De ce medicii moldoveni își abandonează profesia

Audio
De ce medicii moldoveni își abandonează profesia

Lidia Ceban

Anual, Republica Moldova pierde sute de specialiști din domeniul ocrotirii sănătății. Printre principalele cauze ale acestui fenomen vom numi remunerarea și condițiile de muncă inacceptabile în momentul de față.

Pleacă personal medical de categorie superioară și medie, părăsesc țara tineri specialiști care au absolvit facultatea. În ultimul timp situația se complică și pentru că România a facilitat procesul de recunoaștere a diplomelor moldovenești de calificare medicală, fapt ce le deschide medicilor de la noi, nemulțumiți de condițiile de muncă, posibilitatea de a pleca liber peste Prut în căutarea unei vieți mai bune.

Fenomenul refuzului de a activa în domeniul medicinii  

Tema deficitului de cadre medicale se acutizează an de an, deși statul cunoaște demult această problemă și chiar pare să întreprindă niște pași pentru a o soluționa. Astfel, în anul 2014, Școala de Management în Sănătate Publică (ȘMSP), sub egida OMS și pe banii ei, în premieră pe țară a efectuat un studiu întitulat „Lucrătorii medicali din Republica Moldova: motivele abandonării profesiei”. Specialiștii Școlii au studiat fenomenul refuzului lucrătorilor medicali de a munci în sistemul sănătății și alegerea pe care o fac în favoarea altor profesii. Cifrele finale ale studiului sînt triste: exodul personalului medical din sistemul sănătății a constituit în 2015 cca 40%, în cea mai mare parte fiind cauzat de condițiile social-economice din țară.

Potrivit Rodicăi Gramma, master în domeniul dreptului și managementului în sănătate, doctor în filozofie, docent al ȘMSP și unul dintre autorii studiului, cauzele principale care i-au făcut pe medici sau asistentele medicale să plece din profesie includ: salariile mici, condițiile de muncă nepotrivite, stresul fizic și psihologic excesiv, corupția și nepotismul, lipsa perspectivelor pentru o creștere în carieră, a infrastructurii adecvate și adesea atmosfera ostilă din instituțiile medicale.  

69% dintre cei intervievați au numit salariul mic drept principala cauză a plecării din profesie; 59% dintre medici ar fi gata să revină, cu condiția unui salariu nu mai mic de 10 mii de lei, a condițiilor de muncă mai bune și echipamentelor medicale moderne; 76,7% dintre respondenții din categoria personalului medical mediu ar fi de acord să revină pentru un salariu nu mai mic de 7 mii de lei pe lună. Doar ceva mai mult de 40% dintre studenți, la absolvirea facultății au convingerea că vor activa în sistemul de sănătate și doar 7% au rămas la fel de optimiști pînă în ziua angajării. Iar 2,2% dintre absolvenții intervievați au găsit atractive indemnizațiile oferite tinerilor specialiști la angajare.

„Pe de o parte, noi nu avem specialiști, pe de alta – cei rămași în sistem trebuie să muncească pentru 1,5-1,75 salarii sau în două locuri. Unii medici, în paralel cu practica lor, își deschid afaceri proprii. Lucrătorii medicali se văd nevoiți să o facă nu pentru că le place, dar pentru a supraviețui. În plus, mulți dintre ei se simt epuizați moral, nu-i părăsește sindromul oboselii cronice, ei s-au consumat ca profesioniști, doresc să fugă departe-departe, și atunci părăsesc țara”, a comentat pentru NOI.md Rodica Gramma.

