De ce se tem judecătorii din Moldova?

De ce se tem judecătorii din Moldova?

Despre faptul că justiția moldovenească are nevoie de transformări cardinale și că fără modernizarea sistemului judecătoresc majoritatea reformelor social-economice vor suferi un eșec inevitabil, vorbesc ani în șir experții și demnitarii de toate rangurile.

Autoritățile raportează anual succesele rezultate din intoducerile de milioane în sectorul justiției, dar de facto majoritatea proiectelor prezentate ca fiind îndeplinite nu-s finalizate. Experții naționali și cei străini, inclusiv reprezentanții instituțiilor europene și internaționale, constată că reformele s-au limitat la adoptarea unor legi bune, dar care nu funcționează, de fapt.    

În același timp, unii observatori consideră că judecătorii se văd nevoiți să pronunțe verdictele sub amenințarea disponibilizării și urmăririi penale, în condițiile unei presiuni constante din partea conducerii sistemului judiciar, a politicienilor și a oamenilor legii. Ceea ce duce la limitarea independenței lor, la o justiție selectivă și la un control slab asupra respectării legislației. Experții vorbesc despre necesitatea unor soluții mai dure și mai neobișnuite, care însă pot fi realizate doar dacă există voința politică necesară. 

Justiția sub presiune  

În martie, Comisia internațională a juriștilor (ICJ) a prezentat raportul de monitorizare, la pregătirea căruia au fost studiate informații din surse deschise, interogați avocați, judecători, reprezentanți ai asociațiilor profesionale și ONG-urilor de profil. Studii similare au fost efectuate și în anii 2004 și 2012. Experții au ajuns la concluzia că măsurile luate de autoritățile moldovenești în domeniul justiției pe parcursul acestor ani nu s-au soldat cu schimbări în sistemul juridic național  .

”În Moldova au fost făcute multe reforme importante, însă nici una dintre acestea nu a asigurat independența organelor judiciare. Modernizarea legislației este necesară, dar mult mai importantă este schimbarea mentalității și a culturii profesionale a judecătorilor, care trebuie să apere și să promoveze independența propriilor acțiuni”, consideră Massimo Frigo, consilier principal al programului CJ în Europa și Asia Centrală.

La prezentarea raportului, care a avut loc la Chișinău, el a remarcat un șir de inovații progresiste. Printre acestea – implementarea sistemelor de înregistrare audio a tuturor ședințelor de judecată și repartizarea aleatorie a dosarelor, precum și majorarea salariilor corpului judecătoresc. În același timp, o mare parte a studiului a fost consacrată lacunelor depistate pe parcursul monitorizării, precum și recomandărilor pentru remedierea situației în sectorul justiției. 

Massimo Frigo a menționat că partea calitativă a implementării reformelor importante în Moldova are de suferit din cauza lipsei voinței politice. Potrivit lui, în țara noastră, Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) a devenit un instrument de presiune asupra corpului judecătoresc. ”Pe parcursul misiunii noastre, de multe ori judecătorii ne-au spus că simt presiuni și trăiesc în frică. Se tem să-și expună opinia privind situația din sistemul judiciar și se tem de urmărire penală în caz că au pronunțat o decizie, care nu corespunde cerințelor procurorilor sau reprezentanților structurilor de forță”,  a subliniat expertul.  

Potrivit autorilor raportului, CSM trebuie să renunțe la practica ședințelor cu ușile închise, pentru a asigura transparența și responsabilitatea propriilor activități. Ei au mai atras atenție la faptul că este necesară o înnoire a regulilor de formare a CSM. Formula optimă include mai mulți reprezentanți ai instanțelor primare și exclude prezența ministrului justiției, a procurorului general și a președintelui CSJ . 

