Despre "noul model de dezvoltare economică". Din nou

Vorbind în fața deputaților la ședința constitutivă a Parlamentului de legislatura a XI-a, Președinta Maia Sandu a spus că viitorul guvern, care va fi creat foarte curînd, va trebui să construiască un nou model de creștere economică a Moldovei.

Regîndirea acestui model, a spus șeful statului, va necesita eforturi din partea tuturor jucătorilor, precum și decizii strategice din partea statului. Dar, în timp ce soluțiile strategice nu au fost încă inventate, Maia Sandu s-a adresat businessului moldovenesc cu îndemnul "Haideți să trăim în prietenie!”. "Dragi oameni de afaceri! Vă oferim un parteneriat onest: tratați statul și cetățeanul cu respect și veți fi tratați la fel", a spus ea de la tribuna parlamentului.

În căutarea unui nou model

De spus este mai ușor decît de făcut. Chișinăul oficial încearcă de mai bine de două decenii să găsească o nișă potrivită pentru țară în diviziunea globală a muncii și acel model economic care ar putea deveni baza prosperității viitoare a Republicii Moldova. Dar toate puținele încercări de a face ceva în această direcție nu au dat nici un rezultat. Inclusiv eforturile partenerilor occidentali.

De exemplu, la sfîrșitul anilor 1990, în Moldova se discuta serios ideea transformării republicii într-un centru offshore. Și ea răsuna la cel mai înalt nivel: în 1997, în cadrul unei întîlniri cu oamenii de afaceri, această idee a fost exprimată de președintele Petru Lucinschi. S-a propus să fie urmat exemplul Ciprului, unde impozitul pe venit pentru companiile offshore era de 4,25% (deja după aderarea insulei la UE în 2004 acesta a crescut la 10%), sau a Irlandei (la acel moment ea era un centru financiar offshore recunoscut datorită serviciilor bancare excelente, infrastructurii excelente, taxei de înregistrare zero pentru nerezidenți și apartenenței depline la UE).

Cu toate acestea, în acea perioadă, ideea de "offshore-izare" a economiei rătăcea în mintea nu numai a liderilor moldoveni – ea era la modă în întreaga regiune. La acea vreme, piața serviciilor offshore era un adevărat boom: la mijlocul anilor 1990, pînă la jumătate din volumul total al tranzacțiilor valutare mondiale trecea prin centrele offshore. De aceea la început Ungaria a introdus un regim de companie offshore în 1994: impozitul pe venit aici era de numai 4% și era singurul impozit pe venit. Apoi România a elaborat propriul proiect de lege privind introducerea offshore-urilor, care propunea stabilirea unui impozit pe venit de 6% pentru nerezidenți și 4% pentru dividende și stabilirea unei taxe de înregistrare de 200 de euro pentru firmele comerciale și 3500 de euro pentru bănci și companii de asigurări.

La acel moment, și în Moldova a fost elaborat un proiect de lege, care permitea introducerea în țară a unor elemente din businessul offshore. Din păcate, detaliile sale nu se cunosc. Autorul documentului a fost președintele Consiliului Economic Suprem pe lîngă președinte, Vladimir Babii. Dar dezvoltarea sa offshore a avut un eșec. Conform unei versiuni - din cauza poziției FMI și a Băncii Mondiale. Potrivit alteia - americanii s-au opus puternic "offshore-izării" republicii. Mai pe scurt, din Moldova nu s-a reușit crearea unei zone offshore.

În 2004, Chișinăul oficial a propus un model diferit de construire a unei "noi economii moldovenești". În vara anului 2004, în discursul său în Parlament la închiderea sesiunii ordinare, președintele Vladimir Voronin a anunțat despre crearea în Moldova a unui regim special de impozitare și înregistrare -un fel de "paradis fiscal" care va servi drept magnet pentru investiții și va reprezenta un salt într-o "dimensiune economică total nouă". Probabil aceasta a fost una dintre cele mai reușite evoluții ale autorităților în încercarea de a construi un nou model de dezvoltare economică a Republicii Moldova.

