Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

De la «jaful secolului» la uzurparea puterii. Principalele sarcini ale procurorului general interimar

2 aug. 2019,, 17:57   Politică
12170 3

După încercarea nereuşită de a convoca şedinţa Consiliului superior al procurorilor (CSP), pentru a determina un candidat la funcţia de procuror general interimar, parlamentul şi preşedintele s-au implicat în soluţionarea situaţiei create.

În ajun, intraseră în vigoare amendamentele privind noile reguli la apariţia vacanţei de şef al instituţiei de drept. Sîmbăta trecută parlamentul a anunţat concursul , candidaţiilor potenţiali fiindu-le rezervate doar două zile pentru a acumula documentele şi a depune cererea la comisia drept, numiri şi imunităţi.

Astfel marţi, la 30 iulie, în înalta funcţie a fost propus şi numit Dumitru Robu, care fusese adjunctul procurorului şef al municipiului Chişinău. Experţii menşionează, că noul conducător va trebui să construiască din nou sistemul procuraturii, care azi se află într-stare deplorabilă şi necesită resetare. Unde mai pui că el va trebui să activizeze investigarea schemelor de corupţie şi a crimelor de rezonanţă,să elaboreze şi să pună în aplicare formula de verificare a integrităţii celor 660 de procurori care activează în sistem.

Un concurs cu reguli noi

După publicarea în Monitorul Oficial, au intrat în vigoare noile amendamente la Legea procuraturii, care se referă la funcţia vacantă de procuror general. Acestea prevăd că şedinţa CSP, la care este înaintată şi dezbătută noua candidatură, este convocată maxim peste trei zile după ce funcţia a devenit vacantă. Interimatul este asigurat pînă la organizarea concursului şi numirea noului procuror general prin decret prezidenţial.


Şeful statului este în drept să nu accepte candidatura propusă de CSP, dacă există dovezi incontestabile de incompatibilitate cu funcţia, încălcarea legislaţiei sau a procedurii de selectare. În acest caz, sau dacă CSP a depăşit termenul de înaintare a candidatului, procurorul general interimar este numit prin decret prezidenţial la propunerea parlamentului, cu avizul pozitiv al CSP. Parlaemtul are la dispoziţie maxim trei zile pentru a selecta un nou pretendent.

Amendamentele au obligat CSP să convoace şedinţa şi să înainteze propunerea de numire a procurorului general interimar nu mai tîrziu de trei zile după ce legea intră în vigoare. Ordinea de zi a şedinţei din 26 iulie a inclus cererile a trei candidaţi: fostul şef al procuraturii anticorupţie Viorel Morari, avocatul Anatol Istrate şi procurorul Viorel Radeţchi. Însă şedinţa nu a avut loc din lipsă de cvorum : o parte dintre membrii CSP nu s-a prezentat din diverse motive, simultan trei dintre aceştia au anunţat că se simt rău şi au fost spitalizaţi.

De aceea preşedintele Igor Dodon a îndemnat parlamentul să înceapă imediat «procedurile necesare găsirii unei candidaturi ireproşabile, oneste, în spiritul meritocraţiei şi profesionalismului ». Potrivit lui, «Moldova nu-şi poate permite luxul să păstreze o instituţie-cheie în regim semifuncţional ». Şeful statului a amintit, că ţara are nevoie urgentă de un conducător interimar al instituţiei, dat fiind că «procedura de selectare şi numire a procurorului general este de durată (între 60 şi 90 zile lucrătoare), şi poate influenţa nu doar funcţionarea procuraturii, dar şi drepturile cetăţenilor din cauza proceselor şi procedurilor aflate pe rol ».

Igor Dodon a subliniat că în funcţia de conducător al Procuraturii generale poate fi numit dar «un cetăţean al RM care are experienţă de muncă în procuratură, integru, capabil să restabilească imaginea instituţiei şi să asigure supremaţia legii, investigarea numeroaselor ilegalităţi, inclusiv comise în trecut ».

9 candidaţi şi un finalist

Parlamentul a anunţat concursul pentru suplinirea funcţiei de procuror general interimar, şi a numit data de 29 iulie ca termen final pentru depunerea dosarelor la Comisia drept, numiri şi imunităţi. Pachetul de documente includea scrisoarea de motivare, CV şi declaraţia sub propria răspundere că pretendentul corspunde condiţiilor prevăzute de Legea procuraturii.

