și plata în avans în mărime de 50%. Dar aici au apărut probleme: suma avansului este de circa 63 milioane dolari, pe care compania energetică moldo-rusă nu o poate achita integral.

"Din 63 de milioane de dolari, am achitat 23 de milioane de dolari. Joi vom plăti încă 15 milioane de dolari și, cred că vom rămîne datori cu încă 25 de milioane de dolari. Vom vedea cum vor evolua evenimentele în următoarele zile, dar judecînd după situația care s-a creat în acest moment, cred că nu vom putea plăti pînă pe 20 ianuarie", a declarat marți, 18 ianuarie, Vadim Ceban, Președintele Consiliului de Administrație al SA Moldovagaz.

Pentru a rezolva această problemă, guvernul moldovean a solicitat Gazprom prelungirea termenului de plată a livrărilor de gaze în ianuarie cu 30 de zile, astfel încît Moldovagaz să poată acumula mijloacele necesare. Potrivit vicepremierului Andrei Spînu, concernul rus, în calitate de acționar principal al Moldovagaz, ar putea face o astfel de cedare Moldovei. În același timp, guvernul a început să examineze opțiunea de a acorda asistență Moldovagaz prin amînarea plății TVA pentru o perioadă scurtă de timp pentru a oferi companiei lichiditatea necesară pentru plățile curente. Conform datelor preliminare, este vorba despre 7 milioane de dolari.

Vadim Ceban, Președintele Consiliului de Administrație al companiei energetice, a prezentat marți o serie de propuneri, care, în opinia sa, vor ajuta la ieșirea rapidă și fără consecințe din actuala criză a gazelor. Printre acestea se numără rambursarea TVA către Moldovagaz SA în valoare de cel puțin 22 milioane dolari pentru a evita o creștere a abaterilor tarifare, majorarea compensației pentru consumatorii casnici, ținînd cont de diferența dintre prețul gazelor incluse în tarif și prețul real de achiziție, precum și conectarea oportunităților de creditare a centralelor termice, care sînt principalilii consumatori industriali de gaze naturale, prin intermediul instituțiilor financiare internaționale pentru a plăti consumul curent de gaze.

În plus, compania energetică a examinat opțiunea de a obține un împrumut comercial pe termen scurt pentru efectuarea plăților. Dar negocierile cu băncile au fost complicate de situația financiară a Moldovagaz și de datoria istorică mare față de Газпром. Potrivit lui Vadim Ceban, Moldovagaz s-a adresat către patru instituții bancare, dar în cele din urmă a primit un refuz oficial din partea tuturor, deși Moldovagaz SA era gata să ofere, în calitate de garanție, activele sale – birouri și rețele.

Deocamdată, guvernul nu se implică, reieșind din poziția că “întreprinderea singură trebuie să rezolve problema financiară” și speranța că “Газпром” va răspunde pozitiv la cererea amînării plăților. Dar nu este exclus, că suma lipsă a avansului va trebui din nou scoasă din bugetul public, deși anterior guvernul a dat de înțeles că a fost o acțiune unică. Mai pe scurt, zilele acestea vom afla cum se va încheia criza din ianuarie, pe care vicepremierul Andrei Spînu a promis să o depășească ”cu capul sus”.

Ce e mai bine – “să ne închinăm lui Putin” sau să majorăm din nou tarifele?

Oricare ar fi finalul epopeii gazelor în ianuarie, este clar că în scurt timp Republica Moldova se va ciocni de o nouă criză a ne-plăților, cea din februarie. Conform contractului în vigoare, “Moldovagaz” are obligația să achite în avans, către data de 20 a fiecărei luni, consumul curent.

Drept că la Chișinău se dorește o revizuire a unor prevederi din contractul cu “Газпром”. În special, punctul privind plata celor 50% în avans pentru consumul preconizat de gaze. Dar va fi oare de acord “Газпром”? Portalul Neftegaz.ru scrie: “Datoria semnificativă și lipsa soluționării principiale a problemei solvabilității “Moldovagaz” neliniștește “Газпром”. De aceea compania are o poziție fermă privind termenele de achitare, spre a nu admite o nouă creștere a datoriei”.

