De ce vremea rea a devenit o piedică pentru avioane?

De ce vremea rea a devenit o piedică pentru avioane?

Pe parcursul mai multor zile de la finele lui ianurie- începutul lui februarie, în Aeroportul Internațional Chișinău traficul aerian a fost, practic, paralizat: din cauza ceții dense aeronavele nu au putut nici să decoleze, nici să aterizeze în Moldova.  

Apoi vremea s-a îmbunătățit, acum aeroportul funcționează fără restricții. În același timp, specialiștii menționează că, în prezent, capacitatea aeroportului moldovenesc de a primi și trimite zboruri în condiții meteorologice dificile este limitată. Chiar dacă, din punct de vedere tehnic, pista de decolare-aterizare permite primirea avioanelor de pasageri în condiții de ceață densă și vizibilitate foarte redusă, aici așa și nu a fost luat un întreg complex de măsuri, ce includ perfecționarea sistemelor de navigare și alte acțiuni pregătitoare.

Prizonieri ai ceții dense

În ultimele zile ale lunii ianuarie o ceață densă s-a lăsat asupra Chișinăului și împrejurimilor lui, fapt care a impus aeroportul chișinăuian să-și modifice regimul de activitate, în rezultat, planurile miilor de călători au eșuat. Negura s-a îngroșat fulgerător, pe drumuri a scăzut brusc vizibilitatea. În ajun, meteorologii au prevenit despre schimbarea condițiilor climaterice și au menționat că vizibilitatea se poate reduce la 200–500 metri. Șoferii au fost îndemnați să-și concentreze atenția, să păstreze distanța și să țină sub control regimul de viteză.  

Specialiștii spun că ceața densă a apărut din cauza vremii neobișnuit de calde, care se instalase în Moldova. Mase de aer cald traversau țara noastră, de aceea în republică au fost fixate temperaturi care depășeau norma climaterică pentru această perioadă. Anterior, Moldova s-a bucurat de vreme răcoroasă, și pe suprafața umedă și rece a solului au venit masele de aer cald. În rezultat s-a format așa numita ceață advectivă. 

În capitală, condițiile climaterice ba se îmbunătățeau treptat, ba reveneau la valorile anterioare. În toată țara a fost declarat cod meteorologic ”galben”, care a tot fost prelungit pînă la finele săptămînii trecute. Zilnic, serviciul meteorologic de stat prevenea despre reducerea vizibilității, precum și despre perturbarea traficului aerian și a celui feroviar. 

Totuși, chiar în condițiile celei mai reduse vizibilități, aeroportul Chișinău nu și-a întrerupt activitatea: personalul era nevoit să muncească și, reieșind din condițiile reale ale vremii, în regim normal. În punctul culminant al ceței, vizibilitatea orizontală era de 100 metri, cea verticală mai puțin de 30 metri. Aeroportul moldovenesc este limitat în posibilitatea  de a primi și trimite curse în condiții climaterice complicate, deoarece este echipat cu o cale de alunecare a cursului (ILS) de categoria a doua. Aceasta permite avioanelor să aterizeze dacă vizibilitatea este mai mare de 300 metri. 

Pentru ca avioanele de pasageri să aterizeze în condiții de ceață densă și vizibilitate foarte redusă, aeroportul trebuie să susțină un test internațional și să obțină categoria a treia ILS. Dar pentru aceasta trebuie perfecționat sistemul de navigare, instruiți dispecerii și piloții, implementat un șir de alte măsuri. 

În opinia autorilor blogului Runway 08, pista de decolare-aterizare a aeroportului din Chișinău permite utilizarea ILS de categoria a treia, dar lipsește iluminarea specială, marcajul și zona liberă, toate acestea depind în întregime de aeroport.  Specialiștii presupun că, spre finele anului curent, Aeroportul internațional Chișinău va avea categoria a treia – cel puțin, așa susține Autoritatea aviației civile.   

Decizia aparține comandantului

Din cauza condițiilor climaterice nefavorabile, zeci de curse au fost reținute sau anulate, o parte din aeronave au fost redirecționate spre aerodromurile de alternativă din România, Ungaria și Ucraina. Cursa Barcelona-Chișinău  a aterizat pe aeroportul din Cluj-Napoca, aeronava de la Moscova a fost redirecționată spre Constanța, cursa din Tel-Aviv – la Kiev. Alte curse au fost redirecționate spre Odessa, Budapesta, București și Iași.   

Reprezentantul administrației Air Moldova menționează că în perioada timpului nefavoarbil, la luarea deciziei ”să zboare sau să nu zboare” compania prefera să aștepte îmbunătățirea condițiilor climaterice, pentru a respecta regulile de securitate. În același timp, multe curse spre Chișinău au fost redirecționate spre aeroporturile țărilor vecine.  Într-un caz, o aeronavă Air Moldova a decolat din Moscova spre Chișinău la 30 ianuarie, dar a aterizat pe aerodromul de rezervă din București. A doua zi, la 31 ianuarie, aceeași cursă a încercat să aterizeze la Chișinău, a făcut peste 30 de cercuri deasupra  aeroportului, dar, din cauza condițiilor nefavorabile, a fost nevoită să zboare spre Odessa.  

