Transnistria stiri: 1365
Eurovision stiri: 499

Cum încearcă conducerea BNM să justifice transferul banilor noștri peste hotare

25 ian. 2021,, 20:15   Analitică
29219 10

Activele oficiale de rezervă ale Moldovei la 31 decembrie 2020 au constituit 3 miliarde 783,54 milioane de dolari, majorîndu-se timp de un an cu aproape 724 milioane de dolari sau cu 23,7%.

Datele Băncii Centrale arată că aceasta este cea mai mare creștere a rezervelor valutare în istoria de 30 de ani a țării și a BNM. Rezervele, așa cum ne explică conducerea BNM și experții internaționali, se află peste hotare la dobînzi mici sau, în general, gratuit, pentru a asigura economia în caz de criză. Însă, după cum menționează aceiași experți, o criză mai grea ca cea din 2020 din cauza COVID-2019 nu a fost de circa 100 de ani, însă rezervele BNM (adică ale Republicii Moldova) nu servesc în niciun fel țara noastră. Noi nu procurăm din acești bani echipament medical, medicamente, vaccin, aceștia nu sînt oferiți în credit Guvernului și businessului pentru a susține populația și economia. Ei servesc statelor occidentale, acționînd în avantajul sistemelor lor financiare și a economiei.

Noi acești bani nu numai că nu-i folosim, dar deja și alți bani continuă în mod obraznic să ne fie luați, folosind coloana a cincea, principalele subdiviziuni ale căreia au fost plasate în Banca Națională a Moldovei – instituție, care pe parcursul a mai multor ani lucrează pentru un unchi de peste hotare, activ contribuind la degradarea economiei Republicii Moldova.

Gîndiți-vă, stimați cititori - creșterea activelor oficiale de rezervă în 2020 a fost de aproape 12 ori mai mare decît în 2019.

Unul dintre factorii care au stimulat creșterea rezervelor valutare a fost asistența externă.


De exemplu, numai în aprilie 2020, Fondul Monetar Internațional a oferit un credit de 234 milioane de dolari pentru lupta împotriva efectelor crizei cauzate de pandemie. Fonduri importante au fost acordate, de asemenea, sub formă de împrumuturi și granturi din partea Uniunii Europene, a Băncii Mondiale, a Băncii Europene de Investiții și a altor instituții financiare internaționale.

În plus, la creșterea rezervelor valutare a contribuit creșterea ratelor de schimb valutar ale monedelor care alcătuiesc rezervele valutare, în raport cu dolarul american, și alți factori, în special intervenția pe piața valutară internă sub formă de cumpărare de valută (în opinia Noi.md - acesta este principalul factor).

Dacă vom descifra toate acestea și vom traduce în limba omenească, atunci se pare că majoritatea banilor primiți de Moldova din străinătate sub formă de ajutor, precum și din export și de la muncitorii migranți, Occidentul, cu ajutorul conducerii BNM, i-a luat imediat înapoi. Noi am rămas cu lei emiși din aer pentru cumpărarea acestei monede, precum și cu o populație săracă și o economie degradantă. Noi, cu o nevoie imensă de fonduri, creștem rezervele valutare și le trimitem la un procent scăzut, iar adesea la 0% " spre depozitare" în vest și apoi mergem la cei la care păstrăm banii cu mîna întinsă.

La întrebarea: "De ce atît de multe rezerve, deoarece acestea depășesc de trei ori norma necesară pentru a stabiliza sistemul financiar în timpul crizelor, și de 9 ori - suma cheltuită în aceste scopuri în timpul crizei din 2009", răspuns nu a fost și nu este.

Repet, în perioada crizei "pandemice" – cea mai mare din ultimii 100 de ani, rezervele nu au fost folosite pentru a acorda ajutor guvernului, businessului și familiilor, dar au fost majorate semnificativ.

Apare o situație interesantă. Activele de rezervă ale BNM cresc, din Republica Moldova acești bani pleacă înapoi spre vest, iar autoritățile mai apoi cer din nou de la FMI un credit mai mic decît banii oferiți în vest. În același timt, FMI nu prea oferă acest nou credit Moldovei, înaintînd noi condiții. Și nu este clar de ce noi trimitem banii spre vest și apoi cerem de la ei credite. Dacă e să cugetăm, atunci reiese că sîntem jefuiți sub ochii noștri și cu propriile noastre mîini (conducerea Băncii Naționale), iar noi pretindem că nu observăm.