La prima etapă de implementare a acestuia, guvernul a introdus înregistrarea agenților economici la un "ghișeu unic", au fost reduse semnificativ activitățile licențiate, legea vestită a "ghilotinei" a anulat o serie de legi, directive și hotărîri, cu ajutorul cărora se hrăneau demnitarii. În același timp, a fost lansată o reformă în domeniul științei și educației. Iar apogeul acestei reforme a fost așa-numitul "pachet liberal" de inițiative economice din 2007. S-a propus construirea viitorului economic al țării prin folosirea metodelor revoluționare: prin legalizarea capitalului (cu 5% din suma declarată), anularea tuturor datoriilor la impozitul pe venit acumulate pînă la începutul anului 2007 și cota zero la impozitul pentru venitul reinvestit, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2008.

Autoritățile au sperat că legalizarea capitalului va aduce în trezorerie cel puțin 1 miliard de lei retrași din umbră. Anularea datoriilor întreprinderilor la buget în valoare 2 miliarde de lei le va "anula". Iar rata zero a impozitului pe venit va contribui la modernizarea, creșterea economiei și investiții în economie. Rezumînd rezultatele anului 2007, președintele Voronin a anunțat că Republica Moldova se află în pragul unui boom investițional. Dar în 2008, criza financiară și economică globală care a izbucnit a anulat toate eforturile Chișinăului oficial de a implementa noul model de creștere economică. Iar în 2012, la insistența FMI, Alianța pentru Integrare Europeană, care era la putere, a anulat cota zero la impozitul pentru venitul reinvestit. Proiectul "Paradisul fiscal", de asemenea, a eșuat.

Printre alte modele de construire a unei "noi economii" propuse în diferiți ani au fost transformarea Republicii Moldova într-o "Silicon Valley" al Europei de Est (astfel de propuneri au fost făcute la forumurile de investiții în 2003-2004 și autoritățile, fiind atrase de ideea construirii unei societăți inovatoare, în 2005 și apoi în 2010 chiar au oferit unele beneficii fiscale pentru companiile IT), precum și ideea de a declara Moldova drept o zonă economică liberă între CSI și UE.

Acest model de creștere economică a fost promovat mulți ani de liderul PSD, Victor Șelin. El consideră că "anularea taxelor la importul în țară și reexportul ulterior al mărfurilor importate vor transforma Republica Moldova într-un centru internațional de logistică al mărfurilor între UE și CSI, precum și al mărfurilor din China către UE și CSI". Drept urmare, el era sigur că interesele economice reciproce ale statelor UE și CSI pe teritoriul Moldovei "vor asigura stabilitatea politică și echidistanța din partea fiecăreia dintre țările care încearcă să obțină controlul geopolitic asupra țării noastre" și vor elimina tensiunea geopolitică din regiune.

Următoarea dată autoritățile au început să vorbească despre construirea unei "noi economii" în mai 2018. Atunci, participînd la adunarea generală a Confederației Naționale a Patronatului din Moldova, premierul Pavel Filip a promis celor peste o sută de oameni de afaceri prezenți la ședință că în viitorul apropiat în republică va fi creat "un nou model economic bazat pe importul de investiții și exportul de produse". Și din nou nimic.

Și iată acum conducerea țării a ridicat din nou problema unui nou model de creștere economică, pe care, la ordinul președintelui Maia Sandu, viitorul guvern al Nataliei Gavrilița ar trebui să-l construiască.

Moldova în "fereastra posibilităților"

Doctorul în economie, directorul Centrului de Studii Strategice și Reforme (CISR), Galina Șelari, consideră că în lumea post-pandemică, Republica Moldova are anumite șanse de a construi un nou model economic. Principalul lucru este să distribuim corect perspectivele care au apărut.