Recomandări motivaționale

Același studiu a propus niște recomandări motivaționale, care, în opinia autorilor, ar putea ține personalul medical în țară. Este, desigur, vorba despre sporirea salariilor, condiții motivaționale pentru o creștere în carieră, condiții de muncă mai bune, implementarea unui sistem de compensare pentru diverse plăți. Au fost prevăzute și sarcini mai mari. Printre acestea – crearea unei baze informaționale în care să fie introduse datele privind migrarea specialiștilor din medicină și diversificarea mecanismelor de acumulare a informației tematice. La fel, migrarea circulară a personalului medical ar trebui să fie reglementată, stimulată și simplificată, iar cu timpul – transformată într-un mecanism de motivare pentru continuarea activității în sistemul de sănătate publică. Au fost preconizate și negocieri cu țările în care există un flux mare de imigranți (spre exemplu, Italia), în scopul încheierii unui acord sau parteneriat bilateral privind mobilitatea academică și forța de muncă. A fost pusă și sarcina motivării emigranților care au studii medicale, să revină în Moldova, să le fie înlesnită reintegrarea, oferită susținere consultativă și avantaje la angajare, pornind de la necesitățile sistemului de sănătate. Dintre planurile trasate vom menționa statistica migrării persoanelor cu studii medicale și în alte sfere ale economiei naționale. Autorii cred că așa se va stabili numărul cadrelor medicale plecate peste hotare. Și motivarea specialiștilor care muncesc în instituțiile medicale avansate din țările dezvoltate economic, în colaborare cu instituțiile medicale din RM în scopul preluării de la ei a noilor tehnologii și metode de tratament, susținerea procesului de modernizare a serviciilor medicale și un șir de alte recomandări.

La rîndul său, OMS a recomandat elaborarea unor mecanisme atrăgătoare de remunerare a muncii personalului medical, normelor de drept și înlesnirilor motivaționale pentru atragerea specialiștilor în localitățile rurale; îmbunătățirea politicii de cadre în procesul reformării și optimizării sistemului de sănătate; crearea în primele cursuri de facultate din universitățile de medicină a unor programe de voluntari; dezvoltarea mecanismului de orientare profesională a tineretului și crearea posibilităților pentru mobilitatea profesională și transferul în universități și colegii din alte țări.

Conducerea Ministerului Sănătății din acea perioadă a promis să elaboreze în regim de urgență o strategie națională în domeniul cadrelor din sănătate, să sporească potențialul de planificare a forței de muncă, precum și politici și mecanisme motivaționale pentru reținerea personalului medical.

Intră în luptă… medicii pensionari

Cu regret, nu s-a propus nimic atrăgător pentru medicii moldoveni, de aceea situația se agravează în continuare. Despre aceasta s-a vorbit la 30 martie, în cadrul ședinței în plen a Consiliului Republican al Federației Sindicale „Sănătatea”. Potrivit lui Aurel Popovici, președintele acestei federații, anul trecut a fost complicat pentru sistemul de sănătate din Moldova. Reformele începute au un impact negativ asupra cadrelor. Dacă în ianuarie, în dezbaterile privind concepția reformei autoritățile declarau că schimbările nu vor avea un impact asupra personalului, acum este evident că urmează a fi disponibilizați cca 40% dintre angajații sistemului de sănătate publică. Adică numărul departamentelor este redus, acestea fuzionează, se optimizează, multe rămîn fără locuri de muncă în general. Președintele Federației este convins că oamenii rămași în sistem vor face față sarcinilor și realităților curente.

Federația „Sănătatea” susține că numai în anul 2017 peste 4300 de specialiști au demisionat din proprie inițiativă. Sindicatele consideră că modelul de stimulare a tinerilor specialiști care au decis să meargă în localitățile rurale s-a dovedit a fi ineficient și neatrăgător. Plățile prevăzute pentru medicii începători, de 45 de mii de lei, sînt mici și termenul de trei ani în care se achită acești bani nu-i satisface. Sindicatele mai menționează și faptul că în instituțiile medicale prevalează personalul medical cu vîrsta de pensionare, deoarece nu are cine munci. Conform datelor oferite de „Sănătatea”, în 2017 numărul acestora era de 10 291 de persoane.

Sistemul de sănătate necesită investiții

Consiliul Federației „Sănătatea” a pregătit și el pentru autorități un șir de recomandări care pot remedia situația. Iată-le: administrarea eficientă și transparentă a banilor și activelor materiale din instituțiile medicale; atragerea mai intensă a investitorilor străini prin intermediul proiectelor de modernizare a echipamentelor și de sporire a calității serviciilor medicale; negocieri cu autoritățile statului și cele locale în vederea includerii lor mai active în susținerea instituțiilor medicale și asigurarea funcționării lor adecvate; audierea, în cadrul adunărilor/conferințelor sindicale, a rapoartelor anuale privind starea social-economică și financiară a instituțiilor, utilizarea mijloacelor alocate.

