X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Cum Alianța Nord-Atlantică recrutează preoții moldoveni

28 feb. 2018,, 16:51   Societate
14072 6

Xenia Florea

Centrul de Informare și Documentare privind NATO (CID NATO) în Moldova a anunțat recrutarea unui nou grup de ”agenți de influență”

Pe site-ul acestei structuri a apărut o informație despre lansarea proiectului „Promovarea valorilor europene și nord-atlantice în localitățile rurale ale Republicii Moldova prin intermediari formatori de opinie”. În calitate de intermediari-propagandiști, Centrul NATO și-ar dori să vadă primari, profesori, lideri de ONG-uri, precum și preoți, “care sînt membri activi ai comunității și și-au demonstrat devotamentul față de dezvoltarea regiunii”.

După ”indicații valoroase” – la Bruxelles

Proiectul „Promovarea valorilor europene și nord-atlantice în localitățile rurale ale Republicii Moldova prin intermediari formatori de opinie” începe în martie. „Proiectul are drept scop aprofundarea înțelegerii principiilor și valorilor europene și nord-atlantice și schimbul de bune practici și experiență”, se menționează în avizul Centrului.


CID NATO preconizează să recruteze “un grup-țintă” format din 10 activiști-propagandiști care să reprezinte nordul, centrul și sudul Republicii Moldova, pe care ulterior să-i trimită pentru instruire (în aviz este utilizată denumirea ”tur de studiu”) în Belgia, unde sînt amplasate oficiile centrale ale NATO și UE.

„După turul de studiu, participanții vor organiza evenimente locale, în cadrul cărora vor prezenta bunele practici și schimbul de experiență acumulate pe parcursul sesiunilor informative din instituțiile UE, NATO și autoritățile locale din Belgia. În așa fel, participanții la proiect vor evolua în rol de animatori, contribuind la înțelegerea mai bună a principiilor și valorilor promovate și stimulate de UE și NATO, la baza cărora stau buna guvernare și supremația legii”, se menționează în comunicat.

„De fapt, este un proiect de rutină, spune politologul Victor Josu. În Moldova există multe de acest fel, deci – nimic nou. Cu excepția unui mic detaliu: de această dată, criteriile de recrutare a propagandiștilor valorilor NATO se extind nu numai asupra liderilor de ONG, primarilor și pedagogilor, dar și asupra preoților.

Nu știu de ce anume s-au condus cei de la Centrul de Informare și Documentare cînd i-au inclus aici și pe preoții. Nu-mi pot imagina acest tablou. Satele noastre stau pustii, populația adultă muncește peste hotare, biserica din sat, în prezent, este vizitată doar duminica și doar de oameni în etate – cel mai potrivit contingent pentru seducerea cu valori euroatlantice. Și iată că vine parohul unei asemenea biserici la administrația eparhială și îi cere arhiereului blagoslovire pentru călătoria în Belgia. Nu mă apuc să descriu reacția episcopului, însă pot spune cu siguranță – bietul preot, care s-a lăsat ademenit de momeala CID, o va păți. Dar este totuși pură fantezie. Deoarece niciunul dintre preoții noștri, orice s-ar spune, nu se va lăsa ademenit de așa ceva. Nu le trebuie lor NATO. Există lumi care nu se intersectează, chiar dacă se pomenesc foarte aproape una de alta. Pentru că le desparte o stavilă de netrecut și “porțile iadului nu o vor birui” (Mat. 16, 18). Este regretabil că acest lucru simplu nu este pe înțelesul NATO. Cei de acolo nici nu-și închipuie ce înseamnă să fii un preot ortodox”.

De altfel, unii experți consideră că, printre participanții la proiectul amintit, s-ar putea pomeni preoți din Moldova – reprezentanți ai Mitropoliei Basarabiei. Pentru că problema nu mai ține de dogmele credinței și de menirea preoților de a se îngriji de mîntuirea sufletelor enoriașilor, ci de politică.

Lup în piele de miel

În mai 2010, un grup de experți în frunte cu Madelein Albright, fost secretar de stat SUA, a publicat raportul „NATO în anul 2020: securitate garantată, interacțiune dinamică”. Acel document analitic conținea diverse recomandări pentru viitoarea concepție strategică a Alianței, care urma să fie aprobată la summitul de la Lisabona din noiembrie 2010.

În raport se menționa că există anumite riscuri ca NATO să nu mai aibă susținerea publică și asigurarea financiară necesară: opinia publică a țărilor-membre poate ceda în fața argumentelor scepticilor care nu sînt siguri că se mai păstrează sensul existenței Alianței. „Trebuie să amintim popoarelor din țările-membre ale NATO că Alianța servește intereselor lor, asigurînd securitatea”, menționau experții. Conform documentului, și cetățenii din țările ce nu intră în blocul militar tot trebuie convinși de acest fapt.