"Din punct de vedere al construcției, acum este într-adevăr acel moment în care a apărut o fereastră a posibilităților. Aici sînt total de acord cu Maia Sandu. Dintr-un simplu motiv: întreaga lume înțelege cu siguranță că așa cum a fost înainte, relativ vorbind, de la 1 ianuarie 2020 - nu va mai fi. Lumea cu care ne-am obișnuit, nu va mai exista. Și nimeni nu are iluzii în acest sens. Dar nu există încă nici o înțelegere a modului cum să construim această nouă lume post-covid. Toată lumea caută un răspuns la această întrebare: Fondul Monetar Internațional caută, Uniunea Europeană, ca asociație de integrare, caută, și fiecare țară - ca membru al acestei asociații, și SUA caută, și Rusia cută, și China, toată lumea caută. Dar noi nu căutăm", spune experta.

Analistul economic, Veaceslav Ioniță, consideră că această căutare este, în general, una dintre principalele sarcini ale viitorului guvern, deoarece "dacă vă veți uita la exporturile noastre și la dezvoltarea noastră, veți vedea că Moldova și-a epuizat oportunitățile de creștere".

Cu toate acestea, experții sînt sceptici cu privire la liniile directoare pentru construirea viitorului model al "noii economii", pe care Maia Sandu le-a indicat în discursul său în Parlament.

"Viitorul guvern ar trebui să construiască un nou model de creștere economică pentru Moldova, bazat pe crearea locurilor de muncă, diversificarea economică, integrarea și dezvoltarea durabilă, precum și pe o politică fiscală mai echitabilă", a spus președintele, însărcinînd viitorul guvern să dezvolte o "politică eficientă de reindustrializare a țării".

"Primul lucru pe care nu-l înțelege Maia Sandu și echipa sa este că orice producție în cadrul modelului economic are un sens numai în cazul în care ai cui vinde", spune Mihail Poisic, doctor în economie. ”Cînd se vorbește la noi despre reindustrializare, o industrializare nouă, deschiderea de întreprinderi în fiecare raion pentru a crea noi locuri de muncă sau pentru ca fermierii să aibă piețe de desfacere a produselor lor, în primul rînd trebuie de răspuns la întrebarea: Cui vei vinde apoi produsele finite ale acestor întreprinderi și ce bază ai creat pentru aceasta? Iar la noi astăzi baza este pierdută. Noi produceam micro-cablaje - americanii au stăpînit această producție abia peste 15 ani, a fost o super tehnologie. Unde este acum fabrica Microprovod? Și chiar dacă o vom restabili, cui vom vinde?", a pus expertul o întrebare.

Dacă e să vorbim despre vectorul occidental al dezvoltării (anume spre el este orientat actualul partid de la guvernare), atunci, după cum menționează Mihail Poisic, din punct de vedere tehnologic, noi am rămas foarte mult în urma Occidentului, astăzi produsele noastre nu sînt competitive acolo. Și, în general, nu ne vor permite intrarea pe această piață.

"Jumătate din produsele pe care le trimitem astăzi în Occident, în Uniunea Europeană în primul rînd, sînt produse din materii prime de taxare. Iar din a doua jumătate, 2/3 sînt materii prime primitive – grîu furajer, porumb, floarea-soarelui, nuci. Rămîne 1/6 din suma totală – acesta este un pic de vin, un pic de zahăr, ulei de floarea soarelui, sucuri concentrate - așa, lucruri mărunte. Dar cu acestea nu vom construi o economie. Pentru ca țara să se dezvolte, nu este nevoie doar de o creștere economică, ci de o creștere economică de înaltă calitate, atunci cînd producția, educația și știința se dezvoltă în același timp. Iar la noi principalul elementul al exportului sînt produsele fabricate din materii prime, pentru aceasta nu este nevoie de învățămînt sau știință. Pentru a coase chiloți, a tăia cablu sau a crește grîu furajer nu este nevoie de nicio educație specială. Acesta este modelul pe care Occidentul îl creează", spune Mihail Poisic.