„Ambele ramuri ale puterii de stat trebuie să participe mai activ la finanțarea instituțiilor medicale. În prezent statul achită Fondului de asigurări medicale pentru fiecare cetățean asigurat doar 1300 de lei/an. Este o sumă prea mică comparativ cu sumele pe care le achită din salarii persoanele angajate în bugetul asigurărilor medicale. Statul explică plățile mici pentru cei asigurați prin deficitul mijloacelor bugetare. Este clar, dar, pe de altă parte, nu-i corect să le impunem persoanelor angajate obligațiile de asigurare”, susține Aurel Popovici.

Potrivit Federației „Sănătatea”, un impact negativ asupra bugetului de asigurări medicale îl are costul poliței de asigurare medicală, care nu a fost modificat din 2014 – 4056 de lei, deși cheltuielile pentru medicină au crescut de mai multe ori.

„Pentru a avea o medicină eficientă, în orice țară se cer investiții. Pentru că azi echipamentele medicale noi, tehnica, tehnologiile, instruirea – toate costă scump. Și echipamentele trebuie repartizate corect în instituțiile medicale, ele trebuie exploatate corect, pentru ca pacienților să le fie prestate servicii de calitate, iar medicii să fie satisfăcuți de condițiile de muncă”, se arată convins Aurel Popovici.

În România, după o viață mai bună

Conform datelor Federației, în 2017 diferența dintre personalul medical eliberat și cel angajat este de 100 de persoane.

„Ceea ce înseamnă că acești 100 de oameni au plecat din profesie. Ne îngrijorează migrația care va avea loc în scurt timp. În prezent mulți medici adună actele necesare angajării în România. Pentru că, din cauza aceleiași probleme de migrare a personalului medical superior și mediu, țara vecină a simplificat condițiile de angajare a personalului medical din RM, iar în consecință numărul doritorilor de a merge încolo a crescut brusc. Anterior era mai complicat să-ți confirmi acolo diploma moldovenească, însă, din octombrie 2017, acest proces a fost simplificat prin lege. De aceea, acum fiecare al treilea medic din Moldova adună actele necesare pentru a pleca în România”, se arată îngrijorat Aurel Popovici.

Rodica Gramma a mai spus pentru NOI.md că în prezent este dificil de spus cîți dintre concetățenii noștri medici au plecat să muncească în România. Unu – pentru că țara vecină nu ține o astfel de statistică, doi – pentru că mulți dintre cei care pleacă au deja cetățenia română.

„Mulți merg în România și acolo își fac rezidențiatul, dar nu figurează nicăieri ca moldoveni, ci ca specialiști români. În timp ce efectuam studiul nostru, am încercat să calculăm numărul celor care pleacă în țara vecină ca medici. Ne-am adresat Colegiului medicilor, care ne-a răspuns că este imposibil de făcut aceste calcule”, a afirmat Rodica Gramma.

Ea a adăugat că am putea încerca să aflăm cifra aproximativă a medicilor plecați în România prin numărul de certificate de confirmare a studiilor medicale superioare care trebuie prezentate acolo. Deocamdată se cunoaște că ele sînt eliberate într-un număr mai mare decît cel al diplomelor pe care Universitatea de Medicină le acordă an de an tinerilor specialiști (600-700 de absolvenți/an). Astfel, se poate spune univoc că numărul medicilor care pleacă din țară este mai mare decît numărul celor care absolvesc Universitatea.

E nevoie de reguli de joc

Situația ar putea fi schimbată în bine pentru Moldova dacă în legislația națională ar fi stipulată chestiunea repartizării în țară a absolvenților Universității de Medicină.

„Studenții finanțați de buget trebuie obligați să lucreze conform repartizării în una dintre localitățile țării, care a cheltuit mijloace financiare pentru instruirea lor, se arată convinsă Rodica Gramma. Acest lucru trebuie stipulat în contractul de instruire a studentului. Multe țări practică această metodă, la noi însă chestiunea dată nu are suport legislativ. Anul trecut ministerul de profil a cerut ca rezidenții care au refuzat să muncească în Moldova să compenseze mijloacele investite în instruirea lor, dar s-a iscat un scandal. Trebuie să stabilim de la bun început regulile jocului, pentru ca tinerii care doresc să fie înmatriculați la Universitatea de Medicină să le cunoască. Iar deciziile luate post-factum încalcă drepturile studenților, fapt confirmat de Curtea Constituțională.

