Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Curtea Constituțională - 2019: componenţă nouă cu noi împuterniciri

27 dec. 2018,, 23:34   Societate
12203 3

Odată cu coborîrea cortinei anului ce trece, autoritățile au reînnoit componența Curții Constituționale (CC) a Moldovei – a organului, care poate juca un rol-cheie la totalizările viitoarelor alegeri parlamentare din anul 2019, influențînd configurația puterii și distribuirea principalelor forțe în spațiul politic.

Curtea Constituțională a acumulat, în mod practic, numeroase verdicte, care schimbă situația politică din țară, conform totalurilor de după alegeri. Experții menționează că în Moldova acest organ are o influență enormă și este ca și cum superior tuturor celorlalte instituții de stat. Ca urmare a unei serii de modificări legislative, împuternicirile sale au devenit, practic, nelimitate.

Între timp, experții consideră că majoritatea covîrșitoare a politicienilor moldoveni nu au nevoie deloc de o Curte Constituțională cinstită, transparentă și independentă: ei doresc să deţină controlul asupra tuturor pîrghiilor din stat.

Cea mai sigură pîrghie

CC este unica autoritate de jurisdicție constituțională în Moldova. Aceasta ar trebui să fie independentă de orice altă autoritate publică, să evite politizarea activităților sale și să respecte numai Constituția. În Moldova însă CC este din ce în ce mai des percepută drept pîrghia cea mai sigură, care, dacă este necesar, ajută la menținerea puterii și obținerea superiorității politice în fața jucătorilor-concurenți. Iar dacă, relativ nu demult, putea fi observată şi simţită, periodic, o anumită confruntare între judecători, inclusiv în chestiuni legate direct sau indirect de politică, atunci astăzi acest factor a dispărut, practic.


Dintre cei șase judecători ai Curții Constituționale, doi sînt numiți de Guvern, doi de Parlament și doi de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). În decembrie, au fost numiți trei judecători constituționali noi în locul acelora cărora le-a expirat mandatul la Curtea Constituțională. Au îmbrăcat mantiile de judecători: deputata PDM Raisa Apolschi (din partea Parlamentului) și colegul ei de partid, Artur Reşetnicov (din partea Guvernului), lor li s-a alăturat fostul procuror general Corneliu Gurin (din partea Consiliului Superior al Magistraturii). Într-una din publicațiile precedente, Noi.md a informat în privinţa a ceea ce se cunoaşte despre noii membri ai Curții Constituționale, inclusiv despre carierele lor politice și acelea din domeniul dreptului.

Dacă încă nu demult, în timpul schimbărilor componenţei personalului din cadrul Curții Constituționale, aveau loc negocieri privind posibilii candidați, acum componența Curții Constituționale a fost reînnoită cu judecători ale căror simpatii politice nici măcar nu sînt contestate.

Mai ales, că sub pretexte formale autorităţile au renunţat chiar şi la imitarea procedurilor democratice de desfăşurare a concursului, căci acestea nu garantează că în fotoliul de judecător va ajunge persoana docilă lor. Totodată, componenţa anterioară a CC nu a fost suficient de previzibilă, pentru ca jucătorii interesați de un anumit scenariu să se poată bizui totalmente pe aceștia. Odată cu reînnoirea componenței judecătorilor, toată puterea este concentrată, practic complet, în mîinile autorităților.

Majoritatea comentatorilor politici asociază schimbările rapide din componența Curții Constituționale cu viitoarele alegeri parlamentare din 24 februarie 2019, în funcție de rezultatul cărora Curtea Constituțională poate avea o influență decisivă asupra configurației puterii și distribuirii principalelor forțe în spațiul politic al Moldovei, dar și în structurile puterii. Curtea Constituțională își poate juca rolul şi în cazul necesității de a organiza alegeri parlamentare anticipate în a doua jumătate a anului 2019, dacă nu va fi posibilă formarea unei majorități parlamentare după alegerile din februarie.