Potrivit lui, dacă în viitor într-adevăr dorim să asigurăm o creștere economică de înaltă calitate, trebuie să pășim peste principiile noastre ideologice și să învățăm cum să manevrăm, profitînd de șansele pe care le prezintă inclusiv confruntarea globală.

"Rusia este acum supusă unor sancțiuni și aceste sancțiuni sînt înăsprite. Iar Rusia este interesată să plaseze producția aici, să investească aici, pentru ca aceste produse, sub pretextul că sînt produse moldovenești, să meargă în occident. Și în acest sens, autoritățile din Găgăuzia se descurcă bine. Din cîte știu, ei lucrau la un proiect mare de 100 de milioane de dolari pentru a construi o fabrică de produse de iluminat. Acest proiect presupune nu numai investirea banilor în producție, ci și plecarea tinerilor din regiune la învățămînt în Rusia, pentru ca ei să poată lucra apoi în această fabrică", spune Mihail Poisic.

În general, rezumă el, Moldova are nevoie de reindustrializare, dar trebuie să începem nu cu sloganuri, ci cu măsuri concrete. În primul rînd, trebuie să decidem asupra piețelor, cu investitorii - cum să-i atragem, ce vom produce, după care - ce personal vom pregăti pentru acest lucru și cum vom dezvolta știința. În plus, trebuie să fim pregătiți de faptul că acesta nu este un lucru de o zi și că acest proces va dura cel puțin zece ani.

"Acest lucru este posibil, dar pînă creezi ceva – se schimbă o generație. Mai mult decât atît, astăzi lumea se schimbă atît de repede, încît nu mai poți învăța același inginer după manualele publicate chiar și anul trecut, deoarece acestea sînt scrise în baza materialelor de acum 10-15 ani și în ele există multă teorie, dar nu există experiență practică. Astăzi nu poți instrui personal cu adevărat calificat în colegii sau universități, el poate fi instruit doar în cadrul producției. Nu în zadar multe companii mari, în special în sectorul IT, încep să vîneze tineri talentați nu în universități, ci în școli – lor le este mai ușor să învețe decît să se reînvețe", spune Mihail Poisic.

Dar deoarece crearea unui nou model de creștere economică nu are loc într-o zi, nici chiar în patru ani (perioada minimă în care un anumit partid se află la putere), ci în decenii, o altă condiție importantă pentru implementarea sa este un consens total.

"Și atît timp cît acest nou model nu va fi obiectivul nostru comun – al meu, al dumneavoastră, doamnă președintă, al tuturor deputaților, al majorității cetățenilor țării – toate acestea vor rămîne la nivel de slogane. Această cale ar trebui să convină tuturor, inclusiv partenerilor de dezvoltare, pentru ca ei să nu pună bețe în roate. Noi spunem: în 20 de ani, Moldova va fi așa, în primii trei ani noi facem asta, pentru că..., în a doua etapă - asta și asta, și mergem sistematic, intenționat spre asta. Iar aici cel mai important lucru este consensul. Indiferent de numele președintelui, de care partid a cîștigat majoritatea în Parlament, construim împreună această casă al consensului, numai așa o putem construi. În caz contrar, și peste zece, și peste douăzeci de ani vom spune în continuare că este extrem de necesar ca Republica Moldova să construiască un nou model de creștere economică. Dacă, desigur, vor avea acest timp", a spus doctorul în economie, Galina Șelari.

Și o altă condiție importantă pentru construirea unei "noi economii" este oprirea procesului de migrație, care crește în fiecare an.