Bieții rezidenți

Xenia S., rezident al Universității de Stat de Medicină și Farmacie a relatat pentru NOI.md că printre colegii ei există și unii pe care profesia i-a dezamăgit. Alți, mai întreprinzători și insistenți, au reușit să plece peste hotare pentru a studia medicina. Există și dintre cei care nu au dorit să urmeze instruirea postuniversitară de trei ani (rezidențiatul), care îți dă dreptul de a obține calificarea profesională în conformitate cu standardele naționale și cele europene. Unii, după un an-doi de studii, au abandonat și au mers după calificare profesională la rezidențiat în România, chiar dacă pierd niște ani. În schimb, bursa lor este nu de 900 de lei, ci de 500 de euro, plus căminul și bonurile de masă.

Iar cei care fac rezidențiatul în instituțiile medicale din Moldova care reprezintă baza clinică o duc foarte greu. Venitul lunar al tinerilor specialiști se limitează la bursa de 900 de lei și salariul medicului-rezident, de 1300 de lei. Asta în timp ce absolvenții de ieri ai Universității de Medicină se apropie de 30 de ani, mulți au deja familii și este imposibil să trăiești cu acești 2200 de lei. Xenia spune că, din această cauză, toți rezidenții trebuie să muncească suplimentar, însă deja în alte sfere de activitate, care nu au nimic comun cu profesia aleasă.

Nu regretă, nu cheamă, nu plînge

Ala Mincu a trecut toate treptele instruirii profesionale: a absolvit școala de medicină din Cahul, apoi Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie, specialitatea Pediatrie. Era pe la începutul anilor 90 ai secolului trecut. Își iubea mult profesia, se străduia să muncească cu abnegație. În calitate de specialist tînăr a fost repartizată la muncă în satul Căinari. La acel moment i-a fost stabilit un salariu în mărime de 120 de lei, în timp ce o infirmieră experimentată primea de două ori mai mult. Însă Ala muncea și se consola cu gîndul că este o situație temporară și treptat lucrurile vor evolua spre bine.

După absolvirea Universității, specialista cu diplomă a lucrat în profesie 10 ani. Mai mult nu a rezistat. Unu – nu o satisfăcea salariul și condițiile de muncă. Doi – nici perspective de achiziționare a spațiului locativ nu existau, nu exista o susținere socială a tînărului specialist din partea statului. Trei – decisă să se mute în capitală, s-a ciocnit de problema angajării în cîmpul muncii: fără protecție și o anumită mită nimeni nu o lua la lucru. Toate aceste motive au împins-o pe Ala spre decizia dificilă de a-și abandona profesia.

Desigur, cunoștințele acumulate la universitate și la modul practic o ajută în viață. Mai ales că deja de două ori a susținut calificarea, încearcă să nu rupă definitiv cu profesia. Însă își asigură existența ca masor, conform patentei, și nu regretă alegerea făcută.

Pe drumul deziluziilor

Dar medicul Ludmila Fiodorova a plecat din profesie din cauza dezamăgirii totale în reformele pe care le fac autoritățile în țara noastră.

„Nu-mi place deloc nici sistemul, nici așa-zisele reforme, efectuate în detrimentul pacientului. Un sistem inuman, bazat pe apetitul financiar normativ. Sistem în care nu este prețuit nici pacientul, nici medicul. Sistem care impune medicul să scrie în cartelele medicale tot ce vrei, doar să scoată din contul Companiei Naționale de asigurări medicale mai mulți bani, cea mai mare parte dintre care nu ajunge la bolnavi”, a menționat Ludmila cu amărăciune.

Mulți dintre lucrătorii medicali cu care NOI.md a discutat acest subiect se arată dezamăgiți de cele ce se întîmplă în medicină. Desigur, ei și-ar dori să trăiască și să muncească în țara lor, să aducă folos propriului popor, să se simtă necesari aici. Și fiecare dintre ei ar accepta bucuros schimbările în urma cărora vor fi create condiții demne de viață și de muncă pentru toți cetățenii, inclusiv lucrătorii medicali. Și pentru ca medicii noștri să meargă peste hotare nu în căutarea unei vieți mai bune, ci pentru a obține noi cunoștințe și experiențe.

 

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Sondaj Toate

load