În pofida termenului (concursul a fost anunţat sîmbătă şi candidaţii au avut o singură zi pentru a perfecta actele ), 9 persoane au depus cereri: şeful secţiei supremaţia legii a misiunii OSCE în Muntenegru Ghenadie Barba, avocaţii Anatol Istrate şi Ilie Rotaru, procurorul din Străşeni Alexandru Raţa, fostul şef de la procuratura anticorupţie Viorel Morari, adjunctul procurorului de Chişinău Dumitru Robu, fostul şef de direcţie al procuraturii generale Boris Lupaşcu, şeful Direcţiei urmărire penală,maior de poliţie Viorel Pocaznoi şi procurorul de la Procuratura generală Viorel Radeţchi.

Unii experţi au criticat concursul organizat în grabă şi au menţionat că anunţul lui a fost făcut sîmbătă pe site-ul parlamentului într-un comunicat al serviciului de presă, şi nu în rubrica specială «Concurs». Unde mai pui că pentru a ocupa o funcţie aşa de responsabilă trebuie să faci un examen medical şi să prezinţi certificatul despre starea sănătăţii, ceea ce era imposibil să faci în termenul stabilit. Parţial, documentele ce puteau fi necesare candidaţilor au fost înlocuite cu declaraţia privind conformitatea cerinţelor legii.

Multe întrebări i-au apărut şi fostului judecător moldovean la CEDO Stanislav Pavlovschii. Potrivit lui, concursurile pot fi orhganizate doar pentru funcţiile executive,nu şi pentru primele persoane care determină politica statului în diverse domenii. Pe pagina sa socială el a scris, că autorităţile «au nevoie de o listă de rezervă, care să includă mai mulţi oameni oneşti ». În opinia sa concursurile primitive din Moldova «reprezintă doar o uşă din spate, prin care reprezentanţii fostei puteri au posibilitatea să acceadă la putere ».

Aşa sau altfel, marţi, 30 iulie, în prima jumătate a zilei comisia parlamentară a făcut totalurile concursului şi l-a înaintat în funcţia responsabilă pe Dumitru Robu – adjunctul procurorului şef al capitalei, care activează în sistem din a. 2013 şi este acuzator într-un şir de dosare de rezonanţă, inclusiv cel al parcărilor cu plată cu participarea fostului primar general Dorin Chirtoacă. Deputatul ACUM Alexandru Slusari a menţionat de la tribuna parlamentului, că Robu nu a figurat în investigaţiile jurnalistice şi candidatura sa corespunde tuturor cerinţelor Legii procuraturii.

«Sperăm că în scurt timp el va obţine un progres semnificativ în domeniul justiţiei », - a declarat Slusari. Candidatura lui D.Robu a fost susţinută de 78 deputaţi, dar a fost criticată de PDM. Deputatul S.Sîrbu a exprimat nemulţumirea fracţiunii pentru că procurorul nu era prezent la şedinţa parlamentului pentru a răspunde la întrebări. Sîrbu a pus la îndoială nepărtinirea lui Robu şi independenţa lui politică. Nu a votat pentru această candidatură nici deputatul ACUM Lilian Carp.

În aceeaşi zi Igor Dodon a semnat decretul prezidenţial privind numirea lui Robu în funcţia de procuror general interimar. Pe pagina sa socială şeful statului a anunţat că a avut o întrevedere personală şi a discutat situaţia din domeniu şi sarcinile conducătorului acestei instituţii. Preşedintele speră că Dumitru Robu va respecta întocmai legile şi Constituţia, va contribui la realizarea reformei procuraturii, va restabili imaginea instituţiei şi va asigura investigarea crimelor comise de puterea precedentă.

Scopul rezultate rapide

Unii experţi critică graba autorităţilor, alţii se arată convinşi că în situaţia creată conducerea ţării este nevoită să purceadă la măsuri ferme de curăţare a sistemului de drept, deoarece din cauza tergiversării demisiei procurorului general şi «resetării» instituţiei a fost pierdut timpul şi multe probe ce puteau sta la baza urmăririi penale a politicienilor şi demnitarilor care au încălcat legea.

Despre intenţia noii puteri de a consolida independenţa sectorului justiţiei premierul Maia Sandu a declarat recent în cadrul vizitei la Bruxelles şi în cadrul dezbaterilor în Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European. Şefa guvernului a spus că în Moldova există diverse scenarii : «Avem nevoie de recomandările Dvs. Şi încă mai analizăm cum ar fi cel mai bine să soluţionăm problema dată »

Trebuie să iniţieze un proces real de reformare în domeniu, să obţină rezultate rapide în dosarele de corupţie,«pentru că doar aşa vom putea întoarce încrederea cetăţenilor ». Pe pagina sa socială Sandu a mai evidenţiat o sarcină a şefului instituţiei: «În primul rînd, să asigure aplicarea legii prin acuzarea tuturor celor care a lucrat împotriva poporului acestei ţări ».

