Cursa celor opt candidați pentru funcția de bașcan: “foștii” revin. Partea 2

(Continuare. Începutul – la 14.04.2023)

Vorbim în continuare despre candidații la funcția de bașcan al Găgăuziei în alegerile, care vor avea loc la 30 aprilie. De această dată la această funcție pretind 8 persoane, printre care o femeie – candidata partidului “Șor” Evghenia Guțul .

La finele lunii ianuarie, curent Adunarea populară a Găgăuziei a redus pragul obligatoriu de prezență a alegătorilor la urne de la 50% la 33,3%. Cei din APG au declarat că aceasta va permite excluderea posibilității de a perturba alegerile din cauza neprezentării. În anii din urmă în autonomie, la fel ca în întreaga țară, s-a intensificat migrația. În ianuarie, vicepreședintele Adunării populare Gheorghii Leiciu menționa: conform listelor, numărul alegătorilor este dublu față de cel real al persoanelor aflate în Găgăuzia, așa că de fapt prezența de 50% este imposibilă.

Victor Petrov – nr.4 în buletinul de vot

47 de ani, deputat în Adunarea populară

Cel mai înstărit candidat la funcție de bașcan în actualele alegeri. Este antreprenor în domeniul turismului și IT. În a. 2001 a fondat compania turistică “Damla Tur”, iar în a. 2007 a venit în fruntea diviziunii regionale a companiei internaționale “Tez-Tour”. Este și proprietarul companiei “IT-Holding”. În nota lui biografică se spune că în prezent “IT-Holding” este o companie internațională cu structuri în 37 de țări și colaborează cu multe platforme comerciale cunoscute, cum ar fi Amazon, E-bay și altele.

Victor Petrov este candidatul din cauza căruia au apărut fricțiuni serioase în conducerea Partidului socialiștilor. În timp ce PSRM sprijină în aceste alegeri candidatura lui Grigorii Uzun, deputatul –socialist Vasile Bolea este șeful staff-ului electoral al lui Victor Petrov.

“Comitetul executiv al PSRM a decis să acorde sprijin politic candidatului independent la funcția de bașcan al UTA Găgăuzia Grogorii Uzun. Decizia CE a fost aprobată de majoritatea membrilor Consiliului republican. Sprijinirea altui candidat este decizia personală a deputatului Vasile Bolea, pe care echipa nu a salutat-o. În aceste condiții, conducerea PSRM îl roagă pe dl Bolea să respecte decizia colegilor. Comitetul executiv va lua o decizie în raport cu deputatul Vasile Bolea, în conformitate cu statutul partidului ”, - se spunea în declarația PSRM din 10 martie, 2023 .

Victor Petrov și-a făcut masteratul la Universitatea de stat din Moldova, unde a obținut diploma de master în drepturile omului, și a studiat la facultatea de jurnalism a GAZI Universitesi (Ankara, Turcia). A lucrat traducător în ambasada Tadjikistanului în Turcia

În viața politică a Găgăuziei este cunoscut din a. 2020 prin crearea, în prima fază a pandemiei de coronavirus, a organizației de voluntari “Народный антикризисный штаб (НАШ)” în sprijinul celor nevoiași. În timpul alegerilor în Adunarea populară a Găgăuziei din toamna lui 2021, această organizație a organizat diverse acțiuni, inclusiv împărțirea unor colete cu alimente locuitorilor autonomiei. Concurentul lui electoral din circumscripție Vladimir Bogacev l-a acuzat de folosirea unor mijloace nedeclarate și a depus o plîngere la CEC. Dar nu a ajutat – Petrov a învins în circumscripția electorală nr. 2 din Comrat, în care a acumulat 97,5% din voturile alegătorilor.

Devenind deputat în APG, Victor Petrov în mod repetat a fost înaintat pentru funcția de președinte al Adunării populare, fiind concurentul lui Dmitrii Constantinov, dar după tentativa nr.15 spicher a devenit Constantinov. În a. 2020 Petrov a fondat proiectul Academia de inovații eGagauzia, în a. 2021 a devenit coordonatorul dezvoltării în RM a Casei de comerț “Молдавия” (Sankt Petersburg). În iulie, 2022 a venit în fruntea mișcării social-politice pro-ruse “Народный союз Гагаузии”.

Victor Petrov a fost unul dintre inițiatorii scrisorii din februarie, 2022 în adresa conducerii “Газпром” și a președintelui Rusiei Vladimir Putin, cu cererea de a oferi Găgăuziei gaze la prețuri speciale sau gratis, ca ajutor umanitar. Valeriu Pașa, expertul ONG Watchdog, în vara trecută a acuzat un șir de politicieni găgăuzi, inclusiv Victor Petrov, de legături cu “banii murdari ai criminalității organizate”. Printre alții, Pașa l-a numit pe Vladimir Culibaba – cetățean al Rusiei și ex-șef al Federației de lupte din Sankt Petersburg, achitat de suspiciunea de omor la începutul anilor 2010, care a fost co-fondatorul partidului “Народный союз Гагаузии”.