Comisia internațională a juriștilor menționează, că în limita competențelor, organele administrării de stat trebuie să adopte măsuri de stimulare activă și publică a judecătorilor, pentru ca aceștia să nu se teamă să-și îndeplinească  cinstit atribuțiile profesionale și să nu se teamă de presiuni. În opinia experților, modificarea art. 307 din Codul penal, care implică o pedeapsă pentru pronunțarea unui verdict sau a unei decizii contrar legii, ar contribui la îmbunătățirea situației. Astăzi, pentru o asemenea decizie, ”slujitorul zeiței Themis” riscă o amendă de maxim 57,5 mii lei sau privațiune de libertate pentru maxim 5 ani. Experții cred că eliminarea dispoziției privind întemnițarea va reduce posibilitățile procurorilor de a pune presiuni pe judecători. 

Au fost și unele recomandări pentru corpul judecătoresc. Să zicem, ședințele de judecată în care se examinează cazuri penale trebuie să fie publice, în special dacă este vorba despre procese aflate în atenția opiniei publice. Experții au supus criticilor și recentele modificări legislative, care permit judecătorilor să nu-și motiveze deciziile în dosarele civile. În opinia lor, conducerea sistemului judiciar trebuie să găsească altă modalitate de a ușura povara judecătorilor.   

Rezultatul este nesatisfăcător  

Și partenerii de dezvoltare critică dur situația din sectorul justiției. La 13 martie, Departamentul de stat al SUA a emis raportul anual privind situația drepturilor omului în lume în anul 2018, iar unul dintre capitole este consacrat Moldovei. Conținutul acestuia este mai dur și menționează mai multe încălcări decît în anul precedent. Din 1977, Departamentul de stat al SUA publică rapoarte privind respectarea drepturilor omului în țările lumii, pregătite de Biroul pentru democrație, drepturile omului și muncă. 

Printre problemele menționate – nivelul înalt al corupției în justiție și alte structuri statale, justiția selectivă și nedreaptă, lipsa transparenței și prevalarea intereselor private asupra celor publice. Raportul menționează că autoritățile moldovenești au obținut un anumit progres în investigarea cazurilor de corupție cu participarea demnitarilor de stat, însă acțiunile lor, ca regulă, erau percepute ca o justiție selectivă. În opinia experților, asta vorbește inclusiv despre lipsa garanțiilor reale de independență a judecătorilor.  

Și Parlamentul european și-a sonorizat de multe ori nemulțumirea pentru rezultatele reformei justiției în Moldova. Între altele, critici dure au fost aduse în timpul dezbaterilor pe marginea dispozițiilor din raportul privind realizarea Acordului de asociere UE-RM, care s-au desfășurat cu ceva timp în urmă în cadrul unei ședințe plenare la Bruxelles. Printre pretențiile formulate – presiunile asupra judecătorilor, politizarea sistemului judiciar, distrugerea statului de drept și a justiției independente.  

”Dacă nu este asigurată funcționarea unei justiții independente, autoritățile acționează împotriva oamenilor”, a declarat Siegfried Mureșan, deputat din Grupul partidului popular european. Colegul său, Petras Auștravicius a adăugat, că rezultatele reformelor din Moldova, inclusiv cele din sectorul justiției, trebuie apreciate ca nesatisfăcătoare.  

Peter Michalco, șeful Delegației UE în RM, consideră că în sfera justiției se mai observă fenomene care cer rezolvare și țin de independența puterii judecătorești și de un șir de practici din sistemul justiției. Potrivit lui, în Moldova justiția trebuie să suporte reforme profunde și radicale. Șeful reprezentanței UE menționează că o parte dintre legi a fost deja aprobată de parlament, însă mai există proiecte de legi care nu au fost adoptate, printre care modificarea Constituției în scopul atribuirii unei independențe mai mari judecătorilor. În același timp, potrivit lui Michalco, contează nu doar adoptarea legilor, dar și aplicarea lor adecvată. 