Dacă în perioada 2014-2015, anual plecau din țară aproximativ 20 de mii de cetățeni, atunci anul trecut această cifră a fost de 46,8 mii, în ciuda tuturor restricțiilor pandemice. Aceasta este populația unui întreg raion al republicii. De exemplu, conform datelor oficiale, în raionul Basarabeasca trăiesc puțin mai mult de 28 de mii de persoane, în Dubăsari trăiesc 35 de mii, iar în Șoldănești - 41 de mii. Iar din țară pleacă, de regulă, fie personalul cel mai calificat, fie populația activă aptă de muncă. Adică acei oameni pe care a mizat președintele în discursul său din Parlament, vorbind despre regîndirea modelului economic și reindustrializarea republicii.

Despre alpiniști și munți

Deși este de acord că noi demult trebuia să regîndim modelul economic, deoarece Moldova și-a epuizat deja oportunitățile de creștere, expertul economic Veaceslav Ioniță, totuși, nu recomandă viitoarei guvernări să se concentreze prea mult asupra procesului de reindustrializare.

"Noua industrializare, desigur, sună frumos, putem vorbi mult despre asta, dar vă voi da două cifre și ne vom liniști. Crearea unui loc de muncă competitiv într-o industrializare reală costă aproximativ 150 de mii de dolari. Cel puțin în țara vecină România. Acesta este un indicator mediu. Iar un loc de muncă în industria înalt tehnologizată în România costă 500 de mii de dolari. În Moldova, circa 900 de mii de cetățeni se află peste hotare. Dacă vom înmulți 900 de mii cu 150 de mii – pentru a crea o industrializare reală și a readuce oamenii în țară, deoarece pleacă populația cea mai calificată și aptă de muncă, vom obține investiții de 135 de miliarde de dolari. Aceasta este o cifră ireală pentru noi", spune Veaceslav Ioniță.

El compară asigurarea creșterii economice cu un alpinist care urcă pe un munte: a atins o înălțimea, a fixat-o, a mers mai departe.

"Acum trebuie să cucerim acele culmi pe care le putem cuceri cu adevărat avînd în vedere capacitățile noastre. Pentru că a proclama că vom lupta împotriva corupției, vom crea condiții bune pentru business, la noi vor veni investiții mari, vom deschide producții moderne – acestea sînt doar discuții. Și eu vorbesc despre ceea ce putem face acum, cu adevărat: unde avem resurse, oameni, o piață de desfacere, potențial și oportunități financiare. Iar după ce vom cuceri aceste înălțimi, putem vorbi despre altele noi", spune Veaceslav Ioniță.

Deci, ce "culmi" propune expertul să cucerim în prima etapă?

În primul rînd este vorba despre dezvoltarea sectorului serviciilor IT. Acesta este sectorul cu cea mai rapidă creștere și cel mai productiv al economiei naționale, cu cele mai mari randamente la export. "În urmă cu zece ani, exportul de servicii IT a fost la nivelul de 20 de milioane de dolari, anul trecut a fost de 260 de milioane – de 13 ori mai mult. Noi nu avem nici o industrie care a crescut atît de repede. Chiar și în condițiile pandemiei, cînd totul cădea, exportul de servicii IT a crescut cu 50 de milioane de dolari, adică cu douăzeci și ceva la sută. Acesta este un potențial imens de export. Și toate acestea se datorează faptului că la un moment dat am făcut două lucruri inteligente – am oferit stimulente fiscale pentru sectorul IT pentru, dacă nu a preveni, atunci cel puțin a opri exodul de creiere și am creat parcuri IT", spune expertul.

A doua industrie la care noul guvern ar trebui să atragă o atenție deosebită, potrivit lui Veaceslav Ioniță, este cea a transporturile. Ea a fost grav afectată anul trecut de lockdown și pandemie, dar are totuși un potențial mare de export. În cei mai buni ani, acesta a fost de 400-450 de milioane de dolari.