Dmitri Croitor– nr.5 în buletinul de vot

63 de ani, ambasadorul RM în Turcia, Egipt, Iordania și Liban

Ex-bașcan al Găgăuziei. A ocupat funcția dată în perioada septembrie, 1999 – iunie,2002. Nu și-a dus mandatul la capăt și a demisionat anticipat din cauza conflictului politic cu conducerea centrală și președintele Vladimir Voronin.

Dmitri Croitor este unul dintre cei mai activi participanți la alegerile bașcanului. El a candidat la această funcție încă la primele alegeri ale șefului autonomiei, în mai-iunie, 1995, dar nu a trecut în turul doi. În a. 1998 a devenit deputat în parlament pe listele mișcării social-democratice “Pentru o Moldovă democratică și prosperă” în frunte cu Dumitru Diacov, dar în scurt timp a demisionat și a fost numit vice-ministru de externe.

A doua încercare a lui Croitor de a deveni bașcan al Găgăuzie, în august-septembrie, 1999 a fost reușită. În turul doi el l-a învins cu 61,54% pe bașcanul în acțiune Gheorghii Tabunșcic. Dar după ce în a. 2001 la putere a venit Partidul comuniștilor, Dmitri Croitor a început să aibă probleme. Activitatea sa era blocată și de forțele politice locale, și de puterea centrală. El era acuzat de abuz de putere și delapidare de fonduri. În ianuarie, 2002 un grup de 21 de deputați în Adunarea populară a Găgăuziei a declarat bașcanului un vot de neîncredere și a stabilit pentru 24 februarie un referendum privind revocarea lui Croitor din funcție. N-a fost să fie – puterea executivă în frunte cu bașcanul a făcut totul pentru ca acesta să nu aibă loc, totuși peste jumătate de an de presiuni D.Croitor a fost nevoit să demisioneze. El și-a explicat acest pas prin faptul că Adunarea populară ignoră opinia sa și respinge orice inițiative.

Ex-bașcanul a încercat să participe la alegerile repetate ale bașcanului în octombrie, 2002, dar CEC locală a refuzat să-l înregistreze ca deputat din partea Partidului democrat pe motiv că documentele depuse nu erau complete.

Tot atunci, în octombrie 2002, ca premiu de consolare, prin decret prezidențial D.Croitor a fost numit reprezentant permanent al RM la Oficiul ONU din Geneva, a reprezentat Moldova pe post de ambasador extraordinat și plenipotențiar la OMC. În a. 2003 a fost numit, prin cumul, ambasador al Moldovei în Confederația Elvețiană. Între anii 2011-2015 a fost directorul programului ONU pentru dezvoltarea antreprenoriatului în FR.

În a. 2015 candidează din nou la funcția de bașcan al Găgăuziei, dar pierde în fața Irinei Vlah, căci acumulează doar 6,21% din voturi. În a. 2018 devine consilier nescriptic al bașcanei Irina Vlah pentru relații economice externe. În noiembrie, 2019 este numit ambasador în Turcia, Egipt, Iordania și Liban. În prezent candidează la funcția de șef al autonomiei pentru a patra oară.

Serghei Cimpoieș, adversarul lui Croitor, după ce mai nu i-a fost refuzată înregistrarea , a declarat că este “comanda politică a partidului aflat la guvernare” în favoarea lui D.Croitor, executată de bașcana Irina Vlah și președintele APG Dmitrii Constantinov. “Ei văd în mine un concurent. Nu este un secret că ei îl promovează pe reprezentantul lor, D.Croitor. Este maniera lor, varianta de a mă exclude din cursă ”, - a declarat Cimpoieș.

Dmitri Croitor a respins acuzațiile cum că ar fi sprijinit de PAS. “Nu este deloc adevărat că eu aș fi candidatul lui Sandu. Eu fiind un candidat independent, nimeni nu stă în spatele meu”, - a declarat el în emisia postului TV regional GRT.

Serghei Cernev – nr.6 în buletinul de vot

57 de ani, jurist, temporar nu este angajat

Fost deputat în Adunarea populară de legislatura III, IV și VI . Unul dintre cei mai scandaloși candidați la funcția de bașcan, cunoscut și ca bătăuș.

Altă dată Serghei Cernev era una dintre figurile-cheie în echipa ex-bașcanului Mihail Formuzal, prin protecția căruia a condus raionul Vulcătești, dar și a studiat la Academia administrării publice . În primăvara lui 2011 Cernev a fost eliminat din mișcarea “Единая Гагаузия”, loială lui Formuzal, după care eliberat din funcția de președinte al raionului Vulcănești.

