Curtea Constituțională a călcat pe aceeași ”greblă lingvistică”

Curtea Constituțională (CC) a susținut solicitările deputaților pro-români, care insistă pe anularea legii privind statutul limbii ruse în Moldova, adoptate în decembrie, imediat după alegerile prezidențiale.

CC din Moldova nu pentru prima dată examinează problema limbii, și în opinia experților, reieșind din verdictele precedente, recenta decizie era previzibilă. Totuși, ea a format baza unor noi speculații la această temă delicată și a creat premise pentru o nouă rundă de tensiuni în societate. Guvernul în exercițiu vorbește despre riscurile escaladării și necesitatea apelării la Comisia de la Veneția și partenerii de dezvoltare, pentru a aplana situația.

Socialiștilor li s-a imputat graba cu care a fost adoptată legea, și faptul că ea nu a fost dezbătută detaliat, urmărește scopuri pur electorale și obținerea capitalului politic printre vorbitorii de limbă rusă în cazul organizării alegerilor parlamentare anticipate. Cei din PSRM răspund, că după demontarea regimului oligarhic a fost nevoie să fie rezolvate numeroase probleme importante, apoi s-a declanșat criza pandemică, pe fondalul căreia soluționarea problemelor lingvistice a fost amînată. Dar principalul este faptul că și pe timpul lui Plahotniuc, și pe timpul lui Filip PDM s-a opus categoric acestei legi.

Un vacuum legislativ

Încă pe timpul Uniunii Sovietice, în septembrie, 1989 la noi a fost adoptată legea ”Privind funcționarea limbilor pe teritoriul RCC Moldovenești”, care atribuia limbii ruse statutul de limbă de comunicare interetnică. Se consideră, că astfel cetățenilor vorbitori de limbă rusă, care în Moldova de atunci constituiau majoritatea, li se dădea de înțeles că drepturile lor vor fi apărate și nu face să se împotrivească ieșirii republicii din componența URSS. În iunie,2018 la solicitarea deputaților Partidului liberal, CC a recunoscut legea fiind învechită, iar încercări de a o renova nu au fost întreprinse, din care cauză în domeniul dat s-a format un vacuum.

Apoi, devenind șef de stat, Igor Dodon a tot declarat că intenționează să întoarcă limbii ruse statutul precedent și să introducă o abordare sistemică a problemei funcționării limbilor în societatea moldovenească multinațională. El a amintit, că după proclamarea independenței conflictele din Transnistria și Găgăuzia au fost cauzate, în fond, de problema lingvistică. Atunci Chișinăul a făcut cedări și a acordat limbii ruse statutul special de limbă de comunicare interetnică. «Deoarece în Republica Moldova 35% din populație vorbește rusește, eu cred că o atare abordare este actuală și azi»,- crede Dodon.

Proiectul de lege privind funcționarea limbilor pe teritoriul Moldovei (cunoscut și ca legea privind statutul limbii ruse) a fost înregistrat în parlament la 1 decembrie, la inițiativa unui grup de deputați PSRM. Autori – Vasile Bolea, Bogdan Țîrdea și Andrian Lebedinschii. Potrivit lor, documentul are menirea să întoarcă prin lege limbii ruse statutul de limbă de comunicare interetnică. În plus, el obligă funcționarii publici să răspundă rusește la cererea cetățenilor, inclusiv în scris. Conform documentului, în interacțiunea cu autoritățile publice, precum și cu întreprinderile și instituțiile din țara noastră limba de comunicare orală sau scrisă este limba de stat și/sau limba rusă ca limbă de comunicare interetnică, la alegerea cetățeanului.

Deja pe16 decembrie legea a fost adoptată în lectură finală cu voturile PSRM și ale Platformei Pentru Moldova. Concomitent, a fost aprobat încă un șir de proiecte de legi, inclusiv privind instrucțiunile la medicamente cu duplicarea lor în limba rusă, pachetul privind autonomia Găgăuziei, privind reîntoarcerea Stadionului Republican în proprietatea statului, privind anularea interdicției de retransmitere a posturilor TV din Rusia. Igor Dodon a declarat că intenționează să promulge legile înainte de inaugurarea Maiei Sandu.«Mi se pare că următorul președinte nu va semna aceste legi », - a spus el.

