Transnistria stiri: 1392
Eurovision stiri: 502

Curtea Constituțională s-a pomenit într-o situație delicată

11 dec. 2018,, 18:00   Politică
15929 4

Amendamentele la legislația electorală, care permit desfășurarea unui referendum republican consultativ în aceeași zi cu alegerile parlamentare, au fost promulgate de președintele Igor Dodon și au intrat în vigoare.

Experții menționează că legea va fi prezentă pe agenda Curții Constituționale a Moldovei (CC), care va fi pusă în situația să caute un echilibru între inițiativa autorităților și propriile verdicte. Subtilitatea situației constă în faptul că acum patru ani CC s-a pronunțat ferm contra desfășurării alegerilor și a referendumului în aceeași zi, considerînd că acest lucru este contrar intereselor electoratului. Dar pe parcursul ultimilor ani, CC a demonstrat o flexibilitate nemaivăzută în tălmăcirea propriilor decizii și a articolelor din Constituție, așa că s-ar putea să o facă și de această dată.

Alegeri plus referendum

În Moldova alegerile parlamentare vor avea loc la 24 februarie 2019 și se vor desfășura conform sistemului electoral mixt. În aceeași zi urmează să se desfăşoare și referendumul republican consultativ. Modificările și completările Codului electoral, care au iscat discuții, au fost adoptate de Parlament, luna trecută, cu voturile a 54 deputați. Acestea mai presupun și anularea interdicției de a face agitație în ajunul și în ziua alegerilor.

Printre amendamente s-au numărat și modificările art. 145 al Codului electoral, care reglementează desfășurarea referendumului republican. Acesta stipula, că plebiscitul «nu poate avea loc cu 60 zile înainte și 60 zile după alegerile parlamentare, prezidențiale și generale locale». Conform amendamentului, propus de deputatul Serghei Sîrbu, în ziua alegerilor poate fi organizat un referendum republican.


La examinarea proiectului în primele două lecturi deputații-democrați Sergiu Sîrbu și Valentina Buliga au introdus în proiect un amendament ce modifică încă un articol al Codului electoral. Acesta prevede că la desfășurarea plebiscitului, circumscripțiile electorale se formează în baza raioanelor republicii, care nu coincid cu circumscripțiile uninominale, formate pentru desfășurarea alegerilor parlamentare. Amendamentul stipulează o excepție de la această regulă: dacă referendumul are loc concomitent cu alegerile parlamentare, circumscripțiile se formează reieșind din aceleași cerințe, ca în cazul alegerilor.

Un șir de politicieni și experți de opoziție au presupus că președintele Dodon va încerca să blocheze inițiativa PDM privind desfășurarea referendumului în ziua alegerilor. Dacă șeful statului ar fi refuzat să promulge legea și ar fi întors-o în Parlament, deputații nu ar mai fi avut timp să-și realizeze ideea. După 30 noiembrie Parlamentul nu mai poate adopta legi organice și deci să voteze pentru desfășurarea referendumului. În pofida acestor așteptări, președintele a promulgat amendamentele la legislația electorală prin decretul din 23 noiembrie.

Peste o săptămînă, la 30 noiembrie, legea a fost publicată în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare. În aceeași zi, cu 61 voturi, Parlamentul a aprobat desfășurarea referendumului consultativ republican în ziua alegerilor parlamentare. Alegătorii vor trebui să se pronunţe privind reducerea numărului de deputați, de la 101 la 61. Le va fi propusă și întrebarea privind posibilitatea rechemării parlamentarilor de către cetățeni, dacă ei «nu-și exercită obligațiile în modul cuvenit».

Pe cine va ajuta mandatul imperativ?

În opinia lui Sergiu Sîrbu, unul dintre autorii amendamentelor, desfășurarea plebiscitului concomitent cu alegerile va permite să se afle părerea poporului în aceste chestiuni importante și asta cu cheltuieli minime. «Vom cheltui suplimentar doar pentru tipărirea buletinelor», a concretizat el. Cei din PDM au calculat că 61 deputați este cifra optimă «ca să nu existe de acei, care dorm sau fac nu se știe ce» și în același timp «va fi asigurată funcționalitatea Parlamentului».