Dar chiar dacă concernul rus va accepta să elimine acest punct din contract, negocierile vor dura nu o zi-două, ci mult mai mult. Așa că în februarie plățile, așa sau altfel, vor fi efectuate conform schemei existente.

Situația este complicată de faptul că în ianuarie s-a formau un nou “decalaj de casă”: prețul real al gazelor îl depășește deja cu 200 de dolari pe cel de achiziție inclus în tarif. Dacă la hub-urile europene prețul gazelor va continua să crească, autorităților vor fi nevoite să acționeze cumva. Cel mai evident pas ar fi încă o majorare a tarifelor. Ea deja este în pregătire.

“La actualul preț de 646 de dolari va fi necesară o majorare a tarifului, despre care “Moldovagaz” va anunța reieșind din calcule. Preliminar, tariful ar putea fi de 14,6-14,7 lei per metrul cub”, a declarat zilele trecute vicepremierul Andrei Spînu.

Ce va fi cu tarifele va deveni clar după 20 ianuarie. În funcție de conjunctura piețelor și cotațiile bursiere va fi determinat prețul aproximativ de achiziție a gazelor în februarie.

Tradițional, guvernul spune că nu va lăsa populația la nevoie. Dacă tarifele se vor majora din nou, va fi elaborat și implementat un nou pachet de măsuri compensatorii. “Avem sprijinul de 60 mln. de euro din partea Uniunii Europene, pe care îi vom folosi în caz de necesitate”, a declarat ministrul Spînu. Dar deputatul PAS Dan Perciun a recunoscut, că pentru compensarea unei posibile noi majorări de preț va fi nevoie de cca 700 mln. de lei. Nu există ajutor occidental, care să acopere asemenea sume de cheltuieli.

Dar chiar și cu ajutorul statului, există o anumită limită, în care populația este în stare să achite serviciile comunale, după care survine criza ne-plăților. Pentru un pensionar cu pensia de 2000 de lei, care primește o factură de 1500-2000 de lei, această ”criză” este inevitabilă. Mai ales că tarifele pentru resursele energetice automat trag după sine și celelalte prețuri la mărfuri și servicii.

Dar ce să facă agenții economici, pe care, spre deosebire de consumatorii casnici, statul refuză să-i sprijine? Unde-i programul anticriză, promis businessului moldovenesc înainte de anticipate? Deocamdată, nu există nici măcar o aluzie la “abordarea complexă” și “noul model al creșterii economice a Moldovei ”, proclamate în august 2021 de președinta Maia Sandu la ședința de inaugurare a parlamentului de legislatura a XI-a. Deja o jumătate de an guvernarea PAS este preocupată de peticirea numeroaselor găuri socio-economice și cerșirea, de la partenerii occidentali, a mijloacelor necesare pentru acoperirea lor. Dar în problema gazelor ea a ocupat ferm poziția “Criza gazelor nu este criza Republicii Moldova – este criza spațiului european, care cu regret afectează și țara noastră. Republica Moldova nu o poate influența și noi, guvernul, dispunem de puține mijloace pentru a reduce prețurile”.

Totuși, asemenea instrumente există. Dar pentru asta, spun comentatorii politici, trebuie să-ți reprimi aroganța, să ascunzi recomandările partenerilor de dezvoltare, să nu mai promovezi rusofobia și să soliciți Rusiei negocieri urgente. La urma urmei, există un exemplu demn de negociere competentă cu “Газпром” și de apărare a intereselor naționale din partea reprezentantului guvernului liberal-democrat, la fel de ”proeuropean” – cel al ex-ministrului economiei Valeriu Lazăr.

Ex-președintele Igor Dodon crede că prețul de piață mare pentru gaze este o scuză a autorităților care-și justifică inacțiunea. “Încercările unor conducători ai Moldovei de a pune responsabilitatea pentru acest genocid social și energetic pe seama “tendințelor mondiale” nu pot servi drept scuze pe fondalul unor prețuri mai mici la resursele energetice pentru așa țări europene, ca Serbia, Ungaria, Germania și altele, care au știut să negocieze cu Federația Rusă”, a declarat Dodon care crede că autoritățile moldovene trebuie să înceapă imediat negocierile cu Rusia în problema gazelor.