Al treilea domeniu este turismul. "Știți că turiștii aduc cel mai mare deficit al soldului comercial? Noi exportăm vin în valoare de 120 de milioane de dolari, iar oamenii noștri se odihnesc peste hotare de aproximativ 800 de milioane de dolari pe an. Adică trebuie să exportăm vin șase ani pentru a ne odihni un an. Unui turist care vine în Moldova îi revin cincisprezece turiști care pleacă. Din 175 de țări din care există date despre turism – care este valoarea veniturilor în acest domeniu în PIB, Moldova se află pe locul 171. Adică ne aflăm în coada listei", spune Veaceslav Ioniță.

Perioada actuală a pandemiei, cu lockdown-urile sale permanente și închiderea granițelor, consideră expertul, este un moment bun pentru dezvoltarea, în primul rînd, a turismului intern.

"Știți cine se odihnește mai mult în agroturism? Mai mult de 80% dintre turiști reprezintă populația locală. De aceea, trebuie să creăm locuri de marcă. Singurul loc cu adevărat de marcă din Moldova – și partenerii noștri de dezvoltare ne-au ajutat în acest sens, le mulțumim pentru aceasta - este Orheiul Vechi. Acum 10-15 ani, nu exista încă un astfel de brand și puțini oameni mergeau acolo, iar astăzi este greu să găsești o persoană care nu a fost acolo cel puțin o dată. Aceasta a fost o muncă imensă, cu bani imenși. Trebuie să creăm cel puțin 2-3 astfel de mărci în țară.

Iar în etapa următoare, împreună cu România și Ucraina, trebuie să ne concentrăm asupra așa-numitul cross-border tourism sau turism transfrontalier, pentru că suntem o țară mică și ne este greu să atragem turiști. Noi nu avem mare, dar putem organiza destul de bine tururi în care turistul să viziteze două sau trei țări în 2-3 zile. Acum se dezvoltă în mod activ direcția Soroca-Yampol, în curînd acolo promit să construiască un pod peste Nistru, o autostradă modernă, dar puțini oameni știu că în această direcție, undeva la 200 km de granița cu Moldova, există unul dintre cele mai vechi temple păgîne cu un basorelief uimitor în perete. Sau să luăm sudul Moldovei la granița cu România - Delta Dunării, Prutul – o frumusețea pur și simplu uimitoare, dar oamenii nu știu prea multe despre acest loc, de ce să nu creăm o marcă?", spune Veaceslav Ioniță.

În opinia sa, în Moldova pot fi dezvoltate și astfel de domenii precum fabricarea pieselor pentru mașini (inclusiv în ceea ce privește substituirea importurilor, pentru a nu importa componente din străinătate) și exportul de cereale. Și acum exportul de grîu, porumb, floarea-soarelui, rapiță reprezintă o parte semnificativă a exporturilor moldovenești. Dar această piață, notează Veaceslav Ioniță, trebuie raționalizată. "Dacă aș fi întrebat cum poate fi dezvoltată această industrie, aș spune - demonopolizarea și crearea, așa cum a fost prevăzut, a unui Consiliu al prețurilor. De ce? Pentru că dacă nu există un astfel de organism, fermierii vor continua să primească prețuri false pentru produsele lor și noi nu ne vom dezvolta, pentru că principalul lucru aici nu este doar vînzarea, ci și producerea", spune expertul.

Aici Veaceslav Ioniță a adus doar cîteva exemple în care "putem găsi puncte reale de creștere". Le va găsi oare noua guvernare?

"Economia nu este o construcție de inginerie cum este un avion, unde poți să stai, să te uiți în pod și să examinezi diferite modele. Ceea ce este frumos în discursuri și în teorie este foarte departe de realitatea crudă. Așa că haideți să așteptăm noul guvern. Dacă el va avea aceeași structură, atunci acesta este primul semnal că nu vor exista reforme speciale. În al doilea rînd – vom vedea programul său. Atunci situația va deveni puțin mai clară. Iar mai departe ne vom uita la acțiunile lor concrete", propune fostul viceprim-ministru și ministru al Economiei, Alexandr Muravschi.

Xenia Florea