Cum Temu a creat pentru toate țările probleme

Piețele comerciale chinezești și americane au tăiat răsuflarea micilor afaceri și comercianților cu amănuntul din Moldova. Pe aceste platforme online, coletele cu valoarea mai mică de 150 EUR fiind scutite de taxe reprezintă o concurență neloială pentru afacerile locale, și le provoacă pierderi. Statul pierde și el – bugetul pierde miliarde de lei. Antreprenorii solicită guvernului să modifice legislația și să creeze condiții comerciale egale pentru toți participanții la piața moldovenească. Consumatorii sunt îngrijorați că un canal de achiziționare a bunurilor ieftine va fi întrerupt.

Moldovenii sunt dependenți de piețele comerciale

Platforma chineză Temu a intrat pe piața moldovenească, și popularitatea ei a crescut vertiginos datorită accesibilității produselor, zeci de mii de moldoveni comandă diverse bunuri online. Anterior, o altă platformă online chineză, AliExpress, era pentru moldoveni principala piață pentru cumpărăturile online, dar, în timp, prețurile de acolo au început să crească, iar livrarea gratuită practic a dispărut. În unele cazuri, livrarea în țara noastră era și este mai scumpă ca produsul în sine, ceea ce a redus numărul de persoane dispuse să facă cumpărături acolo. Apoi a apărut platforma online Joom, unde puteți găsi, de asemenea, articole esențiale și diverse produse la prețuri mai mici ca în ​​lanțurile de magazine din Moldova. Dar adevăratul boom al coletelor a avut loc odată cu apariția pieței Temu, care a devenit un fel de salvare pentru moldoveni în fața creșterii prețurilor din țară, în timp ce veniturile au rămas neschimbate.

Comerțul online a devenit așa de popular în Moldova, că coletele curg în țara noastră într-un flux aparent neîntrerupt. În afară de întreprinderea de stat Poșta Moldovei, operatorul poștal ucrainean Nova Poșta, care a intrat pe piața moldovenească în urmă cu ceva ani și deschide rapid filiale una după alta, gestionează întregul volum de trimiteri poștale.

Conform datelor oficiale, volumul transferurilor online cu carduri bancare în 2024 s-a ridicat la 12 miliarde de lei, de aproape zece ori mai mare ca în ​​2015- atunci această cifră era de 1,35 miliarde de lei. Anul trecut, au fost înregistrate 12 milioane de colete și pachete, dintre care 9,7 milioane au fost internaționale și 2,3 milioane interne. În timp ce ultimele au înregistrat o ușoară creștere, expedierile internaționale au crescut cu un uimitor 40%. Conform previziunilor preliminare, în 2025, cetățenii moldoveni vor plăti un total de 15 miliarde de lei pentru bunurile achiziționate pe platformele online folosind cardurile lor bancare.

Impactul comerțului transfrontalier asupra economiei Moldovei

Creșterea rapidă a comerțului electronic a fost alimentată de prețurile scăzute pe piețele chinezești și de livrarea rapidă, precum și de scutirile de taxe (TVA și taxe vamale) pentru colete în valoare de pînă la 150 EUR. Reprezentanții companiilor autohtone sunt îngrijorați de condițiile comerciale inegale dintre vînzătorii locali și cei internaționali. Aceștia au cerut autorităților să abordeze problema concurenței neloiale, care, susțin ei, subminează poziția companiilor moldovenești pe piața internă. Problema este că platformele chineze nu numai că evită TVA și taxele vamale, dar nici nu sunt înregistrate în Republica Moldova și nu respectă reglementările fiscale moldovenești.

Provocările comerțului transfrontalier prin intermediul magazinelor online chineze și impactul acestuia asupra economiei moldovenești au fost discutate la reuniunea Clubului Presei Economice din 22 iulie. Proprietarii lanțurilor de magazine (Trend, Azart, Terranova, Mango, Bomba, Smart, Maximum, Cleber) și a centrelor comerciale (Port Mall, Grand Hall, Sun City), reprezentanți ai organizațiilor de afaceri (Amcham Moldova) și reprezentanți ai ministerelor și agențiilor au fost invitați la discuția „De ce platformele comerciale chinezești reprezintă o amenințare pentru economia moldovenească”.

Conform statisticilor prezentate de Alexandru Burdeinîi, președintele Clubului Presei Economice, aproximativ 10 milioane de colete au ajuns în Moldova în 2024 de pe platformele online chinezești și americane, inclusiv Temu, Joom, Aliexpress, iHerb, Shein și MakeUp. Trei milioane de colete au fost livrate prin intermediul operatorului poștal Nova Poshta. În total, cifra de afaceri a pieței de colete în 2024 s-a ridicat la aproximativ 300 de milioane de euro.

