Cum să abolim funcția președintelui? Sau tot noul este un vechi dat uitării

Cum să abolim funcția președintelui? Sau tot noul este un vechi dat uitării

Acum o săptămînă președintele parlamentului Andrian Candu  a declarat,  că dacă Partidul democrat va face parte din majoritatea parlamentară, el ar putea pune problema desființării instituției prezidențiale. 

“Vreau să întreb: avem noi nevoie de instituția prezidențială și de președinte, merită să cheltuim bani în acest scop, dacă deja a patra oară noi îi îndeplinim atribuțiile? Președintele nu poartă răspundere pentru succesele sau eșecurile acestui guvern  ”, - a declarat spicherul. 

Majoritatea experților au fost de părere că este vorba despre  o demonstrare pre-electorală a mușchilor în condițiile conflictului permanent între PD-ul aflat la guvernare și șeful statului  (recent, Igor Dodon  a fost încă odată suspendat ”temporar”din funcție deoarece a refuzat să semneze decretele privind numirea celor doi  miniștri noi, iar după ce a întors parlamentului Legea privind desființarea stadionului republican, el riscă să  fie suspendat încă odată). Totuși unii comentatori politici  nu exclud că după alegeri democrații într-adevăr ar putea  pune problema abolirii postului de președinte, pe motiv că astfel vom ”economisi semnificativ mijloacele care azi se irosesc  pentru întreținerea  administrației președintelui, în timp ce acești bani ar putea fi utilizați  pentru proiectele sociale, care ar permite îmbunătățirea vieții cetățenilor  ”.

Odată peste 20 de ani …

De altfel, propunerea lui Andrian Candu nu este originală. Mulți au uitat deja că altă dată  ideea abolirii postului de președinte a înaintat-o… liderul comuniștilor Vladimir Voronin. Era acum 22 de ani… 

În a.2001, după ce parlamentul pentru prima oară l-a ales pe Vladimir Voronin în funcția de șef al statului,  creștin-democrații aflați în opoziție au invocat că în alegerile prezidențiale din a.1996 Voronin a promis să lichideze postul de președinte.  Atunci primul secretar al CC al PC declara  că pentru republica noastră această funcție este absolut inutilă. Răspunsul dat  creștin-democraților de către V.Voronin a fost unul neașteptat. “Participarea noastră la modificarea Constituției în a. 2000 este primul pas spre aceasta. Iar înaintarea mea la postul de șef al statului – cel de-al doilea ”, - a spus el.

În aprilie,2001 politologii și experții politici discutau la greu: cînd anume președintele Voronin și fracțiunea PCRM vor aboli funcția de președinte? Unii ziceau, că e de așteptat la finalul domniei președintelui Voronin.  Alții presupuneau că evenimentul se va produce mult mai devreme – peste o jumătate de an. După care puterea va trece în mîinile prim-ministrului, iar Vladimir Voronin va ocupa acest post.  Iar postul TV rusesc  “Первый канал” în aprilie, 2001 a difuzat o știre ”fierbinte”: “Senzație politică în Moldova. Persoana aleasă președinte promite să desființeze acest post!”.

“Azi deputații parlamentului moldovenesc l-au ales în funcția de șef al statului pe  liderul partidului comuniștilor Vladimir Voronin. Și aproape imediat după aceasta el a promis să  lichideze instituția prezidențială ca pe un vestigiu al burgheziei. Nimic asemănător nu a mai spus nici un lider de țară din CSI. Ceea ce este explicabil : Moldova a fost prima republică din fosta URSS, în care  cea mai înaltă funcție din stat a revenit unui reprezentant al comuniștilor”, - susținea reporterul.   

Însă cei opt ani de “eră comunistă” nu au schimbat nimic în structura politică a țării – republica avea în continuare un președinte, deși ideea lichidării funcției mai persista în cercurile politice moldovenești. 