Deputații partidelor ”Acțiune și Solidaritate” și ”Platforma Demnitate și Adevăr” au refuzat să susțină acest bloc de legi. În ajun, ei au încercat să blocheze activitatea parlamentului și au organizat o acțiune de protest cu participarea susținătorilor lor.

«Am înțeles că problemele lingvistice vor mai aștepta»

Socialiștilor le-au fost înaintate destule pretenții pentru faptul că legea a fost adoptată doar după victoria Maiei Sandu în prezidențiale,și în contextul alegerilor parlamentare așteptate. Printre altele, deputatul PPDA Dinu Plîngău a declarat că ,în eventualitatea organizării parlamentarelor anticipate, socialiștii au avut nevoie de legea lingvistică pentru a acumula capital politic printre vorbitorii de limbă rusă. În opinia sa, PSRM se adresează electoratului său tradițional, în special pe fondalul apariției unor partide care se poziționează ca fiind pro-ruse, în încercarea de a-și asigura teren politic. În același timp, mulți consideră că socialiștii puteau soluționa problema statutului limbii ruse încă în a.2019, în alianță cu democrații.

Deputatul Haic Vartanean explică, că la această problemă s-a revenit doar acum, deoarece după demontarea regimului oligarhic trebuiau rezolvate numeroase probleme importante, printre care restabilirea funcționalității statului, problemele economice ș.a. «Apoi s-a început pandemia…»,- a spus Vartanean. În plus, spune el, în PDM există destui deputați care se consideră români și au o atitudine rezervată față de această chestiune. Iar într-un an preelectoral, orice acțiuni ale autorităților opoziția le apreciază ca fiind electorale.

Vice-spicherul Vlad Bantrîncea subliniază că PSRM preconiza pentru luna decembrie adoptarea legii privind limba, indiferent de rezultatele alegerilor prezidențiale. Socialistul amintește, că după decizia CC de a recunoaște învechită legea din a.1989, mulți spuneau că ea nu mai funcționează.«De facto, a fost preluat un extras din această lege și propus parlamentului după eliminarea pasajelor pe care CC le-a declarat învechite. Documentul prevede că noi avem o singură limbă de stat. Limba rusă are un statut special, conform Constituției. Noi nu am schimbat nimic. În Găgăuzia – plus la limba de stat și cea rusă, trebuie să fie și găgăuza, la Taraclia – bulgara. Specialiștii spun că nimic în această lege nu depășește cadrul Constituției și al normelor adecvate», - a menționat Batrîncea în emisia unui post TV privat.

PSRM susține că prin legile adoptate la 16 decembrie «și-a îndeplinit promisiunile făcute alegătorilor». «Noi am restabilit dreptul vorbitorilor de limbă rusă, am propus introducerea statutului special al limbii de comunicare interetnică, așa cum a fost timp de două decenii în istoria țării noastre. Această lege va contribui la armonizarea relațiilor interetnice și interculturale în statul nostru multinațional. Legea mai prevede și crearea condițiilor necesare pentru a apăra și dezvolta limbile minorităților naționale», - spune comunicatul de presă.

Deputații cred că Moldova are nevoie de o lege nouă, care va apăra cetățenii de discriminare și le va garanta dreptul de a obține informația necesară în limba maternă – rusă, găgăuză, bulgară sau ucraineană, dat fiind că aceste limbi alături de cea de stat au format cultura și tradițiile moldovenești. Constituția prevede că funcționarea limbilor în republica Moldova este reglementată de o lege organică, de aceea reîntoarcerea statutului limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică este pe deplin îndreptățită, deoarece după decizia CC din a. 2018 în legislație s-a format o breșă.