În așteptareasemnalului de sus

Fostul președinte al Curții Constituționale și ex-ministrul justiției, Alexandru Tănase, menționează că reforma justiției este influențată puternic de factorul politic. ”La administrarea justiției, judecătorii au sentimentul de frică. Asupra lor face presiuni enorme nu doar societatea, dar și clasa politică. Faptul că ei nu-s independenți și se tem să pronunțe decizii este un indicator foarte prost. În Moldova se fac numeroase reforme, dar rezultatele finale nu îndreptățesc așteptările noastre, nivelul de încredere a societății față de sistemul judiciar este foarte mic în continuare”, spune Tănase.

Potrivit fostului ministru, transformările în justiție prezintă o problemă super-complexă, deoarece reformarea acestui sector este cea mai dificilă. ”Deciziile din sfera justiției, nepopulare ca regulă, au un caracter complicat și de durată. De aceea nici un politician, aflat la putere, nu poate fi total deschis atunci cînd vorbește despre soluții pentru justiție”, menționează A.Tănase.  

Domnica Manole, fosta judecătoare a Curții de Apel Chișinău, crede că CSM nu-și îndeplinește funcțiile de apărare a sistemului judecătoresc și a permis politizarea justiției moldovenești. În rezultat, comunitatea judiciară este dominată de frică și, pe parcursul a șase ani, această frică se intensifică mereu. În opinia ei, dacă există dorința reală de a schimba situația în acest sector, trebuie să începem de la reformarea CSM. ”Distrugerea sistemului judiciar independent a început cu modificarea prevederilor Legii privind Consiliul suprem al magistraturii, în urma cărora judecătorul poate contesta deciziile CSM numai în ce privește momentele de procedură. Dacă vom analiza situația de la 2012 încoace, nu vom găsi o decizie, cu mici excepții, luată în favoarea judecătorului, toate-s în favoarea CSM. Parcă aceasta se poate numi justiție independentă?”, se întreabă fosta judecătoare.  

Deputatul PDM, Sergiu Sîrbu, consideră că, în prezent, se face simțită o tendință interesantă în lupta cu corupția și în reformarea justiției moldovenești. ”Vedem că în privința schimbărilor din sistemul judecătoresc pe alocuri reforma a eșuat. Regretăm mult acest fapt și ne asumăm parțial responsabilitatea. Dar trebuie să înțelegem că nu legile au fost proaste, legile-s foarte bune. Greu de spus cine este de vină, deoarece întreaga clasă politică, întreaga societate a greșit la nivelul punerii în aplicare și a bunului simț. Posibil, a venit timpul să luăm decizii mai dure și mai neobișnuite”, spune parlamentarul.

Și Vladislav Gribincea, președintele Centrului de resurse juridice, consideră că problemele, de regulă, se ascund nu în legi, dar în felul cum au fost ele aplicate și cine este responsabil de aceasta. ”Deși autoritățile insistă că reformele au fost realizate, eu nu am observat careva schimbări calitative în justiție. Nici nu le putem aștepta, dacă lipsesc semnalele clare de sus, dacă nu există o stimulare din sfera politicului. Judecătorii manifestă suficientă precauție dacă este vorba de factorul politic. Nu cred că în Moldova avem foarte mulți judecători curajoși, care pot merge împotriva sistemului și pot lua decizii conforme în exclusivitate legii și conștiinței lor. Despre necesitatea voinței politice vorbește experiența țărilor în care reforma justiției a fost reușită”, spune Gribincea.

Fostul judecător, Victor Pușcaș, care în diverse perioade a prezidat și Consiliul suprem al magistraturii, și Curtea supremă de justiție, și Curtea Constituțională, menționează că după ce a luat cunoștință de rezultatele recentelor studii privind situația din sistemul judiciar, i s-a creat impresia că situația este una catastrofală. Totuși, pentru că o cunoaște din interior, el crede că situația nu este chiar așa de proastă. ”Dacă judecătorul vrea să fie independent, el va fi independent, dar trebuie să-i chemăm pe judecători să fie anume așa”, crede Pușcaș. 

Victor Suruji

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load