Scutirea de TVA și taxe de import pentru mărfurile comercializate pe piețele americane și chineze reduce costul mărfurilor pentru cumpărătorii moldoveni cu aproximativ 30-35%. În consecință, bugetul de stat pierde venituri, în 2024 el ar fi putut primi încă 1,3 miliarde de lei din TVA, taxe vamale și impozit pe profit, potrivit InfoMarket.

Discuția a citat ca exemplu practica UE de a aborda impozitarea și controalele importurilor prin canalul poștal. În prezent, țările UE nu mai au o limită specificată de scutire de TVA pentru colete; TVA-ul se percepe la primul euro.

„În prezent, orice colet care sosește din afara UE este supus TVA-ului, indiferent de valoarea sa. A fost implementat sistemul IOSS (Import One-Stop Shop); vînzătorii online (inclusiv platforme precum AliExpress, Temu și Shein) sunt obligați să plătească TVA. UE are, de asemenea, sistemul de pre-notificare ICS2: fiecare colet trebuie să fie însoțit de informații digitale precise despre conținut, valoare și expeditor”, scrie InfoMarket.

Ocolirea certificării și a controlului calității

În timpul discuției, antreprenorii au invocat nu doar concurența neloială din partea mai multor platforme comerciale online chineze, ci și de încălcarea legislației moldovenești, în special în domeniile gestionării deșeurilor și certificării. În plus, nu toate produsele comercializate, fie alimentare sau nealimentare, sunt sigure. Oamenii de afaceri au regretat, de asemenea, faptul că extinderea agresivă a Temu a crescut costurile de publicitate Google, ceea ce a afectat magazinele online mai mici, care pierd clienți din cauza concurenței.

Mircea Baciu, proprietarul lanțului de magazine Bomba și al centrului comercial Grand Hall, a declarat că piețele își reduc costurile de producție cu aproximativ o treime datorită absenței taxelor și a altor cheltuieli.

„Același Temu chinez nu are un sistem de certificare, instrucțiuni traduse și servicii post-vindere pentru mărfurile livrate persoanelor fizice. Toată logistica (transportul aerian) este subvenționată de guvernul chinez: în medie, expedierea unei singure comenzi către Moldova costă piața între 0,50 și 1 dolar. Acest lucru duce la încălcări ușoare, unde o persoană poate procesa 10-50 de colete pe lună «pentru sine» și apoi vinde mărfurile prin intermediul rețelelor de socializare”, și-a exprimat punctul de vedere antreprenorul, citat de logos-press.md.

Reprezentanții afacerilor au subliniat, de asemenea, problema lipsei controlului calității mărfurilor comandate pe piețele internaționale. În timp ce mărfurile importate de companiile importatoare din Moldova sunt supuse inspecției sanitare, coletele private nu sunt inspectate. Între timp, oamenii comandă suplimente alimentare, cosmetice medicinale și medicamente de pe cunoscuta platformă online iHerb.

«În cazul vînzărilor în colete, cine este responsabil pentru organizarea transportului mărfurilor către serviciile de curierat? Cine este responsabil pentru siguranța mărfurilor importate în țară? Cine este responsabil pentru cantitatea de deșeuri importate în țară și reciclarea acestora? Cum putem fi siguri de valoarea reală a mărfurilor importate? Din răspunsuri, va fi clar că toate aceste mărfuri intră în Moldova într-un flux organizat (!). Și încă nu avem un mecanism legal pentru a controla importul de mărfuri în țară prin colectare externă. Acest lucru duce la fraudă și pierderi bugetare. Dar cel mai important, pune o presiune agresivă asupra comercianților moldoveni, care sunt în pragul falimentului din cauza unui declin semnificativ al vînzărilor legale”, îl citează logos-press.md pe Sergiu Rabei, proprietarul companiei comerciale BRG Solutions.

De altfel, în Letonia, Centrul pentru Protecția Drepturilor Consumatorilor a efectuat o evaluare de specialitate a calității mărfurilor de pe platforme online cunoscute și a dezvăluit o imagine destul de sumbră. „Pe platforma Shein, 56% dintre produse erau nesigure, iar 79% neconforme; „Pe Temu, 29% erau nesigure și 67% neconforme; pe AliExpress, 46% erau nesigure și 92% neconforme”, a declarat Eva Eglite, reprezentantă a Centrului pentru Protecția Drepturilor Consumatorilor, citată de https://rus.jauns.lv/.

Companiile solicită condiții de concurență echitabile pentru toți comercianții cu amănuntul.