În februarie, 2012 în timpul ședinței extraordinare cu conducătorii localităților, convocate de bașcan pentru a dezbate chestiunea privind oportunitatea dizolvării APG, fostul adept al șefului autonomiei S.Cernev i-a aplicat lui M.Formuzal o lovitură în zona pieptului.

În mai, 2014 M.Formuzal l-a acuzat pe Serghei Cernev, ex-președinte al raionului Vulcănești, președinte al organizației teritoriale a PDM și șef al nodului feroviar al portului Giurgiulești de atentat la securitatea sa și deteriorare a proprietății statului. În timpul întrevederii bașcanului cu activul satului Etulia, Cernev a spart anvelopele automobilului de serviciu al șefului autonomiei, fapt confirmat de înregistrarea camerei de bord a mașinii. Mihail Formuzal a declarat că impunitatea lui Cernev și a adepților săi se datorează ”protecției” din partea MAI și a Partidului democrat.

Cernev a declarat atunci că și-a amintit de controversa avută cu Formuzal în februarie, 2014 - “atunci el a declarat fără drept de apel că va aduna lesne 500 - 1000 de locuitori ai Etuliei, iar dacă nu – va pleca pe jos din sat. La18 mai, în Etulia au venit la adunare 15 persoane, și eu l-am ajutat să-și îndeplinească promisiunea”, - și-a explicat el gestul cu spargerea anvelopelor. Da la 3 iunie a aceluiași an, în timpul unui schimb de replici, Cernev a urcat pe masă și l-a lovit pe președintele Adunării populare Constantinov cu pumnul, iar pe Mihail Formuzal – cu piciorul în față.

În a. 2015 Serghei Cernev a încercat deja să candideze la funcția de bașcan al Găgăuziei, încă pentru el au votat doar 122 de persoane, sau 0,19% dintre alegători. În ciuda acestui rezultat infim și a diferenței enorme de cel al învingătoarei Irina Vlah (51,11%) și a lui Nicolai Dudoglo, care a ocupat locul doi (19,06%), Cernev împreună cu Dudoglo au cerut renumărarea voturilor. Ei făceau trimitere la numeroase încălcări comise de Vlah, cum ar fi aceea, că pentru susținerea ei alegătorii ar fi fost plătiți cu cca 500 de lei.

Evghenia Guțul – nr.7 în buletinul de vot

37 de ani, candidata partidului “Șor”

Cea mai puțin cunoscută și cea mai puțin promovată candidată la funcția de bașcan în actualele alegeri. Juristă, originară din s. Etulia, Vulcănești. Este tot ce cunoaștem despre Evghenia Guțul. În declarația sa de avere și venituri, ea a indicat că anul trecut veniturile sale au fost: salariul de 4 243 lei, indemnizația pentru copil de 15,3 mii lei, un cadou la nașterea copilului în mărime de 5 mii de euro și o oarecare donație de 20 mii de euro. În declarație se mai indică că soțul are o afacere privată, livrează veselă și echipamente pentru businessul de restaurant.

Evghenia Guțul se autodefinește ca persoană bine determinată și puternică, și spune că decizia sa de a merge în politică a fost una chibzuită. De altfel, pentru Evghenia Guțul vorbește mai mult partidul din spatele ei. Formațiunea politică a lui Ilan Șor promite să atragă în regiune, chiar în primii doi ani de conducere a candidatei sale, 500 mln. de euro, să creeze 7 mii de locuri noi de muncă, să deschidă o reprezentanță la Moscova, să majoreze în regiune salariile cu 30%, independent de deciziile autorităților centrale.

Serghei Cimpoeș - nr.8 în buletinul de vot

56 de ani, directorul “Basarabia-Agroexport”S.R.L.

Încă un participant repetat al alegerilor bașcanului. La început, a încercat să candideze la funcția de șef al regiunii în a.2015: a luat listele pentru semnături, însă nu a mai continuat procesul de înregistrare, ci a aderat la echipa ex-bașcanului D.Croitor, cu care acum luptă. Apoi a candidat la funcția de bașcan în a. 2019. A luat atunci locul doi cu 7,27%, dar comparativ cu rezultatul Irinei Vlah (91,27 % din voturi) acest rezultat nu a fost unul foarte vizibil.

Este cunoscut pentru criticile active aduse bașcanei în acțiune. Spre exemplu, la alegerea spicherului APG a declarat că Irina Vlah corupe deputații, pentru ca să biruie candidatul ei. A mai acuzat puterea executivă în frunte cu bașcana de scheme de corupție. În rezultat, în a. 2020 Irina Vlah a depus la poliție cererea de a-l trage pe Cimpoeș la răspundere pentru calomnie. Deputatul a contestat în instanță procesul verbal al poliției și a învins în prima instanță.