Mulți experți și opoziția s-au arătat revoltați de această inițiativă și cred că dacă deputații nu vor avea garanția păstrării mandatului, ei vor deveni mai dependenți și vor putea fi ușor manipulați. Printre altele, se face trimitere la recomandările Consiliului Europei și ale Comisiei de la Veneția, care au subliniat în repetate rînduri inadmisibilitatea mandatului imperativ pentru țările democratice, în special cele din spațiul post-sovietic. Consiliul Europei vede în aceste inițiative dorința de a consolida pozițiile partidelor aflate la guvernare.

În opinia lui Igor Boțan, directorul Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”, s-ar putea ca cetățenilor să le fie pe plac ideea posibilității de a rechema deputații și de a reduce numărul demnitarilor de stat, dar nu avem siguranța că aceasta va fi una eficientă în condițiile actuale. Igor Boțan consideră că scopul este consolidarea pozițiilor Partidului Democrat. Politologul amintește că în anul 2009 în România, la inițiativa președintelui Traian Băsescu, în ziua alegerilor prezidențiale a avut loc un referendum și una dintre întrebări era reducerea numărului de deputați. «Careva schimbări în Parlamentul român așa și nu au mai avut loc, dar în acel moment inițiativa lui Băsescu i-a permis să rămînă președinte», a menționat Igor Boțan.

Moravuri parlamentare

Multă lume a observat că inițiativa privind desfășurarea referendumului concomitent cu alegerile a apărut în ultimul moment, și nici măcar nu toți deputații au reușit să înțeleagă despre ce este vorba. Experții explică graba și misterul, care au însoțit promovarea amendamentelor nu doar prin existența recomandărilor instituțiilor europene, care nu salută asemenea schimbări, ci și prin hotărîrea CC din 22 septembrie 2004 privind inițiativa de revizuire a unor articole din Constituția RM printr-un referendum republican. Atunci judecătorii constituționali ajunseră la concluzia univocă că organizarea alegerilor și a plebiscitului în aceeași zi duce la îngrădirea dreptului electoral al cetățenilor Moldovei.

Igor Boțan este uimit de ”moravurile care bîntuie în actualul legislativ”. În opinia sa, persoanele interesate nu puteau să nu știe că acum cîţiva ani Curtea Constituțională a recunoscut ca fiind ilegală desfășurarea referendumului în ziua alegerilor. De aceea, menționează politologul, ”inițiativele în cauză, practic, au fost promovate în Parlament în mare taină”. Boțan atrage atenția asupra faptului că avizul pe marginea lor a fost dat nu de comisia parlamentară de profil, cum se face de obicei, ci de Comisia pentru protecția socială, sănătate și familie, condusă de Valentina Buliga.

Deputatul PSRM Vladimir Țurcan zice că norma care permite desfășurarea referendumului în ziua alegerilor a fost introdusă pe neobservate, «prin dosirea altor prevederi ale proiectului de lege în cauză». Potrivit spuselor lui Țurcan, în rezultat el, ca și mulți alți parlamentari, inițial n-a observat aceste modificări și că le-a conștientizat abia pe urmă, după ce legea fusese deja publicată și au început discuțiile pe marginea acesteia. Deputatul face trimitere la decizia CC din anul 2014 și menționează că introducerea altor măsuri electorale împreună cu alegerile parlamentare poate sustrage atenția electoratului de la alegerile propriu-zise.

Care sînt concluziile Curții Constituționale?

Dacă ridicăm hotărîrea CC din a. 2014, vedem că o anumită parte din aceasta este într-adevăr dedicată temei organizării simultane a referendumului și a alegerilor parlamentare. În hotărîre se spune că este vorba despre două forme democratice de manifestare a voinței poporului, diferite în esența lor. Judecătorii menționează că, în principiu, cumularea diverselor acțiuni electorale nu este interzisă și nu este ceva nou în țările democratice, o demonstrează numeroase exemple. În același timp, CC subliniază că intervalele dintre acțiunile electorale urmăresc formarea liberă a opiniei și prevenirea unei confuzii în capul alegătorilor.

Judecătorii consideră că cumularea poate îngreuia realizarea dreptului electoral și, într-un final, duce la limitarea acestuia. La desfășurarea simultană a alegerilor parlamentare și a referendumului cetățenii au de rezolvat o problemă mai complicată – să voteze cu mai multe buletine, deci fiecare alegător va avea nevoie de mai mult timp pentru exprimarea votului. Acestea și alte circumstanțe, în opinia CC, vor complica semnificativ procesul electoral. Judecătorii fac trimitere la recomandările Comisiei de la Veneția, conform cărora procedura votării trebuie să fie simplificată la maxim, pentru a le oferi alegătorilor libertatea deplină de exprimare a voinței lor.