Antreprenorii locali au făcut apel la autorități pentru:

în primul rînd, să abroge prevederea care permite scutirea de taxe și impozite pentru coletele de până la 150 EUR, considerând că TVA-ul ar trebui reținut de la primul euro;

în al doilea rînd, să solicite piețelor chineze să se înregistreze în sistemul IOSS;

în al treilea rînd, să implementeze sisteme de control ICS2 - înregistrarea digitală a fiecărei expedieri - precum și sisteme informatice care analizează frecvența și volumul comenzilor;

în al patrulea rînd, să limiteze numărul de colete per vînzător.

Cu alte cuvinte, afacerile locale pledează pentru drepturi egale ale tuturor participanților și le cer să funcționeze în conformitate cu legislația moldovenească, fără scutiri de taxe sau costuri subvenționate

Corina Alexa, șefa Direcției Generale Politică Fiscală și Vamală din cadrul Ministerului Finanțelor, care a participat la discuția de la Clubul Presei Economice, a menționat că ei monitorizează și analizează dinamica comerțului pe platformele online de peste doi ani. Ea a remarcat o creștere cu 20% a numărului de colete care sosesc în Republica Moldova în 2025. Veniturile bugetului de stat din vămuirea coletelor, dar numai pentru cele cu o valoare de peste 150 EUR, au crescut, de asemenea, cu 15%. Corina Alexa a mai spus că se analizează măsurile introduse în UE și se aplică pe piața moldovenească, implementarea lor fiind planificată în viitorul apropiat. Scutirea maximă de TVA va fi, de asemenea, redusă treptat, iar noul parlament va fi solicitat să aprobe modificări la legislația moldovenească, care reglementează comerțul prin piețele internaționale.

Colectarea impozitelor fără a împinge consumatorii în ghetoul de mărfuri

Veaceslav Ioniță, expert economic IDIS „Viitorul”, a comentat pentru Noi.md că în timp ce Moldova primea 40.000 de colete pe an, impactul nu era la fel de pronunțat ca acum, că numărul de trimiteri poștale de pe platformele online internaționale a ajuns la 10 milioane. Cu alte cuvinte, sistemele de transport și logistică internațională au devenit așa de eficiente, că barierele au dispărut. Se pare că un om de afaceri vinde mărfuri fără a plăti TVA și alte taxe, în timp ce altul le plătește, ceea ce duce la o concurență neloială, a remarcat expertul și a adăugat că această problemă este acută nu doar în Republica Moldova, ci și, într-o măsură mai mare, în Europa, deși au fost introduse deja o serie de măsuri restrictive. Situația din Moldova trebuie abordată și analizată cu atenție.

„Nu m-aș grăbi, dar sunt absolut necesare niște acțiuni: dacă bugetul țării pierde miliarde de lei, este nevoie de acțiuni”, a comentat Veaceslav Ioniță pentru noi.md. Conform datelor bancare — adică a plăților pentru achizițiile efectuate cu carduri bancare — bugetul Republicii Moldova a pierdut deja aproximativ 2 miliarde de lei din 10 miliarde de lei în achizițiile efectuate pe platformele online internaționale. Această situație distruge afacerile locale, nu pentru că ar fi rele, ci pentru că le pune pe o poziție de inegalitate. De altfel, acum niște ani, Moldova a introdus TVA pentru achizițiile online. La început, oamenii au fost indignați, spuneau că nu va funcționa. Cu toate acestea, funcționează bine: oamenii plătesc TVA de 20% la cumpărarea filmelor și muzicii online, și nimeni nu are probleme.

În același timp, Veaceslav Ioniță consideră că fiecare ar trebui să aibă dreptul de a alege; nu ar trebui create condiții care să oblige oamenii să cumpere bunuri doar de pe piața locală. Cetățenii au dreptul să cumpere bunuri din orice magazin, oriunde în lume - adică, oriunde este convenabil și accesibil - dar trebuie să plătească impozite.

„Sunt împotriva ca oamenii să fie împinși într-un ghetou de mărfuri, dar trebuie să existe o concurență loială”, a remarcat expertul economic. „În acest moment, afacerile noastre pierd nu pentru că în Moldova mărfurile sunt comercializate la prețuri mai mari comparativ cu platformele comerciale internaționale, ci pentru că nu există o concurență loială. Nu există soluții rapide și ușoare; nici măcar Uniunea Europeană nu știe cum să abordeze această problemă. Dar ea trebuie abordată.”

Veaceslav Ioniță este convins, că autoritățile vor păstra o sumă minimă scutită de taxe pentru achiziționarea de bunuri pe platformele online internaționale, dar se caută în continuare soluții. Consumatorii care achiziționează articole individuale pentru uz personal, în general, nu vor observa o diferență mare de preț după includerea TVA. Plătind pentru un film online, nu observăm TVA și se va găsi un sistem, care să garanteze că oamenii nu vor observa absolut nimic, a remarcat expertul.

