Demisii pe fundalul reformei: care-s cauzele crizei de personal în CSJ?

În aprilie Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a început să resimtă din plin lipsa de cadre, după ce mai toți judecătorii și-au prezentat demisiile.

Faptul că după decizia Comisiei Situații Excepționale unii dintre ei se prezintă în continuare la serviciu și își pun mantia de judecător, experții l-au calificat drept «muncă forțată». De altfel, la 11 aprilie autoritățile s-au răzgîndit și au redat judecătorilor dreptul de a demisiona,care fusese, în esență, suspendat. Aceștia vor fi înlocuiți cu colegii din instanțele inferioare, transferați temporar în funcțiile vacante din CSJ.

Criza acută de personal în instanța judiciară superioară a apărut pe fundalul reformei, care prevede verificarea extraordinară din partea unei comisii speciale și reducerea semnificativă a componenței CSJ.

Majoritatea celor care părăsesc sistemul nu și-au explicat decizia. Dar la adunarea generală a judecătorilor una dintre reprezentantele corpului judecătoresc a declarat că nu mai dorește «să lupte cu morile de vînt », apreciind verificările inițiate de autorități ca «batjocorire publică a judecătorilor».

Demisie după demisie

În februarie și martie mai bine de douăzeci de membri ai Curții Supreme de Justiție și-au depus demisiile. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat demisia de onoare a Lilianei Catan, Victor Boico, Victor Burduh, Svetlana Filincova, Iurie Diaconu, Ala Cobăneanu, Elena Cobzac, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, Ghenadie Plămădeală, Maria Ghervas, Nadejda Toma. La aceștia s-au alăturat trei judecători, care și-au suspendat activitatea la CSJ, devenind membri ai Consiliului suprem al magistraturii: Victor Mice, Luiza Gafton și Petru Moraru.

Dar fluxul doritorilor de a pleca nu s-a oprit aici. În scurt timp membrii CSM au aprobat demisiile altor judecători din CSJ – Dumitru Mardari și Nicolae Craiu, precum și a lui Vladimir Timofti, președinte interimar al Curții Supreme de Justiție. Cererea de plecare a depus și judecătorul CSJ Dorel Mustață, care este președinte interimar al Consiliului superior al magistraturii. După care decizii similare au luat judecătorii CSJ Tamara Chișca-Doneva, Marianna Pitic și Ion Guzun.

Concomitent, a crescut fluxul slujitorilor zeiței Themis din diverse instanțe judecătorești din țară, care doresc să părăsească sistemul. Cereri de plecare au depus mai mulți judecători de la Curtea de Apel Chișinău, inclusiv președintele interimar Anatol Minciună , a Curții de Apel Comrat, precum și ai instanțelor judiciare din Chișinău, Hîncești și alte localități.

La finele lunii martie, Aliona Miron, care anterior a picat testul de integritate al comisiei speciale, a fost numită președintă interimară a CSJ. Nina Cernat, unica judecătoare care și-a păstrat funcția în organismul de autoguvernare a sistemului judecătoresc, asigură interimatul funcției de șefă a Consiliului superior al magistraturii. Veronica Mihailov-Moraru, ministra justiției, a menționat anterior, că Cernat își va exercita mandatul pînă la numirea succesorilor, adică pînă la adunarea generală a judecătorilor, care va alege membrii CSM. .

Cinci judecători ai CSJ și-a părăsit birourile deja la 1 martie, alții, care și-au depus demisia ulterior, urmau să activeze întreaga lună martie sau, în anumite cazuri, pînă la începutul lui aprilie. După intrarea în vigoare a tuturor cererilor de demisie la începutul lunii curente în CSJ urmau să mai fie doar cîțiva slujitori ai zeiței Themis, inclusiv Anatolie Țucran, care a prezidat la adunarea generală a judecătorilor din 17 martie.

El a declarat că nu intenționează să plece din sistem, deși a avut asemenea idei . «De justiție au nevoie cetățenii simpli. Bogații, oligarhii, în special politicienii, nu au nevoie de justiție corectă », - a menționat Țurcan. La adunarea generală a judecătorilor el a fost unul dintre cei care au sprijinit intenția colegilor săi de a amîna alegerea noilor membri ai CSM și a ieși cu ВСМ «o declarație de principiu». El a intrat în componența grupului de lucru pentru pregătirea declarației privind starea lucrurilor în sfera justiției, care va fi pusă la vot la următoarea adunare generală a judecătorilor.