În verdictul de acum 4 ani CC admite, că cumularea alegerilor parlamentare cu un referendum este dictată de dorința de a reduce cheltuielile, dacă ținem cont de starea economică a țării și de faptul că sursa acestor cheltuieli este bugetul de stat. Dar, în opinia judecătorilor, importanța acestui argument în condițiile crizei economice, deși este indiscutabilă, nu poate servi drept dovadă pentru limitarea exercitării drepturilor și libertăților sau pentru sprijinirea unor măsuri care prejudiciază bazele statului de drept. În anul 2014 CC chiar i-a cerut Parlamentului să elimine ambiguitățile din Codul electoral, pentru a nu admite cumularea alegerilor cu referendumul.

Un alt moment, asupra căruia a atenționat CC, ține de obligația Moldovei de a expedia Consiliului Europei, pentru expertiză, înainte de adoptarea lor, toate proiectele de lege, care țin de instituțiile democratice. Ca și proiectul din anul 2014, recentele amendamente ale Codului electoral nu au trecut expertiza europeană.

CC în fața dilemei

Cei de la Ministerul Justiției dau de înțeles fără echivoc, că în asemenea situații discuțiile devin inutile și de prioritate se bucură poziția Curții Constituționale. Nicolai Eșanu, secretarul de stat al ministerului, spune că Constituția abilitează CC să interpreteze Constituția, iar dacă există divergențe, opinia predominantă aparține Curții Constituționale. Potrivit lui, Parlamentul poate avea altă opinie și se poate implica pe post de legislator, pentru a modifica stipulările constituționale, dar în același timp acesta este obligat să execute deciziile CC. Eșanu menționează, că deciziile CC nu pot fi supuse îndoielilor, în caz contrar, crede el, ar fi subminate principiile statului de drept.

Experții cred că nu doar CC, pe agenda căreia poate apărea chestiunea constituționalității noii redacții a Codului electoral, s-a pomenit într-o situație delicată, dar și Parlamentul însuși, care de fapt trebuie să fie un exemplu pentru alte autorități publice privind respectarea prevederilor Constituției, inclusiv a celor interpretate de CC. Pe de o parte, se presupune că deciziile CC nu pot fi puse la îndoială. Pe de alta, este evidentă interesarea autorităților în realizarea inițiativei propuse. Iar în ultimii ani la adresa judecătorilor constituționali au răsunat multe învinuiri publice de emitere a deciziilor ”la comandă”, cu subtext politic.

De menționat că în una dintre deciziile sale CC a stabilit că în esență verdictele sale fac un tot întreg cu Constituția, că deciziile de interpretare emise sînt echivalente Constituției. Atunci juriștii au considerat că CC și-a însușit atribuții, ce nu-i aparțin, fapt este că prin propriile decizii CC își extinde cu regularitate competențele.

Totodată, experții amintesc că pe parcursul ultimilor ani CC deja a manifestat flexibilitate în interpretarea propriilor decizii, dar și a dispozițiilor Constituției, ceea ce poate face și de data aceasta. Printre altele, în martie 2016 CC a decis că reforma constituțională adoptată încă în anul 2000, care stabilea că președintele este ales de Parlament, nu este constituțională. Potrivit ex-președintelui Curții Constituționale Victor Pușcaș, pînă atunci «mai bine de 20 de ani jurisprudența CC nu a cunoscut nici un caz de revizuire a propriilor acte cu privire la revizuirea legislației constituționale».

În pofida acestui fapt, în anul 2016 CC a prezentat o nouă poziție, care a trezit nedumeriri și numeroase întrebări multor specialiști din Moldova și de peste hotarele ei, inclusiv foștilor judecători de la Curtea Constituțională. În conformitate cu această poziție, CC în orice moment poate reveni la decizia sa pentru a o modifica, mai mult, este în drept să reinterpreteze Constituția «în funcție de schimbările din societate». N-a rămas mult și vom afla cum va proceda CC de această dată. Experții cred că în timpul apropiat chestiunea dată se va regăsi pe agenda unicei autorități de jurisdicție constituțională din Moldova.

Victor Surujiu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?