Cum își pierde municipiul terenurile

Cum își pierde municipiul terenurile

Lidia Ceban

Autoritățile chișinăuiene se plîng că unii cetățeni simpli și companii își însușesc ilegal terenurile municipale. Aleșii locali și reprezentanții societății civile vorbesc despre faptul că funcționarii Primăriei dau dovadă de abordare selectivă în problema construcțiilor neautorizate și de existența unor scheme corupte de însușire a terenurilor, cu participarea funcționarilor puterii executive, dar și a organelor judiciare.

”Ajutor, ne-au furat terenurile!”

De ani de zile, în municipiul Chișinău problema construcțiilor neautorizate este foarte acută. Periodic, conducătorii precedentei administrații chișinăuiene își exprimau îngrijorarea în privința situației complicate, amenințau că vor restabili ordinea în acest domeniu, de regulă însă lucrurile nu ajungeau mai departe de vorbe și acțiuni demonstrative.

Dar iată că la începutul primăverii administrația Chișinăului a pus iarăși în discuție problema construcțiilor neautorizate. La 3 martie, Serviciul de presă al Primăriei a informat că în ultimul timp subdiviziunile municipale au descoperit numeroase cazuri, în care persoane fizice și juridice au acaparat ilegal terenuri, ce aparțin capitalei. Pe unele dintre acestea chiar au fost depistate clădiri, deși autoritățile locale nu au eliberat acte permisive pentru edificarea acestora.

S-a dovedit, că un teren problematic cu suprafața 0,69 hectare a fost depistat în zona verde, Parcul Forestier «Schinoasa». Persoane necunoscute nu doar că au ocupat ilegal terenul, dar au și ridicat pe el numeroase construcții capitale, case de locuit particulare, îngrădindu-le cu un zid de piatră, construit și acesta ilegal.

Trei terenuri cu suprafața totală de cca 0,25 hectare (care parțial fac parte din zona verde) au fost ocupate, fără permisiunea CMC, de coproprietarii imobilului de pe Calea Ieșilor, 63/3 și Asociația proprietarilor în condominiu nr. 55/636, care au îngrădit prevăzător teritoriul cu un gard capital.

Alte două terenuri – unul de 0,1053 hectare de pe str. Muncești, 648, altul, de 0,0596 hectare, de pe stradela Muncești, 1 au fost acaparate de persoane necunoscute și îngrădite cu garduri metalice. Acapararea ilegală a două sute de metri pătrați de teren a fost depistată și pe adresa str. Șciusev, 139. Proprietatea municipală este folosită ca drum de acces. Iar în spatele gardului metalic instalat se află o construcție neautorizată.

Nici coproprietarii imobilului de pe stradela Hrușcă,1 nu au coordonat actele cu serviciile responsabile ale Primăriei și nu au mai așteptat decizia CMC, ei și-au însușit, pur și simplu, 540 metri pătrați de teren. Inclusiv pe acest teritoriu, au fost depistate mai multe construcții înconjurate cu gard. Același tablou îl vedem în cazul terenurilor cu suprafața de 243 și 236 m² de pe str. Bugeacului, 1 și 3.

Șeful Serviciului de presă al Primăriei Vadim Brînzaniuc spune că juriștii administrației de la Chișinău intenționează să informeze organele de drept despre aceste acaparări samavolnice de terenuri, dar și despre construcțiile neautorizate, pentru a restabili supremația legii și a asigura respectarea legislației în gestionarea proprietății municipale. Autoritățile locale mai intenționează să adreseze instanțelor judiciare cereri, prin care să solicite permisiunea de a înlătura obstacolele, care împiedică municipiul să-și utilizeze proprietățile și de a elibera terenurilee acaparate ilegal.