Conform regulamentului, toate dosarele de care s-au ocupa judecătorii demisionari trebuie repartizate între colegii lor, care și-au păstrat mandatul. Însă aceasta a devenit imposibil reieșind din faptul că la CSJ completul de judecată are minim trei judecători, iar dosarele vin și în Colegiul pentru cauza civile, comerciale și administrative, dar și în Colegiul pentru cauze penale.

«Un instrument de intervenție rapidă»

În martie, Ministerul justiției a anunțat că elaborează un scenariu de măsuri radicale și dure, care vor împiedica blocarea sistemului justiției și reformei justiției din partea corpului judecătoresc. Unul dintre proiectele delege propuse de departament prevede posibilitatea convocării adunării generale a judecătorilor de către ministrul justiției, dacă funcția de șef al CSM este vacantă, sau în late cazuri excepționale. În plus, dacă evenimentul nu a avut loc din lipsă de cvorum, convocarea repetată are loc în termen9i reduși , iar cvorumul se reduce la o treime.

CSE s-a implicat în soluționarea crizei din CSJ, provocate de demisiile în masă ale judecătorilor. La 31 martie, reieșind din situația exclusivă a CSJ, comisia a adoptat măsuri temporare de urgență și a suspendat pentru 30 de zile examinarea cererilor de demisie depuse de judecătorii acestei instanțe. Astfel, autoritățile au asigurat activitatea a 12 judecători ai CSJ, ceea ce permite formarea colegiilor pentru examinarea dosarelor.

Premierul Dorin Recean a numit asta «un instrument de intervenție rapidă, o măsură excepțională dar necesară », îndreptată spre reducerea riscurilor posibili și asigurarea accesului oamenilor la justiție. «Este o posibilitate suplimentară pentru judecătorii onești de a face un pas înainte și a acționa spre binele cetățenilor», - a subliniat Recean.

Din spusele Veronicăi Mihailov-Noraru, ministra justiției, dar fiind că mulți judecători și-au depus demisia și există riscul că CSJ să nu poată examina dosarele, aplicarea acestei decizii temporare a fost necesară ca măsură extremă. Potrivit ei, decizia Comisiei situații excepționale este obligatorie: «Din punctul de vedere al statului, noi vrem să epuizăm toate căile legale pentru a asigura funcționalitatea instituției ».

Ministra justiției spune că autoritățile mai doresc să asigure examinarea contestațiilor depuse de judecătorii care nu au susținut testul comisiei de evaluare. Din spusele ei, în lipsa membrilor CSJ există riscul că adunarea generală a judecătorilor nu-și va numi reprezentanții în componența CSM nici la 28 aprilie. Amintim, că la 17 martie adunarea generală a transferat alegerea membrilor CSM, în așteptarea rezultatelor examinării contestațiilor formulate de judecătorii care promovat evaluarea.

Veronica Mihailov-Moraru a anunțat că la începutul lunii aprilie a discutat cu judecătorii CSJ demisionari metoda de soluționare a acestei decizii. Unii dintre eu au fost de acord să amîne demisia, alții au pus la îndoială legalitatea acestei măsuri și refuză să examineze dosare, deși se prezintă la serviciu. Zilele trecute au fost formate anumite complete de judecată. «Este regretabil faptul, că unii judecători se eschivează de la examinarea dosarelor și nu respectă decizia luată. Dar asta spune multe despre responsabilitatea lor », - a declarat ministra.

De altfel, la 11 aprilie Comisia SE s-a răzgîndit și a redat judecătorilor dreptul de a demisiona . Șapte membri ai CSJ, care anterior au depus cereri de demisie, acțiunea juridică a cărora fusese suspendată, își vor înceta totuși activitatea de judecători. «Decizia a fost luată, deoarece autoritățile statului au ajustat cadrul de reglementare cu mecanismele necesare pentru soluționarea problemelor ce țin de ocuparea temporară a posturilor vacante de judecători ai CSJ, și au inițiat un concurs pentru transferarea temporară în posturile vacante de judecători ai CSJ », - spune, în acest context, comunicatul de presă emis.