Reprezentanții autorităților de control al traficului aerian au relatat pentru Noi.md, că decizia privind aterizarea în condiții de ceață de fiecare dată o ia comandantul aeronavei. Nu numai reieșind din vremea la momentul dat, dar și în funcție de minimul meteorologic stabilit pentru el – valoarea minimă a vizibilității, la care comandantul concret al aeronavei are voie să decoleze sau să aterizeze.  

Dacă în primele zile au fost relativ puține rețineri și anulări ale curselor, la 31 ianuarie  au decolat doar avioanele spre Barcelona, Tel-Aviv, Milan, Bruxelles și Istanbul, precum și două curse spre Moscova. Rodica Rusu, ofițerul de presă al companiei Avia Invest, care administrează aeroportul Chișinău, menționează că un timp îndelungat în capitală n-a fost posibilă aterizarea vreunei aeronave de pasageri. La 31 ianuarie și în dimineața zilei de 1 februarie vremea rea a atins punctul culminant și nimeni nu putea spune cînd vor fi reluate zborurile. Numai în acest răstimp au fost anulate 40 de curse. 

Activitatea Aeroportului Internațional Chișinău s-a normalizat abia la 2 februarie, după destrămarea ceții. În această zi doar două curse au decolat cu o întîrziere de cca trei ore – spre Istanbul și spre Moscova. A mai fost anulată cursa din Larnaca, iar avioanele din Istanbul și Moscova au aterizat cu cca 3 ore întîrziere.

Peripețiile pasagerilor

Mulți pasageri încă nu și-au revenit după peripețiile de care au avut parte și le discută activ pe forumuri și rețele de socializare. Reieșind din aprecierile lor, așa companii ca Lufthansa, Austrian Airlines, Turkish Airlines, Aeroflot, în cazurile de reținere sau anulare a curselor, ca regulă, oferă pasagerilor cazare, transport între hotel și aeroport, hrană și băuturi. Iar transportatorii aerieni din Moldova și compania low cost Wizz Air nu întotdeauna luau măsuri pentru a le asigura pasagerilor cele necesare în condiții climaterice nefavorabile. Spre exemplu, tot ce a oferit Wizz Air celor 180 de pasageri, care urmau să zboare spre Berlin în seara de 31 ianuarie, a fost transferarea zborului pentru 5 februarie.   

În perioada de vîrf, în Aeroportul Internațional Chișinău domnea haosul. Mulți călători așa și nu au mai avut parte de hrană, apă și cazare, mai mult – au fost nevoiți să înnopteze în sala de așteptare. Cineva și-a petrecut noaptea în parcare, unii au fost invitați acasă de alți pasageri ai curselor reținute. ”Toate cursele au fost anulate, hotelurile nu mai au locuri, nu putem caza oamenii”, -le explicau  pasagerilor revoltați reprezentanții companiilor aeriene. Asta în timp ce era imposibil să pleci din incinta aerogării pentru un timp mai îndelungat: timpul estimat pentru plecare era modificat la fiecare două ore. 

Internetul abundă de avize ale pasagerilor nevoiți să stea zile în șir în aeroporturile din Moscova sau alte țări în așteptarea decolării spre Chișinău a aeronavelor companiilor moldovenești.  Oamenii scriu că de multe ori nu li s-a oferit nu doar cazare și hrană, dar mici măcar apă. 

Cei pe care intemperia i-a prins în zbor, au avut parte de o călătorie foarte lungă. În seara de 31 ianuarie aeronava companiei Fly One, care efectua zborul Moscova-Chișinău, s-a rotit mult timp în apropierea aeroportului moldovenesc, însă a fost nevoită să aterizeze la Odessa. Printre cei 100 de pasageri, la bord erau și 30 de cetățeni ruși, în privința cărora în Ucraina acționează cerințe speciale. Cu două autocare închise, toți călătorii au fost expediați, cu respectarea regulilor de securitate, spre hotarul cu Moldova, la Palanca. Transportul oferit de compania aeriană era însoțit de oamenii legii. Într-un final, pasagerii au ajuns la destinație fără peripeții deosebite. A doua zi echipajul aeronavei a decolat fără pasageri.   

La 31 ianuarie, cursa Air Moldova din Moscova a aterizat nu la Chișinău, dar la Constanța.  Unul dintre pasageri povestește pe Forumul Vinsky, că peste ceva timp cursa a fost  redirecționată spre București, unde oamenii au fost nevoiți să înnopteze în aeroport. Din spusele lui, nimeni nu a fost cazat la hotel (explicația: ”nu există un reprezentant al companiei aeriene”), însă celor care  aveau viză sau drept de intrare fără viză li s-a permis să părăsească aeroportul pe cont propriu. Pasagerul se arată revoltat de atitudinea transportatorului care le-a oferit numai ”tichete alimentare inoportune și insuficiente”.

