De ce avem nevoie de Halloween?

Locuitorii Moldovei sunt surprinzător de „omnivori”: sărbătorim cu același entuziasm Crăciunul pe stil nou și pe stil vechi, Anul Nou și Anul Nou pe stil vechi, sărbătorile naționale, sărbătorile rămase din perioada sovietică și așa-numitele sărbători ale globalizării – Ziua Îndrăgostiților și Halloween-ul.

Și în acest an, cluburile de noapte, restaurantele și centrele pentru copii au pregătit un program bogat în cinstea acestei sărbători. „Sabat disco” pentru copii, „sabat al dovleacului”, confecționarea de „amulete magice împotriva spiritelor rele”, „laboratorul lui Frankenstein”, „teste înfricoșătoare” și chiar o cursă de alergare de Halloween noaptea. Și toate acestea, rețineți, nu sunt gratuite!

Ortodocșilor, La Mulți Ani de Halloween!

Halloween-ul a ajuns în spațiul post-sovietic în anii 1990, când, după destrămarea URSS, produsele din străinătate au inundat piața. A fost popularizat de desenele animate Disney, producțiile cinematografice de la Hollywood și chiar de jocurile video.

Dar celebrarea în masă a Halloween-ului în Moldova a început în ultimii 15 ani, în mare parte deja sub guvernarea „democratică”. „Occidentaliștii” spun că Halloween-ul și-a pierdut de mult semnificația sacră, fiind doar un carnaval vesel, o petrecere tematică în care adulții și copiii pot îmbrăca costume de personaje negative și se pot distra.

„Uitați-vă cum se sărbătorește în alte țări – oamenii se distrează, își urează reciproc, copiii în costume merg din casă în casă, cântă cântece, cer dulciuri. Interacțiunea reciprocă a culturilor este ceva ce nu putem opri”, spun unii.

La rândul lor, „tradiționaliștii” sunt siguri că sărbători precum Halloween-ul nu se potrivesc absolut deloc tradițiilor noastre culturale și spirituale naționale. Întreaga simbolistică a acestei sărbători, după spusele lor, este inacceptabilă pentru un creștin ortodox, deoarece reprezintă o înlocuire a valorilor și credințelor creștine cu cele anti-creștine: cultul morții și al spiritelor rele, vrăjitoria, ghicitul, atributele satanismului.

„Față de celebrarea așa-numitului Halloween, eu, ca orice creștin ortodox, am o atitudine extrem de negativă. Consider acest eveniment o manifestare a satanismului, cu care nu trebuie să te joci, este periculos. Uneori – periculos de moarte. Să ne amintim cum, acum câțiva ani, în clubul de noapte Colectiv din București, de Halloween, au murit 27 de oameni, iar 155 au fost răniți. Și acesta nu este singurul caz de acest gen. În aceeași noapte, a luat foc un club de noapte din Soci, unde de asemenea „sărbătoreau” cu demoni. Din fericire, acolo nimeni nu a avut de suferit. În 2014, la o „sărbătoare” similară în orașul Vladimir din Rusia, a ars clubul de noapte „Monica Bellucci”. Chiar și aceste exemple sunt suficiente pentru ca și persoanele care nu cred în Dumnezeu să realizeze – nu merită să te joci de-a Halloween-ul”, consideră politologul Victor Josu.

Biserica, atât cea Ortodoxă, cât și cea Catolică, a condamnat întotdeauna celebrarea Halloween-ului. În 2009, Vaticanul a criticat tradițiile acestei sărbători: Sfântul Scaun a declarat că ele aduc „teroare, frică și moarte”, iar Halloween-ul însuși a fost numit „ocult și anti-creștin”.

În opinia lui Stanislas Lalanne, reprezentant al Asociației Episcopilor Catolici din Franța, Halloween-ul „pervertește noțiunile despre viață și moarte”, iar episcopul de Nisa, Jean Bonfils, a declarat că această sărbătoare și obiceiurile asociate sunt „complet străine culturii mediteraneene și tradiției creștine” și i-a avertizat pe catolici despre pericolul „acestei sărbători principale a sataniștilor din întreaga lume”.