În ajunul vetting-ului

Judecătorii care și-au anunțat demisia nu și-au argumentat decizia. Se știe că doar unii dintre ei pleacă deoarece au atins limita de vîrstă pentru aflarea în funcției – 65 de ani. Consiliul superior al magistraturii nu a dat explicații privind posibilele motive ale demisiilor în masă. Pe site-ul Curții supreme de justiție a apărut un comunicat de presă în care au fost enumerate numele judecătorilor demisionari. Experții explică, că legea oferă fiecărui slujitor al zeiței Themis dreptul de a demisiona, iar motivarea obligatorie nu este prevăzută.

Drept motive ale demisiilor colegilor săi, Anatolie Țurcan, care a rămas la CSJ, numește obiecții cu privire la metodologia și competența persoanelor din comisia pentru examinarea preliminară, precum și lipsa garanțiilor că asta nu va fi «o simplă luptă cu cei neascultători ». La adunarea generală, judecătorii au apreciat ca «fărădelege» situația din justiție, amintind despre numirea de către autorități a candidaților loiali prin «ușa din spate a parlamentului» și apreciind verificarea inițiată drept «a batjocorire publică a judecătorilor».

Demisia se consideră de onoare, și oferă foștilor slujitori ai justiției dreptul la o indemnizație unică generoasă. Pentru a o calcula, 50% din salariul mediu lunar se înmulțesc la numărul anilor lucrați de judecători. Majoritatea celor care pleacă din sistem pot pretinde la sume mari, căci și-au început activitatea în sistem în anii 1990 Cea mai mare indemnizație o va primi judecătorul care a activat 34 de ani. Conform calculelor preliminare, mărimea plăților pentru fiecare judecător va fi de 310 000 - 580 000 de lei.

Demisiile în masă au avut loc pe fundalul dezbaterilor pe marginea proiectelor de lege privind reforma CSJ, conform căreia toți judecătorii vor fi supuși verificării din partea comisiei speciale – vetting. Conform proiectului de lege, votat de majoritatea parlamentară în lectura a doua la 30 martie, comisia va verifica veniturile și cheltuielile judecătorilor și a rudelor lor în ultimii 15 ani. Celor care nu vor promova testul vor avea interdicție să lucreze în jurisprudență timp de 7 ani, inclusiv judecătorii, avocații, procurorii, notarii. Judecătorii care ni doresc să fie verificați vor avea la dispoziție 20 de zile de la intrarea legii în vigoare, pentru a demisiona. Dar ei nu vor putea reveni în sistem timp de 7 ani după aceasta.

Un alt proiect de lege prevede că CSJ va fi compusă din 20 de membri: 11 judecători și 9 juriști (în prezent, legea prevede pentru această instanță 33 de judecători, deși de facto activau doar 25). Se presupune, că după reformă CSJ se va transforma într-o curte de casație, care examinează un număr mic de dosare, dar determină practica juridică.

Dar înainte ca parlamentul să adopte în primă lectură proiectul de lege, majoritatea judecătorilor CSJ și-au anunțat demisia de onoare, ceea ce le permite să pretindă la achitarea indemnizațiilor. Administrațiile mai multor instanțe au și adresat CSM cererea de a le fi alocați bani. «Ministerului de finanțe i se propune să aloce resurse financiare suplimentare pentru Curtea supremă de justiție – 10 659 de lei, Curtea de Apel Chișinău – 503 769 de lei, Curtea de Apel Comrat – 515 862 de lei, Judecătoria Căușeni – 220 571 de lei, CSM – 2 584 674 de lei», - aceste cifre se vehiculează la CSM. Cu mențiunea, că suma totală va fi semnificativ mai mare, dat fiind că demisiile continuă.

Victor Surujiu

P.S. Despre aceea cum activează azi Curtea supremă de justiție, ce cred reprezentanții sistemului judiciar și experții despre măsurile luate de autorități, dar și despre pronosticurile privind evoluția ulterioară a situației – citiți mîine pe Noi. md.