Astăzi propaganda este componenta-cheie a strategiei NATO. Că se numește diplomație populară sau publică - este o metodă de a influența opinia și comportamentul populației din țările străine. Sarcinile principale ale diplomației populare NATO – crearea unei imagini pozitive a blocului, sublinierea aspectelor nonmilitare ale activității Alianței, propaganda așa-numitei “noii imagini NATO” în sfera menținerii păcii și a intervențiilor umanitare. Adică formarea opiniei că NATO este un bloc militar cu aspect uman, care pledează pentru pace și securitate în lumea întreagă. Potrivit Stefaniei Bapst, ex-conducător al diplomației publice NATO , „NATO tinde să creeze un «brand» unic de comunitate transatlantică puternică, perfectă și competentă a adepților democrației, care asigură pacea și securitatea membrilor săi”.

În prezent, structura organizațională a NATO include două subdiviziuni speciale, a căror activitate se axează pe diplomația populară. Este Comitetul diplomației populare și Departamentul diplomației populare. Comitetul este responsabil pentru partea teoretică – planificare, elaborări, aprobarea planului anual de acțiuni în sfera diplomației populare, iar Departamentul realizează în practică premisele teoretice. Din structura Departamentului fac parte toate centrele și birourile de informare deschise în alte țări, inclusiv CID NATO de la Chișinău, deschis în 2007, precum și Biroul de legătură NATO, deschis în Moldova la finele anului 2017.

„Există numeroase mituri și multă dezinformare despre NATO în sfera publică din toată lumea”, a declarat anul trecut Kristina Baleisyte, șefa Biroului de legătură NATO în Moldova, pentru Ziarul de Gardă. De aceea, una dintre sarcinile importante ale subdiviziunilor NATO în Moldova, potrivit ei, va fi munca activă de informare a publicului din Moldova în scopul consolidării imaginii pozitive a blocului.

În cadrul vizitei la Kiev, în 2016, Tacan Ildem, asistentul secretarului general al NATO în problemele diplomației publice, a recunoscut într-un interviu pentru presa ucraineană că NATO folosește în scopuri propagandistice instrumentele de comunicare cu diverse pături sociale. Pentru tineret acționează unele instrumente, pentru oamenii în etate – altele.

„În prezent trecem la canalele de comunicare digitale, a menționat el. Știm că tineretul are abilități de a obține informația din internet. Există suficiente metode de atragere a oamenilor și noi facem tot posibilul să acționăm cît mai eficient în această direcție, pentru ca viitorii lideri de opinie să posede cunoștințe bune și obiective despre NATO și aportul acestui organism la consolidarea securității”.

Anume pregătirii “viitorilor lideri de opinie” pentru propaganda valorilor euroatlantice în localitățile rurale din Moldova este consacrat actualul proiect al CID NATO, care trebuie să-i convingă pe țăranii moldoveni că Alianța Nord-Atlantică este o organizație actuală și foarte utilă pentru ei.

James Pettit: „Noi nu putem înțelege!”

În unele țări activitatea propagandistică a NATO, susținută de injecții financiare și resurse militare, a și dat roade. Conform sondajelor, cca 60-70% din populația Georgiei și Ucrainei consideră oportună intrarea țărilor date în Alianța Nord-Atlantică. Astfel conform sondajului din noiembrie trecut, dacă în viitorul imediat următor ar avea loc un referendum privind intrarea în NATO, la el ar participa 64% din populația Ucrainei, dintre care 66% ar vota “pro”.

În Ucraina și Georgia, spre deosebire de Moldova, propaganda valorilor euroatlantice se face sub patronajul statului. Spre exemplu, la 14 februarie Guvernul Ucrainei a adoptat un document privind îmbunătățirea imaginii NATO în țară – ordonanța „Privind aprobarea planului de măsuri în vederea realizării Conceptului de îmbunătățire a informațiilor publice în problemele integrării euro-atlantice a Ucrainei în 2018”. Scopul este de a spori nivelul de susținere de către cetățenii Ucrainei a politicii de stat în sfera integrării euro-atlantice și nivelul de încredere față de NATO, în care scopuri, din fondurile bugetare se vor cheltui mai multe zeci de milioane de grivne. Vicepremierul în probleme de integrare europeană și euroatlantică Ivanna Klimpuș-Țințadze a declarat: „Avem multe de făcut pentru a explica esența Alianței Nord-Atlantice, a faptului că NATO nu este doar o armată, NATO înseamnă drepturile omului, supremația legii, educație, ecologie”.

În Moldova însă, în pofida eforturilor și injecțiilor financiare, numărul adepților ideii de aderare a Moldovei la NATO din contra, scade. Conform datelor recentului sondaj Vox Populi (din 2-18 ianuarie curent), dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum privind intrarea în NATO, doar 19,4% din populație ar vota “pentru”, iar “împotrivă” s-ar expune 59,6% dintre intervievați. În 2017, numărul adepților Alianței în RM era de 22,5%.