Biserica Ortodoxă Rusă se pronunță categoric împotriva acestei sărbători. Una dintre primele declarații publice ale reprezentanților bisericii pe tema Halloween-ului este considerată a fi replica reprezentantului oficial al Bisericii Ortodoxe Ruse, protoiereul Vsevolod Chaplin, care în 2003 a declarat: „Când se apelează, chipurile în glumă, la forța malefică, o slăvesc, se joacă cu ea, acest lucru se reflectă asupra destinului omului, deoarece îl obișnuiește cu ideea admisibilității răului, a normalității păcatului, a faptului că duhul necurat este ceva plăcut, vesel sau, cel puțin, nepericulos”.

Mitropolia Moldovei, de asemenea, se pronunță periodic (dar nu foarte zgomotos) împotriva celebrării Halloween-ului. De exemplu, în 2014, pe site-ul Mitropoliei a fost plasat un comunicat care îi condamna pe toți cei care participă la această sărbătoare: „Este de regretat atitudinea oamenilor față de această zi. Nu vin la biserică în ziua de pomenire a celor adormiți, dar nu ratează petrecerile de Halloween. În loc să alerge și să-și costumeze toată familia în fantome și vampiri, ar fi mai bine să înțeleagă că scopul vieții noastre este să ne asemănăm cu Hristos”.

Halloween-ul se răspândește pe planetă

Halloween-ul își are rădăcinile în cultura celtică din Irlanda și Scoția. Este sărbătorit în noaptea de 31 octombrie spre 1 noiembrie, în ajunul Zilei Tuturor Sfinților. Celții antici credeau că în această noapte se deschidea ușa spre lumea de dincolo, iar locuitorii Iadului pătrundeau pe pământ. Slăvind zeul păgân Samhain (Samain) – stăpânul morții, celții antici îi aduceau jertfe, sperând că Samhain, îmbunat, va permite sufletelor celor decedați să își viziteze casele în această zi. De aici provine obiceiul de a rândui în noaptea de Halloween, costumați în fantome, vrăjitoare și spirite, simbolizând comunicarea cu lumea de dincolo și cu forțele necurate.

Când creștinismul s-a răspândit pe teritoriul Marii Britanii, aceste tradiții păgâne s-au amestecat cu sărbătoarea creștină – Ziua Catolică a Tuturor Sfinților. Biserica Catolică a luptat mult timp împotriva obiceiurilor păgâne de a speria și a îmbuna spiritele rele, de aceea a mutat sărbătoarea Zilei Tuturor Sfinților din mai pe 1 noiembrie. Ideea i-a aparținut Papei Grigore al III-lea, care spera astfel să creștineze sărbătoarea și să elimine păgânismul.

Dar creștinarea lui Samhain nu a reușit. Câteva secole mai târziu, în Anglia medievală, a primit numele de „Ajunul Tuturor Sfinților” (All Hallows Even), iar mai târziu s-a transformat în familiarul Halloween. După așa-numita Mare Foamete de Cartofi de la mijlocul secolului al XIX-lea, mulți irlandezi au emigrat în America, iar odată cu ei, a „migrat” și Halloween-ul cu obiceiurile sale. Iar din SUA, în cadrul procesului de americanizare și globalizare, Halloween-ul a „pășit” în întreaga lume. „Astăzi, în Occident, are loc așa-numita fază a societății postmoderne, unde sunt distruse toate fundamentele societății tradiționale – familia, credința, moralitatea,” spune deputatul, politologul Bogdan Țîrdea. „Deoarece valorile inalterabile ale culturii tradiționale, a căror principală este morala religioasă, stau în calea construirii unei noi ordini mondiale „postmoderne”, în care Occidentul domină necondiționat politic și economic. Tot ceea ce împiedică această expansiune (credința, tradițiile, obiceiurile) trebuie distrus. Valorile occidentale sunt impuse restului lumii, fiind prezentate ca universale. Adică, are loc o unificare globală, iar societatea este transformată planificat într-o masă impersonală care cere pâine și spectacole. Și astfel de sărbători, precum Ziua Îndrăgostiților sau Halloween-ul, nu întâmplător au primit denumirea de sărbători ale globalizării. Pe de o parte, are loc înlăturarea și distrugerea treptată a culturilor naționale. Pe de altă parte, sărbători precum Halloween-ul, care sunt, în esență, un fenomen de neopăgânism, unde nu este slăvit cultul celor vii, ci cultul morților, lovesc în fundamentele credinței creștine”.