Obligați să execute deciziile judecătorești

Din spusele consilierului municipal Alexandr Odințov, informațiile referitor la acele cîteva terenuri, făcute publice de către Serviciul de presă al Primăriei constituie doar 1% din terenurile de care a fost privat municipiul Chișinău. Este doar vîrful aisbergului. Alesul local este mirat de faptul că Primăria numește doar careva zone mici și neînsemnate, fără a pomeni terenurile municipale mari și problematice.

În cadrul briefingului, din 12 martie, Alexandr Odințov a relatat că toate aceste ilegalități au fost posibile doar cu participarea angajaților administrației locale și a organelor judiciare. Cu susținerea acestora, spune consilierul, în anul 2014 municipiul a pierdut 22 terenuri, ceva mai multe în anul 2016. O parte dintre terenuri au fost comercializate de mai multe ori. Odințov susține că fracțiunea lor s-a adresat în repetate rînduri la Procuratura Generală și Centrul Național Anticorupție, pentru a investiga aceste cazuri. Azi nu se știe ce se întîmplă cu aceste terenuri, dat fiind faptul că aleșii locali nu au acces la materialele anchetei penale. Nici Procuratura, nici Centrul Național Anticorupție nu publică aceste informații, tace și conducerea Primăriei.

Odințov a reamintit că în anul 2013 Primăria Chișinău, condusă de liberalul Dorin Chirtoacă, nu a organizat licitații de închiriere și comercializare a terenurilor. Pentru a obține cumva terenurile municipale a fost elaborată și aplicată respectiv schemă de acaparare a acestora.

Consilierul a adus drept exemplu schema, utilizată de Organizația Obștească ”Cuvînt de onoare”. ONG-ul a solicitat ca Primăria să-i atribuie un teren prin licitație. Primăria a refuzat, iar organizația s-a adresat instanței de judecată, de unde a obținut decizia, care obligă administrația municipală să scoată terenurile la licitație. Pentru a participa în schemele de corupție erau deschise firme-fantomă în Marea Britanie, Irlanda și un șir de alte țări. În total, în aceste mașinații au fost implicate 6 sau 7 companii. Deoarece există o decizie judecătorească, iar Primăria refuză să organizeze licitații, firmele se adresează executorului judecătoresc, pentru a obține un anumit teren. Executorul stabilește hotarele terenului, fără a anunța Primăria, o companie privată efectuează lucrările cadastrale și în acest fel terenurile sînt transmise în proprietatea companiei. Astfel, au fost înstrăinate cca 50 terenuri între anii 2014 și 2016.

Fracțiunile partidelor de stînga din CMC au cerut ca Procuratura Generală și Centrul Național Anticorupție să verifice toarte cauzele penale și civile, în care municipiul a pierdut terenuri. Conform calculelor lor, Chișinăul a fost privat, în total, de cca trei hectare de terenuri. Dacă ținem cont de faptul că un ar costă între 20 și 50 mii de euro este lesne să calculăm pierderile suportate de bugetul municipiului.

Împotriva intereselor egoiste

Potrivit consilierului municipal Vasili Chirtoca, fracțiunea comuniștilor și a acelora din afara partidelor, în fruntea căreia s-a aflat înainte de recenta-i desființare, a susținut toate inițiativele colegilor-consilieri din alte fracțiuni, scopul cărora nu erau interesele egoiste ale cuiva, ci doar interesele capitalei și a locuitorilor ei.

Vasili Chirtoca spune că ei au optat pentru interzicerea construcțiilor în interiorul cartierelor rezidențiale, în rezultatul cărora ani în șir era distrus mediul de trai al orășenilor, în zonele verzi amplasate de-a lungul magistralelor urbane; au insistat asupra încetării construcției unor imobile, lucrările de construcție asupra cărora au fost începute cu încălcarea actelor normative ale municipiului. Iar Serviciul juridic al fracțiunii a ajutat Primăria să-și restituie mai multe hectare de terenuri din zonele verzi.

”Aparențe, scheme, colaboraționism”

Liderul ONG-ului «Orașul meu drag», activistul civic Vitalie Voznoi consideră că îngrijorarea autorităților orășenești privind șirul de construcții neautorizate este de ochii lumii.