Într-o altă situație s-au pomenit pasagerii cursei Moscova-Chișinău efectuată de compania Aeroflot. La Budapesta, unde a aterizat această aeronavă, toată lumea a beneficiat de trei mese calde și băuturi. De hotel s-au putut bucura numai posesorii pașapoartelor biometrice sau cei care aveau o viză valabilă pentru spațiul UE. Celorlalți, autoritățile maghiare nu le-au permis să iasă din zona de tranzit a aeroportului, dar ei au avut contact permanent cu reprezentantul companiei aeriene. Doar peste mai bine de 35 de ore cursa companiei Aeroflot a ajuns la Chișinău.   

Și președintele Igor Dodon a avut de suferit din cauza intemperiei. Între 29 și 31 ianuarie, el a efectuat o vizită oficială la Moscova și nu a putut reveni în Moldova la timp. În aeroport, șeful statului avea preconizat un briefing, care însă a fost contramandat. Totuși, președintele moldovean a reușit să revină în Moldova la 2 februarie – pentru această zi era planificată ședința solemnă, consacrată jubileului de 660 ani de statalitate moldovenească. Igor Dodon a fost ajutat de autoritățile ruse, care i-au pus la dispoziție o navă specială. Mass-media rusă menționează, că piloții detașamentului special de zbor «Россия», care este transportatorul oficial al demnitarilor de rang înalt ai FR, au abilitatea de a munci în condiții meteorologice complicate, iar aeronavele dispun de echipamente corespunzătoare.  

La ce să ne așteptăm pe vreme rea? 

Acele zile au demonstrat că mulți pasageri nu-și cunosc drepturile în măsură suficientă, ceea ce adesea permite companiilor aeriene să nu-și îndeplinească obligațiile.  Potrivit juriștilor, orice transportator aerian este dator să ofere din cont propriu, indiferent de cauzele reținerii cursei, dacă această reținere depășește 2 ore, băuturi răcoritoare și posibilitatea de a efectua două apeluri telefonice gratuite sau a expedia două mesaje prin fax sau poșta electronică. Dacă reținerea durează 4 ore, pasagerilor trebuie să le fie oferit un prînz sau o cină caldă. În continuare, hrana va fi oferită la fiecare 6 ore pe timp de zi și la 8 ore pe timp de noapte. Dacă cursa este reținută pentru 6 ore pe timp de zi și 8 ore pe timp de noapte, pasagerii urmează a fi cazați la hotel și transportați tur-retur .     

Aceleași reguli funcționează și în alte situații – din cauza vremii, s-a reținut cursa sau poate s-a defectat avionul. Trebuie să vă adresați reprezentantului companiei aeriene, iar în lipsa lui – serviciului informații din aeroport.  Dacă obligațiunile nu au fost îndeplinite și pasagerul  a fost nevoit să achite cu bani proprii cele necesare, compania aeriană este obligată să ramburseze cheltuielile suportate reieșind din bonurile de plată prezentate. În acest scop transportatorului îi va fi prezentată o pretenție de compensare a pierderilor, iar dacă nu va urma un răspuns, pasagerul poate apela la instanța de judecată. 

În caz de reținere și anulare a curselor, pasagerii au dreptul la despăgubiri în mărime de 250 - 600 euro, însă această regulă nu funcționează în cazul circumstanțelor care nu depind de transportator, din care fac parte și condițiile climaterice nefavorabile. 

Apropo, în cazul intemperiilor, adesea apare situația în care pasagerii și-au ocupat locurile în aeronavă, dar aceasta nu decolează: este purtată pe aeroport sau chiar stă pe loc. Situația este posibilă nu numai în cazul condițiilor climaterice nefavorabile, dar și atunci cînd în aeroport se formează un ”ambuteiaj” sau avionul este defect. Este acel caz de reținere a cursei, care presupune oferirea hranei și a băuturilor.

Este important ca în cazul modificării orarului, transportatorul aerian să informeze oamenii cu care a încheiat un contract de transportare aeriană (biletul la avion). În zona de înregistrare a pasagerilor trebuie să fie afișat un anunț cu privire la faptul că în cazul refuzului de îmbarcare, anulare a cursei sau reținere a acesteia cu minim 2 ore, pasagerul este în drept să solicite, la ghișeul de înregistrare sau la ieșirea spre îmbarcare, textul care enumeră drepturile sale. Guvernul RM a obligat transportatorii aerieni și companiile aeriene care au decolări de pe aeroportul  Chișinău să ofere fiecărui pasager păgubaș un anunț în scris, care concretizează regulile de despăgubire și ajutor, precum și coordonatele Autorității Aviației Civile.   

Victor Surujiu

Citește-ne pe Telegram, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load