«Democrația are prețul său»

Între timp, legea «lingvistică» a fost avizată negativ, inclusiv de Consiliul Suprem al magistraturii. La CSM se menționează, că au fost comise încălcări grave ale procedurii legislative, printre care lipsa consultărilor publice, a avizelor autorităților relevante și a expertizei. «Limba unui stat este un element de identitate națională. Eu nu văd posibilitatea promovării acestui proiect fără organizarea unor consultări publice largi », - a spus, în cadrul ședinței CSM, raportoarea Carolina Ciugureanu-Mihailuță. Într-un final, CSM a decis unanim s-o avizeze negativ.

Legea nu a fost susținută nici de guvern. În opinia experților, unul dintre motivele-cheie este faptul că implementarea proiectului va necesita cheltuieli bănești, care însă nu au fost analizate. «Calculele se vor face pe parcurs. Vom echilibra bugetele etc. Însă știți care este problema? Ni se spune că democrația are un preț. Noi nu divizăm, noi unim societatea. Este normal și firesc să dai limbii acest statut prin lege, ca să nu existe incertitudine», - spune deputatul PSRM Bogdan Țîrdea.

«Multe legi au fost adoptate fără aprobarea puterii executive. Este ceva normal», - a declarat în acest context ministrul justiției Fadei Nagacevschii.

Argumentele autorilor interpelării

La 21 ianuarie CC a examinat interpelarea deputaților pro-români privind constituționalitatea legii privind statutul special al limbii ruse. Aceasta a fost semnată de deputații Octavian Țîcu, Dinu Plîngău și Maria Ciobanu. Ei au cerut să fie suspendată acțiunea legii pînă la emiterea verdictului, dar CC a refuzat din lipsă de ”motive rezonabile”. În opinia judecătorilor, în adresarea către Curte nu au fost prezentate argumente care să confirme ” posibilele prejudicii inevitabile și ireparabile și consecințele negative ale aplicării legii atacate ».

Deputatul independent Octavian Țîcu, președintele Partidului unității naționale, cunoscut ca un adept activ al unirii Moldovei cu România, a menționat în solicitarea sa, că legea «a fost adoptată fără respectarea normelor de procedură, contrazice Declarația de independență a RM și multe prevederi ale Constituției». În opinia sa, «deși Legea supremă recunoaște și apără dreptul limbii ruse și a altor limbi de a se păstra, dezvolta și funcționa, ea nu presupune că limbii ruse îi poate fi acordat un statut prioritar».

Cu trimitere la datele celui mai recent recensămînt al populației, Țîcu a declarat că «în RM locuiesc 4,1% etnici ruși, și determinarea limbii unei minorități naționale cu o astfel de pondere în numărul total al populației ca limbă de comunicare interetnică încalcă principiul egalității, prevăzut de Constituție». Din spusele sale, posibilitatea de a se adresa funcționarilor în limba rusă (drept asigurat prin lege) «în mod automat indirect îi conferă statutul limbii de stat», ceea ce la fel contravine Legii supreme.

Deputatul Partidului «Platforma Demnitate și Adevăr» Dinu Plîngău susține că unele prevederi ale legii discriminează lingvistic societatea. Potrivit lui, practic fiecare bugetar trebuie să cunoască limba rusă, ceea ce este «nedrept și neconstituțional». Cunoașterea acestei limbi va fi necesară și pentru angajare, iar documentele instituțiilor publice vor trebui traduse în rusește, ceea ce nu toți o pot face din cauza cheltuielilor mari. Plîngău face trimitere la încălcarea art. 10 din Constituție, care vorbește despre unitatea poporului și dreptul la identitate.

Unul dintre autorii legii lingvistice, Vasile Bolea, a menționat în cadrul ședinței de judecată, că în opinia sa CC trebuie să susțină constituționalitatea legii în cauză, deoarece limba rusă este folosită pe larg în societatea moldovenească. În același timp, el a argumentat prin faptul, că toate documentele de importanță publică, precum și actele juridice, așa sau altfel se traduc în rusește. Această poziție a fost susținută la CC și de ministrul justiției Fadei Nagacevschii, care reprezenta guvernul.