Serghei Cimpoeș este deputat în Adunarea populară a Găgăuziei deja de 14 ani, este președintele fracțiunii “Gagauz Sesi” (“Vocea Găgăuziei”), din care fac parte 12 deputați.

Este antreprenor, conduce fabrica de conserve “Basarabia-Agroexport” (Comrat). Toamna trecută între “Basarabia-Agroexport” S.R.L. și primăria orașului a izbucnit un război. Primarul Serghei Anastasov a declarat că fabrica de conserve este cel mai mare poluant al rîului Ialpug - colectoarele-s înfundate cu tescovină și deșeuri din activitatea fabricii, din această cauză în oraș domină o putoare insuportabilă. Iar directorul companiei S. Cimpoeș a văzut în acțiunile primăriei (inclusiv deconectarea fabricii de la canalizarea orășenească de către întreprinderea municipală “Су-канал” pentru deversarea în canalizare a deșeurilor industriale) o ”comandă politică” a bașcanei Irina Vlah și încercarea primarului de Comrat de a ascunde delapidarea de fonduri.

Cu ceva ani în urmă, numele lui Serghei Cimpoeș a mai figurat într-un șir de scandaluri. Astfel, în a. 2014 ziarulnational.md a scris că partenerul antreprenorului, businessmanul din Kazahstan Airat Arîmbaev, cota căruia în compania moldovenească “Vegfrutis” era de 49,99%, a acuzat că Cimpoeș i-a furat peste 25 mln. de lei. Arîmbaev susținea că, devenind coproprietarul fabricii, el i-a încredințat lui Cimpoeș toate drepturile de administrare, fapt atestat notarial. Apoi a aflat despre falimentarea companiei “Vegfrutis”: s-a dovedit, că datoriile companiei cu un capital social de 50 mln. de lei au atins cifra de 84 mln. În procesul verificării actelor contabile, administratorul procedurii de insolvență a clarificat că conducerea “Vegfrutis” (directoarea companiei era soția lui Cimpoeș) a încheiat cu compania “Basarabia-Agroexport” (director S.Cimpoeș) un contract de transmitere în chirie a fabricii de conserve și a 120 ha de livezi fructifere în sumă totală de 150 mii de lei pe an.

Creditorii “Vegfrutis”au organizat atunci mai multe conferințe de presă. La una dintre acestea Ivan Terzi, președintele Camerei Publice a Găgăuziei, care a obținut restituirea sumei de 50 mii de lei, a declarat că deputatul APG Serghei Cimpoeș “împreună cu rudele și complicii săi trebuie să întoarcă oamenilor mai bine de 80 mln. de lei ”. Ca parteneri de afaceri fraudați au fost numiți businessmanul kazah, dar și Valerii Furman din Rusia, angajat în comercializarea sucurilor “Vegfrutis” pe piața rusă. Însuși S.Cimpoeș declara, că dosarul pornit împotriva lui este “cusut cu ață albă” și că afacerea sa a devenit obiect de interes al unui grup de persoane, care după mai multe atacuri raider eșuate au pornit dosare penale la comandă. Printre persoanele care își doresc afacerea lui, Cimpoeș l-a numit pe Nicolae Dudoglo și pe antreprenorul Grigore Caramalac, declarat în căutare și stabilit în Rusia.

În actualele alegeri, Comisia electorală a autonomiei mai nu a refuzat înregistrarea lui S.Cimpoeș - chipurile, pentru un șir de greșeli tehnice în listele de subscriere. Cimpoeș a declarat presei locale, că aceasta este “comanda politică a partidului de la guvernare ”, executată de bașcana Irina Vlah și președintele APG Dmitrii Constantinov în favoarea candidatului Dmitri Croitor, însă dovezi nu are. Cimpoeș s-a adresat Curții de Apel Comrat, care a anulat decizia CEC privind refuzul de a-l înregistra ca fiind ilegală, iar CEC a fost nevoită să execute decizia instanței și să-l înregistreze pe S.Cimpoeș candidat la funcția de bașcan.

***

În cei 28 de ani de alegere a bașcanului autonomiei Găgăuze și 7 campanii electorale precedente, Găgăuzia a avut doar patru bașcani – Gheorghe Tabunșcic, Dmitri Croitor, Mihail Formuzal și Irina Vlah. Toți, cu excepția lui Croitor, au ocupat această funcție de două ori. Acum, în funcție de votul alegătorilor din 30 aprilie, există trei variante: ori Găgăuzia va avea un nou bașcan, al cincilea la număr, ori funcția va fi ocupată pentru a doua oară de Dmitri Croitor, pe care mulți îl numesc “candidatul secret al puterii centrale”, care îi va “ajunge din urmă” pe ceilalți ex-bașcani, ori șef al autonomiei va deveni pentru a treia oară Mihail Formuzal.

Xenia Florea