917 zile  a existat  Republica Moldova fără un șef de stat, după  ce Vladimir Voronin a demisionat din funcția de președinte în septembrie, 2009. Timp de circa trei ani parlamentul  a încercat de șase ori să aleagă un nou șef de stat.  S-a reușit doar la a șaptea încercare: la16 martie,2012 a fost ales unicul candidat la funcția de șef al statului, președintele Consiliului Superior al magistraturii Nicolae Timofti

În timp ce deputații încercau fără succes să completeze postul vacant, periodic răsunau chemări de a aboli funcția de președinte al țării. În februarie, 2010 Dumitru Braghiș, președintele Partidului social-democrat , a propus  modificarea Constituției și  abolirea  funcției de șef al statului, dat fiind că “anume președintele a devenit focarul instabilității în țară”. Iar funcțiile acestuia să fie transmise parlamentului, guvernului, Curții Constituționale, Consiliului Suprem al magistraturii, etc. 

“Nimeni nu a spus că într-o republică parlamentară neapărat trebuie să existe un președinte.  Faptul că la noi el există și nu funcționează normal ne dă de înțeles că pentru a depăși criza trebuie să căutăm o ieșire din situație”, - a declarat Braghiș. Liderul PSDM propunea modificarea Constituției în exclusivitate prin referendum. 

Despre dorințe și realitate

“În principiu, la noi orice funcționar poate ieși la tribună pentru a propune orice dorește. Dar există o anumită procedură de modificare a Constituției, și abolirea postului de președinte sau orice altă modificare nu se face așa de simplu. Aici nu e suficientă doar dorința, chiar și foarte argumentată”, - spune ex-președintele Curții Constituționale  Dumitru Pulbere.

Mulți experți recunosc că  actuala procedură de modificare a Constituției este greoaie, însă ea este așa cum este: respectiva inițiativă legislativă trebuie să fie susținută de cel puțin 35 deputați, după care proiectul de lege elaborat de ei este trimis la Curtea  Constituțională. Aceasta examinează documentul și formulează o concluzie, pozitivă ori negativă.  După care inițiativa legislativă ajunge în parlament,  care nu are dreptul să o examineze timp de o jumătate de an. Dacă timp de un an parlamentul nu va examina proiectul de lege privind modificarea Constituției, acesta devine nul. Iar pentru ca amendamentul Constituției să fie adoptat,  pentru el trebuie să voteze două treimi din deputați (67-68 aleși ai poporului). Practica ne demonstrează, că în actuala repartizare a forțelor în legislativ este foarte complicat să se găsească așa de mulți adepți ai ideii.    

“Aceasta este procedura pentru cei ce doresc să modifice Constituția. Deși, logic vorbind, pe marginea unei decizii așa de importante pentru țară, cum este păstrarea sau lichidarea  instituției prezidențiale , ar fi bine să se expună poporul, în cadrul unui referendum ”, - crede Dumitru Pulbere.  

Dacă reieșim din rezultatele sondajelor sociologice,  un referendum privind abolirea instituției prezidențiale este sortit eșecului. Spre exemplu, recentul sondaj efectuat de Asociația sociologilor și demografilor ( aceste date au fost publicate la finele lunii septembrie) arată că președintele Dodon  este liderul incontestabil în ratingul încrederii cetățenilor Moldovei.   52% dintre intervievați l-au numit pe actualul șef al statului  unicul politician care merită încredere.  Liderul  partidului ”Platforma DA” Andrei Năstase, aflat pe locul doi, are de cinci ori mai puține voturi – 11,2%. Prim-ministrul Pavel Filip – doar 7,7%, spicherul Andrian Candu –   2,1%.

Politologul Boris Șapovalov a observat acest fapt și a declarat la un post TV, că  reieșind din datele mai multor servicii sociologice,  în prezent  un număr semnificativ de cetățeni susțin republica prezidențială, nu pe cea parlamentară. De aceea, orice ar spune Andrian Candu,  “e doar o presare a aerului, căci modificarea Constituției este o procedură foarte complicată  ”.   

Încă odată despre  “parlamentariști” și “prezidentofili”

Cum nu ar  zdruncina acum aerul o parte sau alta, declarația lui Andrian Candu a ridicat la suprafață vechiul conflict dintre a.n. “prezidentofili” și “parlamentariști”, adică dintre adepții republicii prezidențiale și a celei parlamentare. 