«Seamănă mai mult cu cazul bombei electorale a gheretelor: pe unele le demolăm, pe cele care comercializează cafea le lăsăm - argumentează V. Voznoi. - Însă abordarea selectivă nu poate duce la nimic bun, ea duce garantat la corupție».

Activistul civic a relatat pentru NOI.md că în prezent în țara noastră există cca 20 de scheme de construcții neautorizate: unii recurg doar la una dintre ele, alții combină mai multe odată. În cazul monumentelor istorice, zonelor verzi, clădirilor multietajate sînt aplicate unele specifice. Însă de cele mai multe ori la baza acestora stau cele mai populare scheme, cum ar fi, spre exemplu, construcția pe terenurile pe care Primăria le dă în chirie, fapt permis de legislație.

«Una dintre schemele destul de populare ține de deciziile judecătorești - a explicat pentru NOI.md liderul ONG-ului «Orașul meu drag». - Cel mai recent exemplu – construcția neautorizată de pe bd. Moscovei, 2. Autorizarea pentru edificarea acestui obiect a fost suspendată încă în anul 2010. După opt ani instanța a declarat nelegitim verdictul privind suspendarea construcției. Desigur, instanța nu poate obliga Primăria să prelungească acea autorizație și decizia instanței nu stipulează așa ceva. Ea poate obliga municipalitatea să compenseze pierderile sau să revizuiască decizia CMC, iar autorizarea va fi prelungită la discreția specialiștilor. Din păcate, la Primărie lucrează ”specialiști”, care prelungesc permanent asemenea autorizații.

Din două duzini de scheme utilizate, Vitalie Voznoi ne-a mai relatat despre unele. Una dintre cele mai populare constă în aceea că audierile publice au loc după ce chestiunea a fost dezbătută în cadrul Consiliului Municipal, adică formal. Cea de-a treia schemă populară presupune eliberarea autorizației pentru un edificiu cu două-trei etaje, însă în rezultat este edificat un bloc de locuit multietajat. În cazul celei de-a patra scheme se ia în arendă un teren, pe el se construiește ceva mic, după care proprietarul cere ca autoritățile să-i mai adauge o bucată de teren. După satisfacerea cererii, terenul este privatizat, pe el este construită o clădire mare, este cerută încă o bucată de teren și așa la infinit. Și totul este legal, subliniază activistul civic.

Vitalie Voznoi a menționat și inutilitatea moratoriilor, declarate de Consiliul Municipal în cazul construcțiilor benzinăriilor (februarie, 2016) și a construcțiilor punctuale pe terenurile municipale (anul 2017). Nu a funcționat nici Regulamentul privind demolarea construcțiilor neautorizate, aprobat în anul 2014.

Din cele aflate de NOI.md, societatea civilă așa și nu a reușit să dialogheze cu autoritățile locale, în pofida numeroaselor încercări de a o face. În anul 2016, spune V. Voznoi, activiștii au propus crearea unei comisii permanente, formate din angajați ai Primăriei, consilieri municipali, societatea civilă, iar în caz de necesitate să fie atrași dezvoltatorii și locuitorii orașului, pentru ca în cazul apariției unor conflicte pe șantierele în construcție, comisia în acest format permanent să soluționeze problema. Cu regret, colaborarea nu a fost posibilă.

Două puncte de vedere asupra unei probleme

Reprezentanta ONG-ului «Asociaţia Obştească Femeile Moldovei împotriva Corupţiei», activista civică Olga Antonova este convinsă că activiștii și autoritățile din Chișinău înțeleg diferit termenul «construcții neautorizate».