Din aceasta putem trage doar o singură concluzie – acești bani, conform planului participanților la înșelătorie privind păstrarea mijloacelor valutare în rezerve, ne-au fost luați pentru totdeauna și vor continua să ne ia, dacă nu va fi modificată Legea cu privire la BNM și nu va fi aplicată o abordare strictă față de conducerea BNM.

Nimeni nu poate răspunde clar la întrebarea: De ce o Moldovă săracă, care are nevoie de fonduri pentru dezvoltare, ține în băncile din străinătate mijloacele, practic în mod gratuit, obținute de muncitorii migranți și exportatori? De ce FMI la semnarea unui nou memorandum ne oferă insistent mai multe sute de milioane de dolari pentru completarea rezervelor (care și așa sînt pline)? Și noi le luăm, iar apoi BNM transferă aceste fonduri împrumutate spre depozitare în bănci străine sau achiziționează obligațiuni de stat ale altor state? Și toate acestea – cu o dobîndă mizerabilă…

Mărimea ajutorului pe care ni-l acordă Occidentul este atît de mică, încît, dacă e să numărăm întreaga sumă a ajutorului nerambursabil pe care l-am primit pe parcursul existenței RM și pe care ni-l promite, atunci putem vedea: aceste sume sînt de cîteva ori mai mici decît suma mijloacelor pe care RM (în persoana BNM) le-a transmis practic gratuit Occidentului.

Experții consideră că pentru a se asigura împotriva turbulențelor cauzate de crizele internaționale, precum și pentru a gestiona cererea și oferta de valută străină în scopul asigurării stabilității acesteia, este suficientă ca Republica Moldova să aibă 1 miliard de dolari SUA sub formă de rezerve. Avînd în vedere datoriile Băncii Naționale față de FMI, suma maximă a rezervelor în acest moment poate fi nu mai mult de 1,5 miliarde de dolari.

Fondurile rămase (excedentul) pot și trebuie să servească statului nostru - pentru că avem foarte mare nevoie de fonduri pentru dezvoltare. În același timp, va apărea posibilitatea să devenim mai independenți și să nu mai alergăm cu mîna întinsă în lume, devenind dependenți de statele străine.

În acest scop, trebuie modificată legislația, oferind BNM posibilitatea de a credita pe termen lung guvernul, de a finanța băncile comerciale și proiectele naționale mari, precum și de a crea un Fond de Dezvoltare a RM, unde ar putea să direcționeze toate surplusurile de valută străină, procurate de BNM sau primite de guvern. Desigur, finanțarea proiectelor de stat din partea Băncii Naționale ar trebui să fie pe termen lung (zeci de ani) și la dobînzi mici (nu 5%, dar 0,5% anual maximum).

Aici putem lua exemplu de la Georgia, a cărei economie este mai mare decît cea moldovenească și se dezvoltă mai dinamic, iar rezervele sale constituie pînă la 1,0 mlrd. dolari SUA. Din aceasta putem trage concluzia că Banca Națională a Georgiei este condusă mai competent și mai patriotic decît a noastră, precum și primește sfaturi mai competente din partea instituțiilor financiare internaționale.

Trebuie remarcat faptul că, în cadrul unui interviu acordat la sfârșitul anului, guvernatorul Băncii Naționale a Republicii Moldova, Octavian Armașu, a răspuns la una dintre întrebările redacția portalului Noi.md, care suna în felul următor: "Cum poate fi utilizată o parte din rezervele valutare ale statului care depășesc volumul suficient pentru menținerea stabilității financiare și macroeconomice în Republica Moldova, inclusiv în perioada crizelor mondiale, pentru creditarea statului și a businessului în scopul achiziționării de echipamente, materiale, servicii și tehnologii străine, promovării exporturilor? "

Șeful Băncii Centrale a dat un răspuns standard, nu spune nimic nou: "Activele oficiale de rezervă sunt activele disponibile în orice moment și gestionate de autoritatea monetară pentru susținerea balanței de plăți și, după caz, reglarea dezechilibrelor acesteia, pentru menținerea încrederii în moneda națională și în economia națională în general. Conform Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei, BNM păstrează și gestionează rezervele valutare ale statului și le menține la un nivel adecvat pentru realizarea politicii monetare și valutare ale statului.