Înainte de a.1999 Republica Moldova era  una mixtă, parlamentar-prezidențială.  Dar președintele de atunci Petru Lucinschi  și-a dorit mai multă putere,  și el a înaintat propunerea  transformării RM într-o republică prezidențială. La 23 mai, 1999 a avut loc referendumul consultativ, la care majoritatea alegătorilor a optat pentru republica prezidențială și extinderea atribuțiilor președintelui. Însă rezultatele scrutinului așa ți nu au fost  aprobate: la urne s-au prezentat mai puțin de 60% - minimul stabilit pe atunci - de cetățeni cu drept de vot. 

În rezultat, Petru Lucinschi  montat împotriva sa majoritatea deputaților, deveniți brusc ”parlamentariști”, adică adepți ai republicii parlamentare, și aceștia și-au pus scopul înlăturării lui Lucinschi din politica mare. La 5 iulie, 2000 legislativul a votat pentru transformarea Moldovei în republică parlamentară.  Unul dintre rezultatele  acestei reforme a fost  trecerea de la alegerea președintelui de către  întregul popor la alegerea lui în legislativ.  

Totuși,  reforma sistemului politic nu a fost dusă la capăt: RM așa și nu a devenit o republică parlamentară. Pentru aceasta rolul președintelui ar fi trebuit nivelat definitiv și irevocabil. Spre exemplu, în republicile parlamentare veritabile  șeful statului niciodată și în nici un caz nu are dreptul să dizolve parlamentul de unul singur.  Pentru că este un nonsens ca președintele să dizolve parlamentul care l-a ales în funcție. Dacă președintele are careva nemulțumiri, el trebuie să consulte  poporul  prin referendum, și doar dacă poporul va spune ”da” – să dizolve legislativul.  

Acum Andrian Candu spune: “poate că merită să facem o reformă constituțională și să ducem la bun sfîrșit ideea  despre republica parlamentară”. Însă în martie,2016 democrații înșiși au redus-o la zero - atunci Curtea Constituțională a decis anularea modificărilor constituționale din 5 iulie,2000 și revenirea la alegerile directe ale președintelui. 

Politologul Eduard Volcov  declara că într-o republică parlamentară alegerea directă a președintelui e “ca și cum ai încrucișa șarpele cu ariciul ”. În toate  republicile parlamentare  (Germania, Italia, Grecia, Letonia, Estonia  etc.) președintele este ales de parlament.  Doar Austria face excepție – acolo președintele este ales de întregul popor. Dar Austria,  a declarat Volcov, este o federație, iar președintele ei dispune de cu totul alte  atribuții, mult mai reduse, ca al nostru; unde mai pui că președintele Austriei își îndeplinește  funcțiile  în baza propunerilor guvernului și toate deciziile sale  trebuie să fie semnate de cancelarul federal sau respectivul ministru federal; iar pentru activitatea sa  președintele poartă răspundere  în fața  Adunării Federale, ceea ce la noi nu există. 

Majoritatea parlamentară moldovenească, controlată de PDM, a tot redus din atribuțiile șefului de stat. Iar Igor Dodon  cere extinderea lor : în vara anului curent  într-un interviu pentru agenția Sputnik el declara, că dacă nu va reuși să obțină o cooperare cu majoritatea parlamentară, nu exclude  că vor fi necesare schimbări radicale. “Posibil, și prin trecerea la forma prezidențială de guvernare”, - a spus Dodon.  

Potrivit lui, schimbarea formei de guvernare  va permite extinderea atribuțiilor președintelui, în rezultat șeful statului va putea îndeplini promisiunile făcute  alegătorilor în campania electorală. Mai ales că instituția prezidențială, reieșind din datele sondajelor,  “se bucură de cea mai mare încredere a cetățenilor RM comparativ cu alte instituții ale statului ”.  

Așa că după alegerile parlamentare (desigur, totul va depinde de  rezultatele obținute și de structura forțelor în noul legislativ) ne putem aștepta la următorul act al confruntării “Prezidentofilii” vs “Parlamentariștii”. Igor Dodon poate reveni la ideea  sa despre referendumul privind extinderea atribuțiilor prezidențiale. Iar PDM (precum a și prevenit Andrian Candu) sau va pune problema  abolirii funcției prezidențiale pe motiv că  aceasta va permite o economisire semnificativă de bani, ce pot merge  la soluționarea problemelor sociale, sau   (președintele parlamentului nu a exclus o asemenea posibilitate) va încerca  să reducă și mai mult atribuțiile   șefului de stat.      

Xenia Florea

 

 

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load