«Situația se repetă»

În rezultatul examinării, legea privind statutul limbii ruse a fost recunoscută neconstituțională. Dar decizia nu a fost unanimă: judecătorul Vladimir Țurcan a avut o opinie separată, sprijinind autorii legii atacate. Potrivit Domnicăi Manole, președinta CC, care a anunțat verdictul, «în Moldova limba de stat este româna, statul recunoaște dreptul limbii ruse și a altor limbi vorbite în țară de a se păstra și funcționa, iar legea atacată ar oferi limbii ruse același statut, ca și cel al limbii române».

Ea a amintit că instanța a ținut cont de prevederile deciziei CC din a. 2013, în conformitate cu care în RM limba de stat este limba română. Este vorba, vom aminti, despre unul dintre cele mai controversate verdicte ale CC, emise la solicitarea liberalilor, cu privire la schimbarea denumirii limbii de stat, clar menționate de Constituție. După care experții au declarat, că instanța și-a depășit împuternicirile, precum și normele profesionale, etice și morale, și au considerat că, reieșind din prevederile Legii supreme, CC nu avea dreptul să admită și să examineze această solicitare, precum și să pună Declarația de independență, adoptată printr-o simplă decizie a parlamentului înainte de adoptarea Constituției, mai sus ca Legea supremă.

La briefingul de după ședința din 21 ianuarie, președinta CC a declarat că din art.13 al Constituției putem concluziona, că «ea apără două valori: limba română ca limbă de stat și dreptul altor limbi de a funcționa pe teritoriul țării ». «Actul legislativ a conferit limbii ruse un statut special printre minoritățile naționale, un statut care nu reiese din Constituție », - a menționat Manole.

Președinte CC a făcut trimitere la rezultatele recensămîntului populației din a. 2014 în problema limbii materne. «Curtea a utilizat această statistică, deoarece și-a corelat analiza cu drepturile minorităților naționale și a luat în considerare limbile lor materne, și nu limba în care ei vorbesc de obicei. Astfel, româna este limba maternă pentru nu mai puțin de 77,86% din populația Republicii Moldova, iar rusa – pentru 9,39%; găgăuza - pentru 4,08%; ucraineana - pentru 3,82%; bulgara - pentru 1,48%», - a declarat Domnica Manole.

Conform datelor Facebook, la instalarea acestei rețele de socializare în gadgeturile proprii, 1,2 mln. de oameni din Moldova au ales limba de stat, iar 1,1 milioane – limba rusă.

Ședința s-a desfășurat pe fondalul protestelor în fașa clădirii CC: unii manifestanți cereau anularea legii, alții susțineau adoptarea ei. Ieșind în stradă, Fadei Nagacevschii a fost huiduit de un șir de protestatari și numit ”trădător”. Mulți l-au atacat pe ministru cu amenințări de violență fizică, dar grație poliției atacul a fost prevenit. În cadrul briefingului, Nagacevschii a numit agresiunea manifestată un act de șovinism, inadmisibil în Moldova. El a spus că va înștiința partenerii de dezvoltare și misiunile diplomatice despre înrăutățirea situației și riscul escaladării, precum și că se va adresa structurilor internaționale.

În Moldova din nou se calcă pe aceeași ”greblă lingvistică”, care a mai zdruncinat situația în țară. «În a. 2019 a fost o Curte Constituțională, care a trecut toate liniile roșii, și Comisia de la Veneția s-a implicat pentru a opri această degradare. Cu regret, situația se repetă. Noi cerem ONU și instituțiilor Consiliului Europei să atragă atenție acestei situații și vom adresa Comisiei de la Veneția rugămintea de a bloca astfel de imixtiuni », - a menționat ministrul justiției.

P.S. Despre evoluția ulterioară a evenimentelor după decizia Curții Constituționale, precum și despre opiniile și aprecierile politicienilor și experților, citiți joi pe site-ul Noi.md .

Victor Surujiu