"În palmaresul" Curții Constituționale s-au adunat pînă în prezent nu puţine verdicte, care schimbă situația politică din țară, conform totalurilor alegerilor. Astfel, la timpul său, a fost de rezonanță cazul, cînd Curtea Constituțională a emis o rezoluție privind verificarea constituționalității alegerilor prezidențiale din 16 decembrie 2011, precum și decizia Parlamentului de a organiza alegeri repetate la 15 ianuarie 2012. Ambele acte legislative au fost declarate ilegale, din cauza încălcării principiului votului secret. Drept urmare, alegerea repetată a șefului statului a devenit imposibilă, iar coaliția de atunci a primit timp suplimentar, pentru a găsi un candidat potrivit pentru la postul de președinte.

CC cu statut de organ superior statului de drept

În Moldova, Curtea Constituțională are o influență colosală și stă „deasupra” tuturor celorlalte instituții de stat. Pe parcursul ultimilor ani, legislația a fost modificată, pentru a asigura imposibilitatea ca membrii Curții Constituționale să fie schimbaţi, dar și de a-i trage la răspundere fie în timpul mandatului, fie după expirarea acestuia. În plus, Curtea Constituțională a primit dreptul de a bloca operativ, practic, orice legi, decizii guvernamentale, decrete prezidențiale și chiar acorduri internaționale. În unele cazuri în acest scop este suficientă dispoziţia președintelui Curții Constituționale.

Ultimele modificări, examinate de Parlament în luna octombrie cu extinderea atribuțiilor Curții Constituționale asupra actelor juridice, aprobate înainte de adoptarea Constituției, au devenit "cireaşa de pe tort". Mai mult decît atît, modificările în Legea cu privire la Curtea Constituțională și cele din Codul jurisdicției constituționale se fac tot la inițiativa Curții Constituționale. În rezultatul „reformării” legislației, Curtea Constituțională a dobîndit definitiv statutul de organ superior statului de drept, iar competențele sale au devenit, practic, nelimitate.

Pe acest fundal, în practica Curții Constituționale, în ultimii ani sau fost luate numeroase decizii, a căror apariție nu numai că a șocat întreaga țară, dar a avut rezonanță departe de graniţele Republicii Moldova. Multe aspecte, care pot și trebuie rezolvate în cadrul Curții Constituționale în baza dispozițiilor constituționale și a normelor democratice au fost interpretate pur politic, camuflate cu fraze pompoase și subtilități juridice. La adresa CC parvin, adesea, nu numai acuzații de susținere a anumitor interese politice, ci chiar și de activități antistatale, care reprezintă o amenințare semnificativă pentru securitatea națională a țării.

Unii experți consideră că Curtea Constituțională a jucat un rol-cheie în crearea condițiilor pentru "furtul secolului", prin anularea prevederilor legale, care protejau sistemul bancar de fraudele majore. Potrivit fostului ministru al Finanțelor, expert al Transparency International, Veaceslav Negruţa, CC a deconectat "butonul roșu", care permitea blocarea tranzacțiilor suspecte. În special, Curtea Constituțională a anulat competența Centrul Național Anticorupție de a suspenda tranzacțiile suspecte, precum și obligația băncilor de a raporta toate tranzacțiile în valoare de peste 500 mii lei. În afară de asta, judecătorii au suspendat interdicția pentru Banca Națională privind acordarea a mai mult de 100-150 milioane de lei unui singur beneficiar.

Totodată, experții sînt de acord că în Republica Moldova Curtea Constituțională a devenit, de facto, organ politic, nivelul de încredere în care este la cote minime. Juristul Pavel Midrigan atrage atenția asupra faptului că astăzi nu numai cetățenii, ci și mulți reprezentanți din domeniul jurisprudenței nu au încredere în Curtea Constituțională, care, în ultimii 7-8 ani, a emis o serie de decizii destul de controversate din punct de vedere juridic. Potrivit spuselor acestuia, realitatea este de așa natură că Curtea Constituțională este afiliată politic, iar politica în activitățile sale are o influență mult mai mare decît în toți anii de după declararea independenței Moldovei.