Aceste cifre și alte rezultate ale sondajelor l-au mirat și l-au supărat pe ambasadorul SUA în Republica Moldova, James Pettit, care declara într-un interviu recent: „Noi nu putem înțelege de ce, în timp ce noi investim aici mai mulți bani decît Rusia, oamenii se trag spre Rusia”.

Totuși, în ultimul timp, SUA și NATO și-au fortificat asaltul intelectual și financiar asupra țării noastre. Victor Josu menționează că, dacă CID NATO, deschis în 2007 la Chișinău, nu deranja prea mult populația obosită de reformele nesfîrșite, apoi după deschiderea Biroului de Legătură al NATO la finele anului 2017, această subdiviziune a Alianței Nord-Atlantice a căpătat un suflu nou. Experții consideră că nu e ceva întîmplător.

Planul de lichidare a neutralității

Directorul Institutului de Studii Diplomatice, Politice și Securitate, fostul viceministru de externe Valeriu Ostalep consideră că la Washington, Bruxelles și București a fost elaborat un plan de lichidare a neutralității Republicii Moldova, care în prezent este tradus în viață.

„Ei o vor face cu orice preț, spune ex-viceministrul de externe. Spre regretul lor, ei cunosc dispoziția care domnește în țara noastră, știu că pe cale legală, chiar și cu actualul echilibru de putere din Parlament, ei nu vor reuși să excludă din Constituția RM articolul privind neutralitatea. De aceea, au elaborat un plan secret de lichidare treptată a neutralității noastre.

La început, Biroul de Legătură al NATO, care la deschidere era anunțat ca fiind o structură ”albă și pufoasă”, să zici că-i centru de susținere a veverițelor, comandă o listă a orientării geopolitice a liderilor de opinie din Republica Moldova – cine se trage spre Occident, cine – spre Rusia, cine este moldovenist. De ce ar plăti o structură NATO bani pentru a urmări cine și ce spune în spațiul nostru public? Alianța depistează dușmani ideologici? Și acum să ne așteptăm la o curățare?

Acum CID NATO a ajuns să recruteze preoți moldoveni. Ce poate fi mai josnic - știind nivelul înalt de încredere a populației din Moldova față de biserică, să încerce recrutarea preoților pentru popularizarea și propaganda unui bloc militar?! În țările-membre ale Alianței Nord-Atlantice ar fi ceva imposibil și de neconceput – să plătești serviciile reprezentanților clerului pentru ca ei să propage valorile NATO. Vă închipuiți ce gălăgie și urlet s-ar ridica dacă preoții din Moldova ar începe să popularizeze în predicile lor ideea aderării RM la OTSC [Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, creată de un șir de țări postsovietice – nota red.]!

Nu m-aș mira dacă în următoarea etapă a acestei campanii de propagandă vor apare spoturi promoționale, în care copiii întîmpină ostașii NATO cu flori și bucurie. Pentru țara noastră este începutul unei mari probleme – acești băieți, venind undeva, au un scop bine determinat (iar scopul lor este înlăturarea completă a Rusiei din această regiune), și nu-i vei mai expulza cu una-cu două.

Ni se impune activ ideea că consolidarea colaborării cu NATO înseamnă consolidarea păcii în regiune și securitatea statului. Ucraina deja ”și-a consolidat securitatea” – a pierdut trei bucăți mari din teritoriu și nu se știe ce va urma: economia moare, oamenii părăsesc țara cu mare viteză. Și în Georgia e la fel – circa jumătate din teritoriu este pierdut pentru totdeauna. Acum se încearcă realizarea unui scenariu similar în țara noastră. Însă eu cred că în cazul Republicii Moldova va fi foarte problematic – ei nu pot înțelege mentalitatea noastră, care diferă mult de cea a ucrainenilor sau a georgienilor. Despre aceasta a vorbit recent ambasadorul american, care nu poate înțelege de ce nu se răscumpără mijloacele investite aici și de ce populația RM continuă să privească spre Rusia.

E de rîs, dar specificul mentalității noastre poate fi urmărit și în cazul deputaților coaliției de la guvernare, care, pe de o parte, votează unanim împotriva propagandei rusești și pentru interzicerea știrilor din Rusia, pe de alta – etalează telefoane scumpe cu stema FR, iar în birourile lor sărbătoresc zilele de 23 februarie și de 8 Martie. Sau în cazul poliției noastre, care este prezentată funcționarilor europeni ca fiind reformată și europeană, dar care la 10 noiembrie marchează în liniște ziua miliției sovietice sau cum se numește acum – Ziua angajatului organelor de interne.

Totuși vom fi presați și în continuare, se va încerca să ne supună și mai mult, deoarece aici s-au intersectat interesele Washingtonului, Bucureștiului și NATO-ului. Washingtonul este interesat să se debaraseze de influența rusească în Moldova, NATO – să elimine orice prezență militară ”străină” în regiune, Bucureștiul – să-și consolideze influența în Moldova de pe malul drept”, susține Valeriu Ostalep.

CID NATO, Moldova, centru de informare, Bruxelles, recrutare, influență, preoți, promovarea valorilor europene

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?