«Pentru activiștii orășenești construcție neautorizată înseamnă lucrări de construcție, efectuate cu încălcări și/sau fără actele necesare, însă dacă vorbim obiectiv, în prezent orice construcție poate fi considerată ilegală, pînă nu va fi aprobat Planul General de dezvoltare al orașului - consideră Olga Antonova. – Iar poziția autorităților orășenești este simplă: toate autorizațiile, eliberate de acestea sînt legitime. Nu contează, dacă actele au fost eliberate cu încălcări, iar dezvoltatorul își poate schimba planurile în orice moment. De aceea, funcționarii atrag atenția asupra unui sau altui obiect doar atunci, cînd crește indignarea cetățenilor și începe confruntarea deschisă dintre locatarii blocurilor din apropiere, susținuți de activiști și dezvoltatori, în spatele cărora stau agenții de pază și deseori poliția și funcționarii.

Totuși lidera ONG-ului «Asociaţia Obştească Femeile Moldovei împotriva Corupţiei», consideră că acapararea ilegală a terenurilor și edificarea clădirilor pe aceste terenuri a devenit posibilă doar pentru că autoritățile au permis exploatarea schemelor corupte și deseori chiar au participat la acestea.

«E clar că acapararea ilegală a terenurilor nu ar fi fost posibilă fără participarea poliției, a judecătorilor și a organelor de control - a comentat pentru NOI.md Olga Antonova. – Secția juridică a Primăriei sau nu se isprăvește cu numărul de dosare juridice, sau nu dorește să o facă. Din păcate, indiferența orășenilor joacă un rol important, contribuind la faptul ca aceste scheme să existe și să funcționeze. În țara noastră prea puțini se vor mișca ca să ajute pe cineva. Mulți nici nu iese la proteste nici atunci cînd se construiește ceva în curtea lor, lipsindu-i de teritoriul adiacent sau de terenul de joacă al copiilor. Ce să mai vorbim despre problemele de sistem?

Doar unindu-și forțele, cetățenii vor birui

Președinta ONG-ului „Salvgardare”, Maia Laguta, luptă timp de 17 ani cu acțiunile ilegale ale dezvoltatorilor, care încalcă legislația și invadează cartierele rezidențiale, de aceea nu o miră situația creată în jurul construcțiilor neautorizate din municipiu. Lidera „Salvgardare” este convinsă că dictatura puterii judiciare, care nu poate fi liberă atîta timp cît deasupra ei nu există o forță și mai mare, legiferează toate ilegalitățile și samavolniciile funcționarilor de la Primărie.

«Eu știu cum poate fi rezolvată situația: doar prin eforturi comune cetățenii pot rezista acestor ilegalități - este convinsă Maia Laguta. – Eu lupt de 17 ani cu construcțiile neautorizate și mi-a reușit numai atunci, cînd i-am mobilizat la proteste pe toți locatarii blocului».

În vizorul CNA

Deși toată lumea înțelege că este foarte complicat să dezrădăcinezi schemele existente de acaparare ilegală a terenurilor, trebuie totuși să luptăm cu acest fenomen. În februarie, Centrul Național Anticorupție a reținut mai mulți funcționari de la: Primărie, Agenția Serviciilor Publice, conducători ai unor companii. Cu toții sînt vizați în dosarul privind legalizarea construcțiilor autorizate și neautorizate din Chișinău.

Din materialele investigației reiese că din anul 2017 un grup de persoane închiria o încăpere nemijlocit în incinta Primăriei. În interesele unor persoane fizice și a unor agenți economici, ea a organizat o schemă de legalizare a construcțiilor autorizate și neautorizate. Au fost documentate mai multe cazuri de transmitere, de către reprezentanții companiilor, a diferitor sume bănești, pentru mituirea funcționarilor. Cu ajutorul mitelor agenții economici intenționau să obțină actele necesare, pentru adoptarea finală a planului lucrărilor de construcție. În cadrul anchetei au fost depistate 40 de cazuri, în care gruparea criminală legaliza construcțiile din Chișinău și suburbii. Mărimea mitelor varia între €250 și €3000. Ancheta continuă.

 

 

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Sondaj Toate

load