Simte diferența

Consumatorii, firește, se arată îngrijorați că modificările legislației actuale îi vor priva de posibilitatea de a cumpăra bunuri mai ieftine pe piețele online internaționale. Acest lucru este evident din comentariile scrise de utilizatorii rețelelor de socializare sub postările despre impozitarea preconizată a bunurilor de pe piețe.

Mihail Bagas: „O veioză de noapte în Moldova costă 800 de lei, aceeași pe Temu costă 90 de lei. Nu m-ar deranja o diferență de 50 de lei. În unul dintre colete, am comandat pentru cățelul meu articole mici în valoare de 600 de lei. Conform estimărilor mele, ar fi trebuit să plătesc în jur de 3.000. Și așa este în toate. Suntem noi foarte bogați? Și așa plătim întreit pentru toate”.

Nadejda Fadeeva: „Temu ne-a oferit oportunitatea de a achiziționa materiale creative la un preț rezonabil. Nu sunt om de afaceri și vreau să cumpăr bunuri la un preț rezonabil, nu la ceea ce dictează localnicii lacomi.”

Vadim Scurtu: „Aceasta este pură speculație și orice ignorant face bani din asta în zilele noastre. Este cel mai simplu tip de afacere: cumpără acolo, vinde aici cu un adaos comercial, reinvestește adaosul comercial și așa mai departe.”

Iulia Zelenaia: „Oamenii caută mereu prețuri mai ieftine pentru a cumpăra bunurile de care au nevoie. Și uneori acest lucru este justificat, deoarece mulți dintre comercianții noștri cumpără bunuri pe Temu, chiar dacă plătesc impozite și taxe, dar măresc prețul cu un factor de 20-30 pentru a-și acoperi cheltuielile cu impozitele, taxele, chiria și salariile angajaților. Uneori chiar măresc prețul cu un factor de 20-30 pentru a lua mai mulți bani”. Am cumpărat o curea pentru un smartwatch dintr-un magazin din Chișinău cu 159 de lei, apoi am comandat un set de 10 curele identice, în culori diferite, de pe Temu pentru 60 de lei. Deci, prețul unei curele este de 6 lei, adică de 26 de ori mai ieftin ca în Moldova. Așa ne înșală în toate”.

Alexei Moldovan: „Nicio măsură restrictivă nu va ajuta; prețurile chiar variază nu cu zeci, ci cu sute și chiar mii de procente... Este nevoie de cooperare și colaborare aici, plus că jucătorii majori trebuie să se specializeze în produsele lor, să concureze în domenii, pe care giganții externi nu le pot oferi... Iar în ceea ce privește publicitatea, este nevoie de ingeniozitate; suntem obișnuiți să lucrăm după șabloane, mai ales că interogările de căutare reprezintă un procent prea mic din promovarea digitală în Moldova.”

Cum contracarează alte țări piețele gigantice?

După cum s-a menționat mai sus, problema importului de colete scutite de taxe nu este specifică Republicii Moldova. România a introdus recent o taxă fixă ​​de 25 de lei românești (aproximativ 100 de lei moldovenești) pentru fiecare colet în valoare de pînă la 150 de euro, care intră în țară de pe platforme internaționale din afara UE.

Plus la programele și sistemele deja implementate pentru înregistrarea și monitorizarea coletelor, alte țări ale UE propun introducerea unei taxe de 2 euro pentru fiecare colet cu bunuri de pe piețele chinezești.

În Ucraina, au fost propuse modificări ale legislației fiscale pentru 2024, suma scutită de taxe pentru colete fiind redusă de la 150 EUR la 45 EUR, dar această prevedere nu a fost niciodată aprobată sau implementată.

Desigur, consumatorii ar trebui să poată achiziționa îmbrăcăminte, încălțăminte și alte bunuri pentru uz personal din magazine și platforme de comerț cu amănuntul convenabile și accesibile. Însă, în timp ce pentru unii piețele chinezești și americane sunt un loc unde se pot cumpăra bunuri esențiale, pentru alții acestea reprezintă un consum nestăvilit. Deși este perfect posibil să trăiești fără aceste articole, prețurile mici și publicitatea agresivă, împreună cu reduceri false și cadouri gratuite, transformă literalmente mulți oameni în dependenți de consum.

Veaceslav Kunev, președintele Asociației Naționale a Companiilor IT, care a comentat achizițiile Temu, a remarcat pe bună dreptate: consumul importat, în special din China, nu se duce la investiții locale, inovație sau creare de locuri de muncă. „Stoicii spuneau: «Suntem săraci nu pentru că ne lipsește ceva, ci pentru că vrem tot mai mult». Temu alimentează acest consum fără limite, pe mulți dintre noi ne face dependenți de consum. Prioritatea lui Temu este consumul fără limite; acest lucru cu siguranță nu duce la dezvoltarea țării”.

Lidia Ceban