Iar preşedintele Igor Dodon a evidenţiat trei direcţii-cheie în activiteta procurorului nr.1: investigarea deplină a «jafului secolului» şi uzurparea puterii din iunie, curent, precum şi a schemelor de corupţie şi contrabandă, create în diferite sfere ale economiei ţării. După semnarea decretului de numire a procurorului general interimar preşedintele şi-a exprimat speranţa că Dumitru Robu «va putea trage la răspundere pe toţi cei care se fac vinovaţi de delapidarea banilor publici ».

Printre primii paşi ai noii conduceri de la PG se aşteaptă a fi măsurile de tragere la răspundere a fostului lider PDM Vladimir Plahotniuc, a preşedintelui partidului «Şor», ex-primarul de Orhei Ilan Şor şi a unui şir de alte persoane implicate în furtul miliardului de dolari din sistemul bancar al Moldovei. Conform rezultatelor alegerilor parlamentare din 24 februarie, ei au obţinut mandate de deputat şi deci – imunitate parlamentară. Chiar dacă fostul lider PDM a renunţat la mandatul său, doar Procurorul general poate cere ridicarea imunităţii altor parlamentari.

«Resetarea» întregului sistem

În opinia unor comentatori, deciziile autorităţilor de însănătoşire a sectorului justiţiei trebuie să fie mai dure. Spre exemplu, expertul Ştefan Gligor propune lichidarea Procuraturii anticorupţie, a Procuraturii pentru combaterea criminalităţii organizate şi cazuri speciale, a Centrului naţional anticorupţie. «Există doar cca 150 ofiţeri de urmărire penală, majoritatea - la CNA, 150 procurori, majoritatea – la Procuratura pentru combaterea criminalităţii organizate şi cazuri speciale, şi cca 100 judecători ai Curţilor de apel şi a Curţii supreme de justiţie. Cu toţii l-au servit pe Plahotniuc, au făcut tot ce au putut pentru ca regimul lui să existe », - a scris Gligor pe o reţea socială. Potrivit lui, în următoarea etapă trebuie să fie format un grup de ofiţeri de urmărire penală şi procurori care «nu au participat la protejarea regimului, sunt competenţi, integri şi - nu mai puţin important - curajoşi ».

Despre necesitatea unor măsuri radicale a vorbit şi avocatul, fostul procuror Pavel Midrigan. Pentru a muta lucrurile din punctul mort, el propune să apelăm la exemplul Georgiei şi a altor ţări, în care deciziile dure de personal s-au soldat cu rezultate positive în lupta cu corupţia. În Georgia, să ne amintim, toţi funcţionarii publici au fost disponibilizaţi şi angajaţi repetat numai dacă au trecut filtrul unei comisii speciale cu participarea reprezentanţilor societăţii civile şi au corespuns criteriilor de integritate.

Stanislav Pavlovschii, fost judecător european, crede că o parte dintre problemele din sectorul justiţiei pot fi rezolvate prin modificarea legislaţiei reieşind din declaraţia parlamentului cu privire la statul captiv. În opinia lui, un prim pas poate fi modificarea Codului de procedură penală care reglementează rejudecarea cazurilor prin adăugarea unui element nou – încălcarea dreptului la un proces judiciar echitabil şi caracterul statului captiv. Pavlovschii vede cea mai mare problemă în stabilirea priorităţilor, dat fiind că acum contează cel mai mult acţiunile privind Procuratura generală, investigarea furtului miliardului şi «salvarea sistemului din mrejele mafiei ».

Experţii menţionează că noul conducător va trebui să construiască din nou sistemul procuraturii, aflat azi într-o stare deplorabilă şi care necesită o resetare. În plus, el va trebui să elaboreze şi să implementeze formula verificării integrităţii celor 660 de procurori, care activează în sistem. Azi în instituţie mai persistă frica şi mulţi dintre cei care dispun de informaţii privind ilegalităţile anilor din urmă se tem să facă declaraţii publice.

Guvernul contează pe faptul că Institutul naţional de justiţie va putea asigura sistemul de drept cu numărul necesar de cadre noi, inclusiv procurori. La 29 iulie Maia Sandu a cerut demisia conducerii acestei instituţii, ea a declarat că aceasta nu se isprăveşte cu sarcinile sale. În caz contrar, şefa guvernului va iniţia amendamente legislative, care vor crea condiţii de drept pentru înlocuirea lor. Premierul a cerut ca Ministerul justiţiei «să găsească soluţii ce permit sporirea de două - trei ori a numărului de persoane care studiază pentru a obţine profesia de judecător ori procuror ».

Victor Surujiu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?