Sub presiune politică

Comentînd interesul sporit al autorităților faţă de componența Curții Constituționale, mulți experți și politicieni se concentrează pe schimbarea atitudinii societății față de acest organ. Conform opiniei juristului Serghei Mișin, abaterile de la normele interne privind recentele numiri, în special, atunci cînd vine vorba de deputații din partea partidului de guvernămînt, demonstrează că Curtea Constituțională a încetat să mai fie garantul separării puterilor, așa cum este scris în Constituție. "Pe lîngă faptul că Curtea Constituțională ia decizii politice, aceasta îşi permite, în ultimul timp, să întreprindă incursiuni în chestiuni constituționale, schimbînd Constituția așa cum le este convenabil anumitor persoane", spune Mişin.

16 organizații neguvernamentale au semnat recent o declarație comună, în care se spune că noile remanieri de la Curtea Constituțională au avut loc "într-o grabă fără precedent și fără a fi respectate careva proceduri de numire". Potrivit opiniei autorilor, demisiile judecătorilor și numirile imediate, care au urmat "ridică suspiciuni cum că ar exista interese în spatele acestor acțiuni". Dînşii atrag atenţia asupra faptului că autoritățile încă nu au explicat de ce au decis să se îndepărteze de practica stabilită în anul 2013, care consta în selectarea membrilor Curții Constituționale printr-un concurs public.

Autorii declarației bănuiesc că noii judecători "provoacă suspiciuni rezonabile cu privire la angajamentul lor politic". ONG-urile consideră că atît demisiile bruște și înainte de încheierea mandatului, care s-au întîmplat una după alta, cît și numirile secrete, în grabă, pe criterii politice, dovedesc că nu se ține seama de importanța CC și că acestea subminează încrederea opiniei publice în ce priveşte independența instituţiei în cauză. ONG-urile au făcut apel către Parlament, Guvern și către Consiliului Superior al Magistraturii să elaboreze norme transparente, care să asigure numirea judecătorilor la Curtea Constituțională, în funcție de meritele pe care le au aceştia.

Reprezentanții opoziției fac legătura ultimelor remanieri ale componenţei Curții Constituționale, în principal, cu alegerile parlamentare viitoare, exprimîndu-și îngrijorarea privind legalizarea eventualelor încălcări. Directorul Institutului pentru Inițiative Strategice, fostul ambasador al Republicii Moldova în Austria, Andrei Popov, consideră că este reală probabilitatea invalidării rezultatelor alegerilor parlamentare în unele circumscripții-cheie, dacă acestea nu vor fi în favoarea autorităților, interesate să treacă anumite figuri politice. Analistul ne atenţionează că "PDM-ul are destule modalități, resurse și pîrghii, pentru a se menţine la putere și pentru a transforma orice situație în avantaj propriu".

"Una din sarcinile principale ale CC constă în supravegherea activităţii autorităților legislative și executive, verificarea calității actelor juridice și respectarea lor conform Constituției" - menţionează unul dintre experții noștri. - Judecătorii trebuie să stabilească, dacă inovațiile legale nu urmăresc atingerea unor anumite avantaje politice și economice de moment, care îi sînt străine unei societăți democratice și, de asemenea, să împiedice orice ingerințe nemotivate în domeniul cîmpului constituțional.

În multe cazuri, Curtea Constituțională este singurul organ, care îi poate învăța pe politicieni să respecte Legea Supremă. Dar aceste reguli funcționează atunci cînd vine vorba de un stat de drept civilizat, unde CC nu va permite în niciun fel de circumstanţe să îndeplinească scopurile și obiectivele unei părți a clasei politice. CC din Moldova însă a cedat, demult, pozițiile sale sub presiunea politică. Majoritatea covîrșitoare de politicieni moldoveni nu au nevoie de o Curte Constituțională cinstită, transparentă și independentă. Ei doresc să deţină controlul asupra tuturor pîrghiilor din stat, rezervîndu-i CC rolul de editor al deciziilor necesare într-un moment concret și într-o anumită situație".

Victor Surujiu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?