În procesul de gestionare a rezervelor valutare, prioritatea BNM este de a asigura un grad înalt de siguranță și de lichiditate a investițiilor. Structura pe instrumente a rezervelor este aliniată practicilor prudente de gestionare recunoscute pe plan mondial, aplicate și de alte bănci centrale. Acest fapt asigură o expunere redusă la riscul de credit și cel de lichiditate. Păstrarea unei cote semnificative a rezervelor pe conturi overnight la bănci centrale, dar și investițiile în instrumente financiare lichide asigură accesul imediat la mijloace financiare în caz de necesitate de a interveni în piață în scopul atenuării fluctuațiilor excesive ale cursului de schimb.

La momentul de față, se atestă un grad înalt de adecvare a rezervelor valutare și avem un exces de rezerve. Acest fapt vorbește despre reziliența unei economii la situații de criză și este un semnal pozitiv pentru investitorii străini și creditorii externi.

De la începutul lunii martie și până la începutul lunii noiembrie, activele oficiale de rezervă au crescut cu puțin peste 500 milioane dolari SUA, iar debursările sub formă de asistență financiară externă ieftină, majoritare de la FMI, explică aproape 50% din această creștere.

Activele oficiale de rezervă includ, de asemenea, mijloacele de pe conturile Ministerului Finanțelor obținute sub formă de asistență financiară externă (credite și granturi). Ministerul Finanțelor utilizează liber aceste mijloace, inclusiv după conversia în moneda națională, pentru cheltuieli bugetare și derularea proiectelor investiționale.

Creditarea statului sau a businessului este asigurată de instituțiile financiare bancare și nebancare. BNM a asigurat un nivel înalt de lichidități în bănci, anume pentru a crea condiții pentru creditarea businessului și a Ministerului Finanțelor. Aceste lichidități au fost create inclusiv prin majorarea rezervelor valutare. Astfel, se asigură echilibrul macromonetar și se creează condiții pentru creditarea economiei. De menționat că Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei interzice acordarea creditelor statului de către BNM”, a spus Armașu, fără a menționa că toate legile care reglementează activitatea BNM sînt scrise de angajații acestei instituții.

Dacă, pe scurt, din parte primei persoane a BNM, am primit puține fraze înțelese publicului larg, menite să acopere activitatea conducerii acestei instituții, care aduce prejudicii Republicii Moldova.

Menționăm că la adresa guvernatorului au fost trimise 6 întrebări:

1. Care ar trebui să fie nivelul de monetizare a economiei unui stat în curs de dezvoltare, cum ar fi Republica Moldova, pentru dezvoltarea statului?

2. Care este, totuși, volumul rezervelor valutare suficient pentru menținerea stabilității financiare și macroeconomice în Republica Moldova, inclusiv în perioada crizei globale?

3. Cum poate fi utilizată o parte din rezervele valutare ale statului care depășesc volumul suficient pentru menținerea stabilității financiare și macroeconomice în Republica Moldova, inclusiv în perioada crizelor mondiale, pentru creditarea statului și a businessului în scopul achiziționării de echipamente, materiale, servicii și tehnologii străine, promovării exporturilor? Poate că nu ar trebui de reciclat rezervele, dar de folosit ca "pernă de asigurare", pentru a crește în mod semnificativ volumul banilor în economie, aducînd-o la indicatorii țărilor din Europa de Vest?

4. Care sînt parametrii creditării în lei a businessului moldovenesc și a familiilor care pot forma "finanțarea dezvoltării"?

5. Ce trebuie de întreprins pentru ca companiile moldovenești să aibă acces la credite bancare în lei, care să satisfacă condițiile "finanțării dezvoltării"?

6. Ce trebuie de făcut pentru ca familiile moldovenești să aibă acces la credite ipotecare în lei, care să satisfacă condițiile "finanțării dezvoltării"?

Redacția Noi.md așteaptă un răspuns la celelalte 5 întrebări.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?