În plus, fostul președinte al PSRM a propus un șir de măsuri de scoatere a țării din actuala criză energetică și socială. El a propus ca pînă la 1 aprilie, adică pe perioada actualului sezon de încălzire, să fie reduse și înghețate tarifele la resursele energetice, “dat fiind că toate pronosticurile vorbesc despre aceea că în primăvară prețurile vor porni în jos ”. La gaze – la nivel de 5 lei per metrul cub, iar la energia electrică – 1,89 lei per kWh pentru toți consumatorii, iar diferența de 8 lei pentru gaze și de cca 1,5 lei pentru energia electrică să fie acoperită din contul statului.

Dodon mai crede că e nevoie de un control mai strict din partea statului asupra formării prețurilor (guvernul trebuie să extindă urgent lista mărfurilor vitale, care fac obiectul unor reglementări mai riguroase din partea statului, să ajute cu grîu din rezerva de stat pentru a reduce prețul la pîine etc.); de un ajutor social unic în sumă de 2000 de lei pentru pensionarii și invalizii care au pensii mai mici de 4000 de lei, familiilor cu mulți copii și bugetarilor care primesc mai puțin de 5000 de lei; de elaborarea urgentă și aprobarea unui pachet de măsuri privind stimularea economiei și sprijinirea sectorului real, inclusiv prin adoptarea unor măsuri bugetar-fiscale și efectuare a unor investiții semnificative în infrastructură.

Victor Șelin, liderul PSDM, insistă că președinta Maia Sandu trebuie să negocieze cu FR, deoarece poporul a încredințat puterea nu dnei Gavrilița, dlui Spînu sau PAS, ci anume ei. “Contractul ș formula prețului gazelor vor distruge economia, cursul valutar și vor sărăci poporul. Nu a fost vorba despre o asemenea viață! Sandu trebuie să-l telefoneze pe Putin și să corecteze greșelile altora. Ori rezolvi problemele poporului, ori recunoști că nu ai îndreptățit așteptările. Să plătești un preț mare pentru gaze și să oferi oamenilor compensații din buget, deci – din contul impozitelor achitate de aceiași consumatori de gaze, - este o profanare a esenței relațiilor dintre societate și stat, și o spălare de creieri ai idioților ”, - a declarat Șelin.

De altfel, există și alte păreri – că autoritățile merg pe calea cea dreaptă. Spre exemplu, ex-premierul Ion Sturza crede că e mai bine să ai gaze scumpe și independență, în loc de gaze ieftine, care “vor ține Moldova sub talpa Moscovei ”. “Costul indirect al unei înțelegeri mai îngăduitoare cu Federația Rusă este pierderea suveranității Republicii Moldova, în caz că cineva o va dori ”, - a declarat el într-un interviu pentru Europa Libera. Clar lucru, o persoană care de multe ori a fost recunoscută drept cel mai bogat moldovean în România, aflată peste hotare, poate cugeta ușor despre justificarea și chiar necesitatea unor facturi mari pentru combustibilul albastru.

În replică, politologul Victor Josu le-a propus ironic “cetățenilor care luptă sincer pentru suveranitate și-s gata să moară de frig, dar să nu cedeze” să renunțe cu trufie la consumul ” gazelor imperiale ale Gazpromului, care atentează la suveranitatea noastră”. “În semn de protest împotriva faptului că Rusia cu gazele sale dorește să ne pună, - adică, să-i pună – în genunchi, ei să înceapă să depună cereri ca “Moldovagaz” (fiica “Газпром”) să le trimită specialiști care să-i deconecteze de la gazele imperiale. Ar fi o faptă a cetățenilor care luptă sincer pentru suveranitate. Dar cum nu, așteaptă de la ei manifestarea conștiinței cetățenești! Doar filistini în ”nobilimea” politică”, a scris V. Josu pe rețelele sociale.

De altfel, după ce tariful pentru gaze va ajunge la 15lei, nimeni nu se va mai veseli – vom avea înainte încă două luni din sezonul de încălzire. Așa că așteptăm ziua de 20 ianuarie, după care, vorba vicepremierului Spînu, “totul va fi clar”.

Xenia Florea