În plus, așa cum remarcă comentatorii internaționali, popularizarea activă și, în esență, impunerea „sărbătorilor globalizării”, dezvoltă în societate cultul consumului, forțând oamenii să cheltuiască de bunăvoie. Este o strategie de marketing necesară unui anumit grup de persoane pentru a obține profituri uriașe din vânzarea de bunuri și divertisment. Nu întâmplător, după Crăciun, Halloween-ul este a doua sărbătoare ca grad de comercializare în SUA (americanii cheltuiesc anual aproximativ 6 miliarde de dolari pe costume, dulciuri și decorațiuni) și a treia în Marea Britanie.

No Halloween

În ajunul și în ziua de 31 octombrie, în rețelele sociale apar în mod regulat publicații împotriva celebrării Halloween-ului. „Felicitări! Cu ce? Ce poți să-ți dorești la această sărbătoare: îți doresc frică, îți doresc moarte? E ridicol până la absurd. Ce este – un tribut adus modei sau o chestiune de monetizare, dar de ce este totul atât de inconștient? Lumea înnebunește?!”, se spune într-un comentariu.

Adversarii interdicțiilor spun că nu este nimic înfricoșător în noaptea de dezmăț a lui Samhain. Este doar un joc, un mask-show, o mascaradă – fără nicio conotație religioasă sau de altă natură. Dar Halloween-ul nu poate fi neutru măcar din cauza datei sale de desfășurare: este sărbătorit în ajunul Zilei Catolice a Tuturor Sfinților (1 noiembrie). „Conform logicii oamenilor de acest gen, a bate tobele și a striga cântece vulgare în Noaptea de Paști, în spatele gardului bisericii, poate fi considerat, de asemenea, „doar amuzant” și „neutru”. Doar este „o eliberare de tensiune”, și atât!”

Împotriva celebrării Halloween-ului se pronunță și un întreg șir de psihologi. Ei spun că deghizarea în schelete, zombie sau vampiri nu este atât de inocentă pe cât pare, mai ales pentru psihicul copiilor. Halloween-ul, orice ar spune unii, este promovarea cultului morții, la astfel de „petreceri tematice” copiilor practic nu li se oferă o imagine pozitivă. În cele din urmă, pentru copiii sensibili, impresionabili și sugestibili, acest lucru se poate transforma în frici persistente de întuneric, nevroze, coșmaruri, iar pentru copiii excitabili, experiența emoțională a scenelor de violență și sânge se poate transforma într-o necontrolare și mai mare.

După cum a menționat scriitorul francez François Taillandier, Halloween-ul este continuarea tendinței de distrugere a culturii europene, alături de fenomene precum adorația pentru rap, McDonald's, filmele de la Hollywood: „Acum America, se pare, începe să ne schimbe viața de zi cu zi. Și rețineți, ei i-au vizat în mod special pe copiii noștri”. Iar marea varietate de oferte pentru celebrarea Halloween-ului în Moldova face parte tocmai din acel program pe care majoritatea antreprenorilor, în ale căror localuri au loc aceste „sărbători”, îl îndeplinesc fără să se gândească. Este ciudat că Ministerul Culturii nu acordă atenție acestei forme de petrecere a timpului liber, nevăzând în ea o motivație ideologică și neconsiderând necesar (bineînțeles, nu să interzică) să promoveze, ca alternativă, sărbătorile naționale care există pe acest pământ din cele mai vechi timpuri. Căci acest lucru dezvoltă în tânăra generație interesul pentru istoria și tradițiile poporului său. Se spune adesea că oamenii de astăzi nu au patriotism. Dar de unde să vină acesta, dacă copiii cresc într-o cultură străină nouă?

Vladislav Bordeianu